Page 39 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 39
rajţ. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nit. 9 i
Eî BKCUP
ţinui ud o e:
Cu poporu! şi pentru popor — zitivă în du
perării de It
unor înseiiii
principiu fundamenta! al construcfiei de sticle şi
lecţivul unii
(lip Simeria
I.e ,y.M.A.
socialismului în fara noastră creat din i
ale acestui
pentru des
eestei inipo
(Urmare din pog 1) tă şi o condiţionare isto o au mutaţiile ce se pro lăţi. De im
rică. Noul destin al patriei duc în permanenţă in în anul tDKi
noastre este rezultatul e- structura şi activitatea recuperat şi
a nevoilor şi preocupărilor forturilor creatoare ale oa partidului, în sti.lul şi me vuitul ecou.
de ambalaje
acestora, luarea în consi menilor muncii, eliberaţi todele de muncă ale or
derare a propunerilor oa de orice exploatare şi a- ganizaţiilor de partid. In
menilor muncii, valorifica suprire. însuşi partidul condiţiile actuale, partidul
rea lor în activitatea prac este emanaţia poporului, îşi exercită funcţiile de
tică de conducere a so reunind elementele cele conducere politică nu în
cietăţii. mai înaintate şi mai acti numele poporului, ci îm
Trebuie să subliniem în ve ale clasei muncitoare, preună cu acesta, oame • 19,00
acest context că este me ţărănimii şi intelectualită nii muncii, întregul popor 19,25 Tezei
ritul deosebit al partidu ţii, împrospătîndu-şi ne pazticipînd nemijlocit la ţările f o r t
lui nostru, al secretarului contenit nodurile cu noi elaborarea şi înfăptuirea t o v a r ă ş i
Aspect de muncii din secţia I confecţii textile de la Fabrica de producţie in
său general, de a fi ac şi nai membri. politicii partidului. Tocmai dustrială ţi prestări servicii IJrad. Ceauşescu
ţionat consecvent pentru Rolul hotăr.îtor în • dez de aceea, secretarul ge de muncă
continua adincire şi con voltarea şi consolidarea u- neral al partidului a cerut revoluţionat
solidare a relaţiilor dintre nităţii dintre partid şi ma organelor şi organizaţiilor România
partid şi popor, de a con se, l-a avut şi îl are vasta de partid să manifeste Rezultatele bune pot şi vor îi 20,05 Copi
feri acestora forme şi fi activitate politică, organi înaltă responsabilitate şi tria şi pori
nalităţi superioare. De alt zatorică şi educativă des exigenţă pentru buna func Invâţâmînt
fel, tovarăşul Nicolae făşurată de organele şi ţionare a organismelor de mereu mai bune - producţi
Ceauşescu subliniază fap organizaţiile de partid, conducere colectivă din Rolul famil
tul că „Forţa partidului munca neobosită a aces întreprinderi, a tuturor or tatea noa
constă în legătura strînsă tora pentru unirea efortu ganizaţiilor democraţiei Tezele, ideile şi orientă toamna. Aceste manifes fică organizate anual, în Avem cuvi
cu clasa muncitoare, cu rilor şi stimularea energii muncitoreşti, de masă şi rile de inestimabilă va tări favorizează apariţia luna iunie. ţiuni din |
ţărănimea şi intelectuali lor creatoare ale oameni loare teoretică şi practică, unor noi formaţii, conti Alături de genurile ar nor brigâz
obşteşti. din magistrala Expune nua înnoire a repertoriilor tistice existente, multe
tatea, cu întregul popor j lor muncii în vederea rea Aşa cum subliniază se re a tovarăşului Nicolae 21,15 Univ
politica sa internă şi ex lizării sarcinilor stabilite cretarul general al parti celor care deja au cunos dintre ele cunoscute în ju viaţă • 21
ternă trebuie să se inspire in planurile şi programele dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul ge cut consacrarea în viaţa deţ şi în ţară şi unele muzicii • \
din realităţile societăţii de dezvoltare economico- Ceauşescu, în Expunerea neral al partidului, la şe culturală a oraşului sau chiar peste hotare, cum nai • 2”•
româneşti şi să răspundă sociale a ţării, în hotărî- la şedinţa comună a Ple dinţa comună a Plenarei în plan judeţean, va.lorifi- sînt taraful şi ansamblul progratr
năzuinţelor întregului po rile de partid şi de stat. C.C. al P.C.R., a organis cînd potenţialul creator şi folcloric „Doina Crişului",
por. Făurirea socialismu In concepţia tovarăşului narei C.C. al P.C.R., a or melor democratice şi orga interpretativ al oamenilor au apărut în actuala edi
lui, a societăţii socialiste Nicolae Ceauşescu, unita ganismelor democratice şi nizaţiilor de masă şi ob muncii brădeni, conferind ţie a Festivalului naţio
multilateral dezvoltate, tea dintre partid şi popor organizaţiilor de masă şi şteşti cuprind şi îndemnul activităţii artistice conti nal „Ciuta rea României"
înaintarea spre comunism se înfăţişează ca un pro obşteşti din 28—30 noiem adresat celor care acti nuitate. formaţii noi. Estrada, or
Pentru Centrul de cuitUr
vează pe tărîm cultural :
trebuie să se desfăşoare ces ce se desfăşoară în brie 1988: „Poporul să fie ..Să perfecţionăm şi să ră şi creaţie „Cîntarea. chestra de muzică uşoară
DEVA:
împreună cu masele popu mod sistematic şi con participant şi să-şi hotă cu solişti, grupul vocal seria a II
folcloric sînt creaţii ale e-
lare, cu întregul popor". ştient, în forme şi moda rască în mod conştient diţiel a. Vil-a a festivalu El Dorado
Strînsă-.legă tură a. parti lităţi concrete, cerute de propriul său destin, să-şi FESTIVALUL NATIONAL „CÎNTAREA lui. Toate celelalte forma (Arta); I
dului cu oamenii muncii, viaţă şi validate de expe asigure dezvoltarea in de Pentru pal
I-II (Modei
coeziunea întregului popor rienţa practică. în acest plină libertate şi demni ROMÂNIEI" - CADRU DE MANIFESTARE ţii, soliştii şi-au înnoit re neva aeolc
folclorice
pertoriile,
cele
în jurul acestuia r.eprezin- sens, o mare însemnătate tate". A SPIRITULUI CREATOR mai ales prin căutarea, beşte (M
j
Noaptea
culegerea şi valorificarea seriile I-;
unor creaţii din zonă, atit P E T R O Ş
mai multă ritmicitate şi dăni noi dimensiuni acti României" din Brad aceste de bogată în cîntece popu port secr
Vacanţă la
calitate în elaborarea oţe vităţii creatoare a Festi întreceri constituie o per lare. iembrie); 1
lului, de un aport sub valului naţional ..Cîntarea manentă sursă de reîin- împlinirile activităţii săi — ser.
rea);
LUP
stanţial al celor ce mun României". - prospătare a propriilor cultural-a rtistice a aşeză- <le cart (C
cesc în uzina nr. 7-trans- în activitatea cultural- forţe artistice, a.şa cum mîntului dovedesc preocu CAN : Tr
porturi, pentru asigurarea edueativă brădeanu îndem • ne. spunea .directoarea nse- pările meritorii existente crete (Lui
vagoanelor la încărcare şi zămîntului, Bianca Leu- NEA: Insp
nul secretarului general aici. Materializarea inten liţie (Mim
expediere, precum şi de al partidului, găseşte un cean. Cenlru'l, ca unitate ţiilor de a spori continuu LA: Anon
respectarea strictă de că de referinţă pentru viaţa eficienţa acţiunilor politi- (Muncitore
(Urmare din pag. 1) cunoaşterea amănunţită a teren fertil de., materiali cultural-educativă a ota.şu- SA: Piciu
tre laminatori a graficu
prevederilor la export. Am lui campaniilor de lami zare, aici folosindu-se e- . lui, desfăşoară o activita co-edncative de formare a URICANI:
sus — seri
activităţii din economie, consemnat astfel că numai ficient cadrul generos de te bună, în care înnoirile omului nou, . de îmbună tezat); BF
de la C.C. al P.C.R., din în această primă lună a nare, în funcţie de prio afirmare a creativităţii o- sînt o preocupare perma tăţire a activităţii artisti si trei no,
10 ianuarie a.c., exportul anului în curs, faţă de ia ritatea contractelor în curs ferit de festival. nentă. ce, prin înfiinţarea unor Vie); OllA:
rămîne în continuare prio nuarie 1988, planul la pro dc derulare. O dată înde noi formaţii, abordarea ţie de dra.
Anonimul
ritatea absolută a preocu ducţia destinată partene plinite aceste condiţii, ele Deosebit de stimulativ Realizat în colaborare cu unui repertoriu cu un înalt căra); C
mesaj patriotic, revoluţio
părilor fiecărui colectiv rilor externi înregistrează vor permite siderurgiştilor pentru creaţia artistică comisia inginerilor şi teh Cortul roş
(Centrul
muncitoresc. în timpul dis o creştere de 11 la sută. hunedoreni continuarea, la este sistemul organizării în nicienilor dc la U.U.M.R. nar, ridicarea nivelului creaţie „C
interpretativ va contribui
cuţiilor purtate cu oa Pe baza rezultatelor din noi cote valorice, a tra fiecare an a mişcării de Grişcior, tehnic-clu.bul de la obţinerea unor rezulta niei“); HA
meni ai muncii din sec prima decadă a acestei diţiei onorării în avans a amatori în cadrul „dialo pe lingă Centrul de cul te şi mai bune, în con- te samurai
(Dacia); 1
ţiile oţelării şi laminoare luni, interlocutorii noştri tuturor contractelor la ex gului pe aceeaşi scenă", în tură şi creaţie „Cîntarea ■■ textul intensei vieţi- spi îşi asumă
am reţinut ca fiind deo au apreciat că se impune port, sporirea contribuţiei României" din Brad obţi rituale a oraşului Brad. LAN : Str
sebit de semnificativ pen o conlucrare mai strînsă lor la afirmarea tot mai lunile de primăvară, al ne rezultate frumoase, e- de culturi
„Cîntarea
tru ilustrarea angajării cu între colectivele care con puternică a prestigiului „scenei vă aparţine" în videnţiate în expoziţiile VIORICA ROMAN SIMERIA:
care s-a pornit la îndepli cură la realizarea expor metalului românesc în cele de vară şi al trece de creaţie tehnico-ştiinţi- familie (I\
nirea sarcinilor pe 1989, tului. Este vorba despre lume. rilor în revistă pe genuri Vagabondi
(Lumina).
Cu forte însemnate —
CAPACELE CARE
DISPAR 5
la fertilizarea terenului!
In mai multe zone din Pentru «
fi în gem
municipiul Hunedoara, cu (Urmare din pag. 1) nă acum, 800 tone îngră transportat în cîmp urmea •ferul nor(
deosebire în microraioane- şăminte organice, urmînd ză să fie aplicat pe tere i.iolat vor
)c VI şi VII, pe trotuare să mai fie transportate nurile destinate însămîntă- pitaţii sla
şi şosele au apărut ade încă 150 tone. Interlocu tul va su
relevată contribuţia însem rilor de primăvară. De a- peraturile
vărate capcane ce-i pun nată pe care Mihai Vasi- torul a evidenţiat răspun semenoa, o altă formaţie cuprinse
realmente în pericol pe derea ce o dovedesc în şi minus
liu, Florin Şomfălean, Io- ele mecanizatori acţionea cele max
participanţii la traficul sif Răbulca, Martin An- muncă mecanizatorii Ion
pietonal şi auto. Sînt guri Cozma, Gheorghe Betea şi ză la fertilizări la C.A.P. şi plus
vent se v
dax, Ion Racz, Ionel Bu- Cristur.
le dc vizitare ale canali ţă, care
gă şi Ghcorghe Rad o a- Ioan Dăncuş, care se pre Directorul S.M.A. Deva,
zărilor, cărora le-au dis duc la realizarea unor rit ocupă stăruitor dc ridica mg. Inocenţiu Tetea, ne-a chiciură
ci mp ie şi
părut capacele (?). Nu-i rea fertilităţii pămîntului
muri bune dc lucru, pre- relatat că acţiunile privind La mun
vorbă, acţiuni de recom- conizînd să încheie fertili şi dc asigurarea unor con fi în gem
pletare au existat, dar aplicarea îngrăşămintelor
zările in 2—3 zile. diţii dc creştere a recol cu cerul
după o zi-două „peisa Axente Negrilă, şeful telor la toate culturile. sînt astfel organizate îneît tul va s
jul" revenea la... normal. acestea să fie terminate, cu intens
secţiei de mecanizare de La fertilizarea suplimen 40—60 kn
Ca o măsură pentru opri la C.A.P. Brănişca, ne-a tară culturilor însămîn- în fiecare unitate, în pri vest. Loc.
rea celor ce-şi folosesc precizat că Ia această uni ţate în toamnă sînt mobi ma jumătate a lunii ia punere d
capul doar pentru a creca tate s-a asigurat fertiliza lizaţi şi mecanizatorii din nuarie, urmînd să fie re t cor ol og
Pronceiu:
capcane, propunem lucră rea suplimentară a 170 ha secţia condusă de Titi Bur- luate pe măsură ce la fer
torilor de la centrul de cultivate cu cereale păioa- za, care deservesc C.A.P. mele zootehnice se formea
ză noi stocuri de gunoi
colectare a fierului vechi
sc\ iar pentru însămînţă- Veţel şi Leşnic, Uîîde lu
să nu mai preia dc la dc grajd, astfel asigurînd Ţesălorin tir mătnso Dova. Doua dintru harniuulu mun
populaţie capace dc la rile de primăvară, respec crarea se realizează pe 270 promise pentru obţinerea citoare ale unităţii, urzitoarele I.leiia .Jula şi Maria t ostili,
tiv pentru sfeclă şi car sînt fruntaşe ale schimbului A.
'gurile de vizitare, fie ele ha. iar alte 500 tone de unor recolte superioare la
şi sparte. tofi, s-au dus în cîinp, pî- gunoi de grajd care este hectar.
