Page 41 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 41
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 690 • VINERI, 13 IANUARIE 1989
C L A S A M E N T E L E
UNOR CAMPIONATE JUDEŢENE
SESIUNEA CONFERINŢEI HANDBAL — clasamentul final
desfăşurarea turneelor finale pentrui locurile I—IV Şi
INTERNAŢIONALE A EDUCAŢIEI cembrie 1988 şi-au pierdut V—VIII.
Intervenţia reprezentantului României viaţa 24 920 persoane. Au 1. Utilajul Petroşani 17 16 0 1 508—315 48
fost spitalizaţi 11 859 lo 2. Explorări Deva. 17 9 1 7 356—343 34
cuitori, dintre care au fost
GENEVA 12 (Agerpres). cu producţia şi cercetarea. deja externaţi 8 644. Din 3. C.S.Ş. Petroşani 17 8 1 8 408—447 34
.— La Geneva se desfăşoa Au fost evidenţiate con 4. Ponorul Vaţa. 17 9 0 8 282—276 30
re": lucrările celei de a diţiile optime asigurate în B DAR ES SALAAM. - zona afectată de seism au 5. Constructorul Deva' 17 8 0 9 380—418 33
'11-a sesiuni a Conferinţei ţara noastră tuturor ab Comitetul de eliberare al fost evacuate 112 077 per 6. C.S.Ş. Hunedoara 17 7 0 10 431—427 31
internaţionale a educa solvenţilor învăţămîntului Organizaţiei Unităţii Afri soane. Situaţia epidemio- 7. Victoria Călan 17 6 0 11 323—392 27
superior de a beneficia logică în zona sinistrată
ţiei, reuniune organizată cane a cerut comunităţii este normală — a decla 8. Minerul Aninoasa 17 4 0 13 275—345 20
sub egida U.N.E.S.C.O., la de un loc de muncă la internaţionale să adopte rat un purtător de cuvint
care participă delegaţii terminarea' studiilor, în ra sancţiuni economice împo al MAE. al U.R.S.S., ci HANDBAL — clasamentul final ■ senioare, după
din peste 100 de state, pre port cu profilul pregătirii triva regimului rasist de tat de agenţia TASS. desfăşurarea turneului final.
cum şi reprezentanţi ai şi rezultatele profesiona la Pretoria. Intr-o decla
unor mişcări de eliberare le obţinute. raţie a secretarului exe B| SANTIAGO DE CHILE. 1. Minerul Metalul Deva 15 15 0 0 450—150 45
naţională, organizaţii in Reprezentantul român a cutiv al comitetului, Has- - Senatorul peruan Javier 2. Sănătatea Deva 15 11 0 4 304—265 37
ternaţionale guvernamen subliniat în mod deose shim Mbita, se arată că Silva Ruete, fost ministru 3. Constr. Hunedoara 15 8 0 7 252—229 30
tale şi- neguvernamentale. bit responsabilitatea care „sancţiunile atotcuprinză al economiei, a afirmat că 4. C.S.Ş. Deva 15 7 0 8 230—258 29
5. Dacia Orăştie
Luînd cuvîntul in ca revine educatorilor şi ti toare şi' obligatorii .consti datoria externă este un 6. C.S.Ş. Hunedoara 15 3 0 12 110—266 21
106—284
13
1 0 14
15
drul dezbaterilor plenare, nerei generaţii de a ac tuie singurele măsuri care factor de instabilitate pen
şeful delegaţiei române a ţiona pentru ca măreţele pot duce la abolirea pe tru naţiunile latino-ame- VOLEI — clasamentul turului I — seniori.
subliniat rolul major ce cuceriri ale geniului uman, cale paşnică a aparthei ricane, întrucît afectează
revine învăţămîntului în ştiinţa, tehnica, învăţă- dului", El a cerut R.S.A procesele de transformări 1. Dacia Orăştie 5 5 0 15— 4 10
procesul de formare şi mîntul, cultura să nu fie să renunţe la această po democratice in curs de 2. Victoria Călan 5 4 1 13— 3 9
educare a tinerei genera folosite în nici un fel litică, să recunoască Con afirmare. Intr-o decla 3. Retezatul Haţeg 5 3 2 10— 8 8
ţii pentru muncă şi viaţă. în scopul distrugerii şi gresul Naţional African, raţie 'făcută în capitala 4. C.S.Ş. II Hunedoara 5 1 4 4— 9 6
Vorbitorul a. arătat că, războiului, ci să slujească să ridice starea de ur chiiiană, el a arătat că 5. Constructorul Deva 5 2 3 8—10 5
genţă şi să-l elibereze pe
de aproape 20 de ani, în în exclusivitate bunăstă pînă în prezent statele din 6. Rapid P.T.T.R. Deva 5 0 5 2—12 5
treaga organizare a învă rii şi fericirii popoarelor, Nelson Mandela ^i pe toţi regiune au înfruntat da
ţămîntului post-secundar progresului societăţii uma deţinuţii politici din ţară, toria externă cu strategii POPICE — clasamentul turului — - seniori.
în România se bazează pe ne, destinderii şi păcii Hasshim Mbita s-a pro individuale, care nu au
nunţat, de asemenea, pen
integrarea învăţămîntului internaţionale. dat rezultatul sperat a- 1. Jiul Petrila 5 4 1 13 702 8
tru începerea de nego 2. Minerul Certej 5 4 1 11902 8
preciind că începînd din
P E N T R U P A C E Ş l cieri cu reprezentanţii acest an or trebui apli 3. Voinţa Deva 5 3 2 13 958 6
autentici ai populaţiei ma 4. Minerul Teliuc 5 3 2 11605 6
D E Z A R M A R E joritare pentru crearea în cată o linie comună de 5. Corvinul Deva 5 1 4 16 952 4
sudul Africii a unui sta! acţiune, relevă agenţia 6. Constructorul Deva 5 0 5 16 896 0
BONN 12 (Agerpres). — încetarea completă şi ne democratic. EFE.
IO amplă manifestaţie de condiţionată a producerii
protest a militanţilor vest- de arme chimice şi bac ■ BRAZZAVILLE. - La ■ PARIS. - La Paris au
germani pentru pace a teriologice şi interzicerea Brazzaville se desfăşoară, avut loc convorbiri intre I.F.E.T. DEVA
avut loc în faţa bazei mi folosirii lor. Ei au salu între 12 şi 14 ianuarie, lu primul ministru al Franţei,
litare americane de la tat recomandarea făcută crările adunării pentru Michel Rocard, şi minis ÎNCADREAZĂ
Heilbronn, unde sînt am de Adunarea Generală a constituirea mişcării afri trul de externe al Noii
Zeelande, Russel Marshall.
plasate rachetele nucleare O.N.U. privind reducerea cane antiapartheid. Parti Au fost discutate proble pentru Fabrica de cherestea Vaţa
de tipul „Pershing-II". La bugetelor militare ale sta cipă comitete şi mişcări me politice de interes re
manifestaţie au luat parte telor membre ale Consi antiapartheid de pe con • doi sudori, categoriile 2—4,
membri ai organizaţiilor liului de Securitate, rela tinent, precum şi orga ciproc, printre care si încadrarea conform Legii 12/1971 şi
tuaţia din Noua Caledonie
pentru pace din R.F.G., ai’ tează agenţia TASS. nizaţii neguvernamentale şi experienţele nucleare
mişcărilor de tineret şi re- MANILA 12 (Agerpres). similare din Europa, Ame franceze din Pacificul de Legii 57/1974.
P'^entanţi ai partidelor — La Manila au început rica şi Asia. Sud.
.ce. La mitingul care
a avut loc în faţa bazei, joi, lucrările Conferinţei Bl NICOSIA. - Intre 13 Infr-o conferinţă de
internaţionale pentru pace
vorbitorii au atras aten şi 16 ianuarie, în Cipru se presă, Russel Marshall a
ţia asupra pericolului pe şi dezvoltare în Asia şi va organiza o reuniune reafirmat opoziţia guver DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTĂ
la
de
nului
Wellington
care îl reprezintă prezenţa zona Pa'cificului. în cen ministerială specială a ţă
acestor arme periculoase. trul atenţiei celor a- rilor nealiniate menită să faţă de efectuarea unor Şl TELECOMUNICAŢII
proape 200 de participanţi studieze căile şi mijloa astfel de experimente cu
NEW DELIII 12 (Ager — membri ai mişcărilor cele vizind sporirea efi arma atomică. HUNEDOARA - DEVA
pres). — Participanţii la pentru pace din Filipine, cienţei mişcării pe plan ■ NAŢIUNILE UNITE. -
cea de-a 76-a sesiune a- Australia, Noua Zeelandă, internaţional. In cadrul A N U N Ţ Ă
reuniunii va fi pregătit un In cadrul unei mtîlniri cu
nuală a Congresului oa Japonia şi alte 15 ţări din raport conţinînd recoman reprezentanţii presei, desfă
menilor de ştiinţă din bazinul Oceanului Pacific dări ce vor fi prezen şurată la sediul Naţiunilor La data de 16 ianuarie 1989, ora 14,00,
India, care se desfăşoară şi Asia de sud — se află tate reuniunii la nivel Unite din New York, Sam în localitatea Crişcior, judeţul Hunedoara,
in oraşul Madurai, au probleme legate de demi înalt a ţărilor nealiniate, Nujoma, preşedintele Or
lansat un apel la înceta litarizarea regiunii, lichi care se va desfăşura la- ganizaţiei Poporului* din se va da în comunicaţie centrala telefonica
rea experienţelor nucleare, darea bazelor militare Belgrad, în septembrie A f r i c a de Sud-Vest automată.
reducerea în continuare a străine şi a surselor de 1989. (S.W.A.P.O.), a subliniat
stocurilor de arme nu încordare. câ In viitoarea Namibia Numerele de ape! ale abonaţilor sînt
cleare pînă la lichidarea La .sfîrşitul celor patru ■ MOSCOVA. - Potrivit independentă vor exista formate din cinci cifre.
totală a acestora, limi zile de dezbateri, delegaţii datelor oficiale disponibile şanse egale pentru toţi
tarea lucrărilor de perfec au programat organizarea la 8 ianuarie. în urma cu cetăţenii, indiferent de cu Pentru realizarea unei convorbiri telefo
ţionare şi crearea a noi unui marş al păcii spre tremurului de pâmint pro loarea lor, relatează a- nice interurbane cu localităţi conectate la
tipuri de armamente. Oa bazele militare americane dus în Armenia la 7 de genţia Tanîug. reţeaua telefonică interurbană automată se
menii de ştiinţă indieni Subic Bay şi Clark Fields
.au cerut, de asemenea, de pe teritoriul filipinez, ridică microreceptorul şi se formează la dis
cul aparatului, fără pauză, prefixul localită
EFECTELE NEFASTE ALE SECTELOR 20 000 cetăţeni din R.F.G. Inîo, din Essen, format ţii şi numărul de apel al postului telefonic
iau parte activ la cultul acum patru ani pentru chemat.
DIN R.F.G. Satanei. în ceea ce pri a contracara intensifica
veşte adolescenţii ■— a- rea activităţii unor cul Pentru obţinerea legăturii telefonice in
Poliţiştii din Kettwig De multă vreme, R.F.G. firmă Haack — este vor te, ca de exemplu Bise
(R.F.G.) nu ştiu nici a- este ţara în care prolife ba doar de o petrecere rica Unificării a reve terurbane automate cu abonaţii telefonici
cum ce s-a întîmplat cu rează numeroase secte. a timpului liber. Această rendului Sun Myung din localitatea Crişcior se va forma prefi
adevărat la sfîrşitul lu O anchetă realizată în explicaţie are o oareca Moon. Membrii grupului
nii noiembrie la o fabri anul 1988 în rîndul ele re bază. Şase dolari pen Sekt-Info se ocupă intens xul 956 şi numărul de apel al postului te
că de textile abandona vilor din Miinchen arată tru un bilet de cinema de sfătuirea părinţilor lefonic chemat.
tă. de la marginea ora preocupaţi de problema
şului. Indiferent ce s-a copiilor, membri ai unor Abonaţii telefonici din localităţile : Deva,
întîmplat, tînărul Gordon DIN PRESA STRĂINĂ secte. Brad, Haţeg, Orăştie, Simeria, Brănişca, Bu-
Breuer, de 16 ani, a mu- Psihologi şi psihiatri
riit. Procurorul a afirmat: vorbesc despre efectele cureşci, Certeju de Sus, Dobra, Geoagiu-
colegul de şcoală al lui că 20 la sută dintre ei sau 20 de dolari pentru îngrozitoare ale act'vită- Băi, Rapoltu Mare, Şoimuş şi Veţel. obţin
Gordon, Uwe E, de ase au participat la adunări o seară la disco consti ţii sectelor asupra ado
menea în vîrstă de 16 rituale. Dar ultima abe tuie sume mari pentru lescenţilor. Rolf Grenner, legătura formînd direct (fără prefix) numă
ani, a recunoscut că l-a raţie religioasă care a şeful Clinicii Psihiatrice rul de apel al postului telefonic chemat.
ucis. Uwe se găseşte a- cuprins ţara este de-a adolescenţi. Dar alte au pentru copii din Klein-
cum într-un spital psi dreptul înfloritoare : ado torităţi apreciază, cu blittesdorf a tratat trei Informaţii cu privire îa numerele de apel
hiatric. El a spus că Gor rarea diavolului. 4 la mult mai multă seriozi tineri de „psihoză hipno ale abonaţilor telefonici din localitatea Criş
don l-a luat la fabrică sută dintre elevii din tate, că este vorba de tică". Deşi unii dintre ei
pentru a-i arăta „ceva", Miinchen au recunoscut proliferarea sectelor. A- au fost vindecaţi, medicii cior se obţin :
dar nu a spus ce. Priete că au luat parte cel pu cest fenomen este prea şi-au exprimat scepticis — local (din localitatea Crişcior), for
nii băiatului au fost mai ţin la o „liturghie nea intens, prea răspîndit mul din moment ce ei mînd Ia discul aparatului cifrele „031“
direcţi: se pare că au de gră". Friedrich Wilhelm pentru a fi privit cu s-au reîntors în cadrul
clarat investigatorilor că Haack, autor al unor superficialitate, • afirmă grupurilor de cult... — interurban (din alte localităţi), for
fabrica era locul unde-1 cărţi despre ocultism a- Ileide Mărie Cammans, mînd 956/51515.
adorau pe Satana. firmă că aproximativ membră a grupului Sekt- („Newsweek")
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Dumitru Gheonea, Tiberiu (strato (redactor şef), Gheorghe Pflvel (redactor şef pdjunct), NIcoIae Tfreob. | uw
REDACŢIA ŞI ADMINIST RAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane} 11275, 12157, 11585. Ţelexi 72288, TIPARUfci Tipografia Deva, stf. ?3 Au gust, nr, 275.
