Page 43 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 43
Pap;. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU.
Şi te-aş cînta
Sub steaua Eminescu Cu freamăt de pădure,
Cu susur dulce de izvoare.
Si te-aş striga
Sub steaua Eminescu ninge iar
Cu flori de tei, melodioasă miere In depărtări albastre,
Te-aş aduna
Aşterne lin surîsul legendar Din stele şi luceferi
Din Cartea dc iubire, ce nu piere.
Şi te-aş cuprinde-nlr-un cuvin! :
Veşnicie...
Vin Feţi Frumoşi şi dalbe Cosînzenc ALINA CALOTIŢĂ,
Din basmul făr-de-moartc-n calea noastră • 13,01
clasa a Vlll-a,
Alai de nuntă străbătînd troiene Şcoala generală nr. 5 Deva Le sfîrşit
Sub steaua Eminescu, cea măiastră; 1 Mindrc
CENTENAR EMINESCU • n - - şească.
Ne-nfiorăm citindu-i slova Luceafărul lare (
Ca un Luceafăr .strălu Cutreierîndu-i codrul şi lumina animat '
ceşte pe cerul poeziei ro Sub steaua Eminescu din Moldova ca o fia
mâneşti Mihai Eminescu, Care ne-nvaţă, răsărind, Româna. Aşa lc ştim Din filon
născut la lâ ianuarie 1050, Euceafăr dc seară tv. * Pa
la Botoşani. Anul acesta, Etern străluce contemplarea sa De noapte mele * I
la mijlocul lunii iunie, co Şi roditoare creşte cum străbate Tîrziu. te ole bi
memorăm un veac de la Sporind măsurii timpului, căci ea Prin clipa albă sport •
trecerea în lumea umbre E inima ce-n lîmpla ţării bate. De ninsori cal: Aur<
lor a marelui geniu al Trece 14,45 Să
spiritualităţii româneşti. EUGEN EVU Un visător că • 15
Despre poetul animat de Intre visători. programa
o profundă dragoste de * / Telejurna
patrie şi popor, după pro- \ Dac-aş ti Ochii rămîn tricolor, ;
pria-i mărturisire „suflet In lumea lor • 19,30
în suflelul neamului" său, Şi dac-aş fi o ramură de tei... Aici e rîul, ramul, dia • 2
Geoige Călinescu scria : Şi Un izvor ce curge susurînd, Legănatul plopilor. din grâd
„Nu nutrea nici o aspira Şi dac-aş fi o stea ce arde-n depărtări concurs
ţie pentru sine, ci numai Nici un gînd populară
pentru poporul din care Şi un luceafăr ce veghează peste mări, Nu trece în uitare artistic :
făcea parte, fiind prin a- Şi dac-aş fi un zburător cu negre plete Tu eşti Luceafăr, Producţie
ceasta mai mult un expo Şi tainic vis în ochi de Cosînzenc, Poetul filme Cir
nent decît un individ...". Şi dac-aş fi un glas de corn, Fără asemănare. Ploae, M
Monumentala şi inegala Aş răscoli aduceriie-aminte MtRON Ţ1C Ion Car
bila operă a geniului poe Crăciune:
ziei noastre este văzută de Marinesci
Arghezi asemeni unui hăiţă, A
munte inaccesibil sau u- Sanda T
nei constelaţii imposibil Cuvîntul ce exprimă adevărul Gagialov,
de alină în planul crea şan şi c
:
ţiei. „Muntele începe de de ~nu, '
jur împrejur şi n-are po Ninsoare de aduceri- geniu adăpat din izvorul toare. într-o „pădure de d j
teci... Unde nu te. poţi aminte, acum Ia mijloc curat, limpede al spiritua argint"/ Lingă lacul cel 2 2 T e l *
urca, te uiţi şi te mulţu de ianuarie, peste numele lităţii româneşti au dat la albastru/ încărcat cu flori închidere*
meşti cu citova imagini poetului nepereche al lite iveală o operă inegalabilă de nufăr", ascultăm „ro
vaporoase... Dacă aş rîvni raturii noastre: Mihai Emi prin profunzime şi vibra potul dulce" al izvoarelor
să agăţ de constelaţia lui nescu. ţie interioară, într-o lim ce sar „peste prundul din
Eminescu o lumină, ar fi bă „ca un fagure de mie răstoace/ In cuibar rotind
O aniversare „Emines
o neînchipuită îndrăznea cu" este oricînd ceas de re" (Epigonii). de ape peste care luna
lă. Constelaţia fuge mereu, Sub pana lui Eminescu zace". Sînt cuvinte-flori,
se depărtează: cine ar pu sărbătoare literară, iar în cuvîntul a primit însuşiri cuvinte-flufuri şi cuvinte-
tea s-o ajungă acest an centenar, ea de
vine moment de adîncă magice. Cu poetul străba păsări aşa cum le-a simţit
şi eurată vibraţie în faţa tem secolii în „Memento poetul, singurul stăpân ol
Această muncă titanică unei opere, care a impus mori", păşim pe alte pla lumii create de el.
In poezia de dragoste
nete însoţindu-1 pe mag
P O E T U L şi neîntreruptă pentru ex literatura română printre în călătoria sa „prin stele", întâlnim cuvinte-dor pen
primarea adevărului vieţii marile literaturi ale lumii. dezlegăm taine ale unor tru o mereu căutată şi ne
Avem o bogată şi valo ta faţă do nedreptăţile so în artă a constituit însăşi Copilul Eminescu a trăit vremi demult apuse în găsită „floare albastră", în
roasă pleiadă de poeţi ce ciale, îndomnînd mulţimea raţiunea de a fi a marelui încă de la început într-o „Strigoii", „Sarmis", „Ge decorul unor plopi singu
străluceşte, fiecare pe or milioanelor flămânde să Eminescu, caro a trăit şi lume în care mitul şi rea menii", ne înfiorăm de ratici sub poleirea razelor
bita sa, în jurul aceluia zdrobească „orînduiala cea a ars in lumina cultului litatea se împleteau. Peste măreţia trecutului istoric de lună sau sub fulguireâ
acest univers al fabulosu
hoţărît să. asigure centrul crudă şi nedreaptă". trudei creatoare, spre-a ne şi ascultăm natura orches- florilor de tei.
gravitaţional al constela In creaţia sa, admiraţia lumina peste veacuri cu lui s-a aşezat de-a lungul trîndu-şi simfonia anotim Eminescu este un biju
ţiei liricii româneşti. pentru epoca „scripturelor oxemph’.-i strălucit. anilor învăţătura. Gîndi- purilor.
Aniversînd inîine, 15 ia române" se interferează roa şi imaginaţia ieşite tier al cuvîntului scris,
demonstrând că „A turna
nuarie, 139 de ani de la eu panorama civilizaţiei Prof. DUMITRU SUSAN din comun ale omului de Poetul a fost mereu în
naşterea sa — nou prilej .şi culturii universale din căutarea cuvîntului „ce ex în formă nouă limba ve
de reflectare asupra, uni .Memento ..mari", iar în primă adevărul", şi mereu che şi-nţeleaptă" înseamnă
versului său de gîrid şi „Scrisoarea a 111-a", cea se îndoia că l-ar fi găsit. a pune la temelia edifi
Dar cită bogăţie de cu
sknţămînt — întreaga spi mai gingaşă idilă de iubire lori şi tonuri, de sunete ciului literar bogăţia spi
rituală â unui popor.
ritualitate românească tră se împleteşte cu .patriotis
Cuvinte-stele,
luminând
ieşte vibraţia emoţională mul temerar al celor ce în şi, mai ales, cită profun peste timp un destin lite
zime a gîndirii într-o vre
a pătrunderii în anul cen vremurile ' de cumpănă me cîiiid „N-a fost lume rar sânt versurile poemu
tenarului morţii marelui şi-nu apărat cu eroism şi pricepută şi nici minte s-o lui „Luceafărul", metafo
nostru Eminescu. demnitate, „sărăcia şi ne priceapă 1“ (Scrisoarea I). ră definitorie a însuşi poe
Propulsat de resursele voile şi neamul". Cuvîntul creaţie emines
geniului său artistic, el Raportul dintre omul de ciană primeşte în „Călin" tului, care veghează, peste
timp, devenirea de azi a
şi-a urmat înalta chemare geniu şi societate este re
de artist al neamului, de dat prin memorabilul şi (file din poveste), ca de poeziei noastre.
care era deplin conştient cuceritorul dialog dintre altfel în întreaga poezie a VERGHELIA CHIFOR
cînd afirma în faţa poste cer .şi pământ, simboluri naturii, valenţe surprinză
rităţii, că geniul l-a .„sor reprezentate alegoric prin
bit din popor cum soarele Ilyperion şi Cătălina din
soarbe un nour de aur din poemul „Luceafărul" — Concursul de creaţie publicistică
marea de amar". Prin ne cheie de boltă a monu
întrecuta sa operă a deve mentalei opere eminescie-
nit vocea sublimă şi con ■ne. Interesul faţă de om „CE-ŢI DORESC EU ŢIE, DULCE ROMÂNIE"
ştiinţa nobilă a întregului şi problemele fundamen
nostru popor, cum pe tale ale vieţii sale, aspi în cadrul manifestărilor ocazionate de CENTENA
drept cuvint sesizase pri raţia spre fericire şi no RUL EMINESCU — ’89, Redacţia „Clopotul" din Bo
mul său mare admirator bleţe, spre lumină şi cu toşani iniţiază, împreună cu organizaţiile judeţene
— Titu Maiorescu, rare, noaştere, spre absolut si de sindicat, U.T.C. şi pionieri, Comitetul judeţean
fascinat dc farmecul ne etern sînt probleme cc-au de cultură şi educaţie socialistă şi consiliile oameni
asemuit al creaţiei poetu solicitat necontenit min lor muncii din întreprinderile judeţului, concursul
lui, i se adresa spunîn- tea pătrunzătoare şi inima de creaţie publicistică „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce
du-i: „...încălzeşte-ne. min nobila a marelui poet, sînt Românie", deschis tuturor condeierilor din întreaga
tea şi inima cu o rază din teme ce le-a cîntat in poe ţară care doresc să aducă astfel un omagiu marelui
geniul Dumneatale poe zia sa, bogată şi inestima geniu naţional şi patriei române. Nu sînt limite de
tic, care pentru noi este bilă moştenire lăsată pos vîrstă, studii, profesiune. Se poate aborda orice gen
şi va rămâne cea mai înal terităţii, cum se exprima gazetăresc.
rem
tă încorporare a inteligen simbolic în tulburătoarele Participanţii la concurs sînt rugaţi să reflecte în Ii în
ţei române". versuri ale catrenului pos creaţiile lor extraordinara înflorire a României în cu CCI
Sintelizînd în retorta ge tum: „întregul sufletului anii construcţiei socialiste, îndeosebi în Epoca Nicolae tul vt
niului său artistic între chin/ Va răsări prin cân- Ceauşescu, iubirea de istorie a poporului nostru, fru modei
gul fior al gîndirii şi sen tu-mi,/ în mintea vremi- museţile pământului românesc, străbătut cu pasul şi vestic
nime
sibilităţii unui popor în a- lor ce. vin/ Ca iarba pe cu sufletul de Eminescu. Vor fi binevenite relatări şi tre n
firmarea sa istorică, Emi mormîntu-mi". din locurile în care se păstrează şi azi amintirea pe grade
nescu a abordat cu subti Acest cînt vrăjit, ca.rc-şi lerinajelor eminesciene. între
izolat
1
lităţile nebănuite ale cu dezvăluie noi şi noi va Bana
vântului românesc marile lenţe şi frumuseţi, îşi are Se pot trimite corespondenţe pentru concurs până prodi
şi permanentele probleme originea în munca dîrză la 31 mai 1989 inclusiv. Producţiile gazetăreşti demne cu el
mine
ale existenţei umane. An şi perseverentă, patronată de interes vor fi publicate In „Clopotul", într-o ru servi'
corat în realităţile epocii dc un adevărat dramatism brică specială, dedicată concursului, începînd din luna
sale, „copil al veacului al conştiinţei poetice: „Aii, Unul dintre monumentele închinate Luceafărului poe- ianuarie 1989. Un juriu format din personalităţi ale
său", cum se declara în aluneca ţi se pare/ Că pe ziei româneşti, aparţimnd ar tistului plastic Tudor Panait, ziaristicii româneşti contemporane va acorda premii.
postuma „Icoană şi pri cap iţi cade cerul:/ Unde poale ii admirat la Deva, »n parcul dc la poalele Cetăţii. Adresa: Redacţia „Clopotul", Botoşani, Bulevardul
vaz", poetul şi-a expus în- voi găsi cuvîntul/ Ce ex Foto NICOLAE GHEORGHIU Mihai Eminescu 91, cod C800.
tr-o filipică diatribă revol primă adevărul
