Page 46 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 46
Adunare generală solemnă a
& Academiei R.S.R.
S I C I f f l J S i t t de naştere şi îndelungatei
activităţi revoluţionare
HUNEDOARA AL P.C a tovarăşei academician doctor
J L A R J U D E Ţ E A N
inginer Elena Ceauşescu
Anul XLI, nr. 9 692 DUMINICĂ, 15 IANUARIE 1989 4 pagini - 50 bani
Academia Republicii So picant al Comitetului Po Nicolae Ceauşescu, secre
cialiste România a orga litic Executiv al C.C. al tar general al Partidului
nizat, sîmbătă, o adunare P.C.R., preşedintele Con Comunist Român, pre
generală solemnă dedicată siliului Culturii şi Educa şedintele Republicii Socia
aniversării zilei de naş ţiei Socialiste ; acad. prof.- liste România, aduce o
tere şi a îndelungatei ac Ton Ursite membru su contribuţie dc scamă la
tivităţi revoluţionare a pleant al Comitetului Po elaborarea şi înfăptuirea
STRĂLUCIT PROGRAM DE MUNCĂ $l ACŢIUNE REVOLUŢIONARA tovarăşei academician doc litic Executiv al C.C. al politicii interne şi externe
tor inginer Elena Ceauşescu, P.C.R., prim-vicepreşedinte a partidului şi statului, la
.membru al Comitetului al Comitetului Naţional edificarea societăţii socia
întărirea partidului, a rolului său Politic Executiv al Comi pentru Ştiinţă şi Tehnolo liste multilateral dezvol
tetului Central al Parti
gie ; acad. prof. Cristofor
tate în patria noastră.
dului Comunist Român, Simionescu, vicepreşedin A fost înfăţişată pe larg
conducător în întreaga activitate guvernului Republicii So te al Academiei ; acad activitatea desfăşurată de
prim viceprim-ministru ai
prof. Ioan Anton, vice
tovarăşa Elena Ceauşescu
preşedinte al Academiei ;
pentru înflorirea ştiinţei,
economică şi socială — necesitate cialiste România, pre acad. prof. Ştefan Pascu, învăţămîntului şi culturii
şedintele Consiliului Na
ţional al Ştiinţei şi În membru al Prezidiului A- în ţara noastră, pentru
obiectivă, garanţia mersului văţămîntului. cademiei Republicii So ca toate cuceririle geniu
cialiste România şi Mihail
Lucrările Adunării ge
lui uman să fie puse ex
nerale solemne au fost Florescu, membru cores clusiv în slujba progre
înainte al patriei socialiste Voinea, preşedintele Aca pondent al Academiei, mi- sului social. asigurării
deschise de acad. Radu
nistru-secretar de stat la
demiei Republicii Socia Comitetul Naţional pentru dreptului fundamental al
popoarelor
viaţă.
la
la
O însemnătate deosebi Analizînd în acest con tea ideologică, formele şi
tă o au tezele, ideile şi text problemele legate de metodele de conducere, liste România. Ştiinţă şi Tehnologie. pace, la o existenţă liberă
orientările de o inestima rolul şi funcţiile partidu îndeplinindu-şi cu înaltă Au luat, în continuare, în acest cadru, s-a dat şi demnă.
bilă valoare teoretică şi lui în societatea socialistă, răspundere rolul de con cuvîntul tovarăşii: acad. expresie omagiului fier Participanţii la aduna
practică formulate de se bogata experienţă dobin- ducător politic al întregii prof. Manea Mănescu. mem binte al membrilor Aca rea generală solemnă au
cretarul general al parti dită în conducerea proce naţiuni, devenind centrul bru al Comitetului Politic demiei Republicii Socia adresat o telegramă tova
dului, tovarăşul Nicolae sului de edificare a noii vital al societăţii. Executiv al C.C. al P.C.R., liste România, col mai înalt răşei academician doctor
Ceauşescu, in Expunerea orînduiri, precum şi sarci Una dintre tezele extrem vicepreşedinte al Consiliului for ştiinţific şi de cultură inginer Elena Ceauşescu,
la forumul democratic din nile majore ce stau în de valoroase care exprimă de Stat; acad. Nicolae Gio- al ţării, faţă dc tovarăşa membru al Comitetului
esenţa calitativ nouă a san, membru supleant al Elena Ceauşescu, militant Politic Executiv al C C al
procesului practic de exer Comitetului Politic Exe revoluţionar animal de P.C.R., prim viceprim-
Teze, idei, orientări din Expunerea citare a rolului conducă cutiv al C.C. al P.C.R.. nobile sentimente patrio ministru al guvernului,
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU tor este cea referitoare la preşedintele Marii Adu tice, care, împreună cu preşedintele Consiliului
integrarea organică a nări Naţionale ; prof. Su- cel mai iubit fiu al po Naţional al Ştiinţei şi
la şedinţa comună a Plenarei C.C. partidului, a organelor şi zana Gâdea, membru su- porului, t o v a r ă ş u l Învăţămîntului.
al P.C.R., a organismelor democratice organizaţiilor saleMn în
treaga viaţă economică şi W.V.W.'.'.V.V.VVV.V.VY. Wi'.V.Y.Y.V.Y.Y.’.V.Vr.W.V .■.VAY.V.Y.V.Y.Y.V.V,
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti socială. Aceasta înseamnă
din 28—30 noiembrie 1988 că în înfăptuirea misiu
nii sale istorice, partidul Viitorul văzut cu ochii zidarilor
nostru porneşte de la prin
noiembrie 1988, cu privi faţa poporului nostru, tova cipiul fundamental, pe de
re la necesitatea obiectivă răşul Nicolae Ceauşescu plin validat de practică, po Zile de ianuarie 1989.
a creşterii tot mal puter fundamentează ştiinţific şi trivit căruia rolul politic Gerul muşcă uşor dc o- Obiectivele de investiţii — realizate
nice a rolului conducător îmbogăţeşte cu noi contri conducător nu poate şi nu braji. Dar, pe şantierul
al partidului in toate sec buţii teoretice concepţia trebuie să se realizeze din bateriei de cocsificare nr. exemplar, înainte de termen !
toarele de activitate. potrivit căreia rolul con afara organismelor sociale 3 — acoperit şi închis de
„Putem afirma cu în ducător al partidului co sau activităţii practice din jur-împrejur cu tablă on Reporter pe şantier
dreptăţită mindrie — sub munist reprezintă o nece fiecare domeniu, ci prin dulată — domneşte o at
linia secretarul general al sitate obiectivă a construc angajarea şi implicarea mosferă caldă atît în ju
partidului - că partidul ţiei socialiste şi comu directă a membrilor de rul oamenilor, cit şi în BATERIA DE COCSIFICARE nr. 3 CÂLAN
comuniştilor a demonstrat, niste. partid în îndeplinirea sar sufletele lor. „Am intrat
prin întreaga sa activitate, După Congresul al IX- cinilor, a hotărîrilor de în 1989 — ne declară to
că reprezintă centrul vital lea, partidul nostru a cu partid şi legilor ţării.
de la care iradiază lumi noscut o dezvoltare şi ma Refcrindu-se la aceste varăşul subinginer Petru menul punerii în funcţiu turi. Distingem chipurile
na şi căldura dătătoare turizare continue, atît din probleme, t o v a r ă ş u l Rişcuţn, şeful punctului ne. încă din primele zile multor oameni din forma
de viaţă, conştiinţa cea punct de vedere organi Nicolae Ceauşescu subli- de lucru — cu dorinţa de ale acestui ianuarie săr ţiile conduse de vestiţii
mai înaintată a poporului zatoric, numeric, cit şi în a apropia cit mai repede bătoresc, munca noastră — zidari-şamotori Im re Mar-
nostru". ceea ce priveşte capacita- (Continuare în pag. a 2-a) acest important obiectiv La fel ca a întregului po ton. Dumitru Stoian. Ale
de faza sa finală, de ter- por — a beneficiat de xandru Ilălăştuan. Kolo-
indicaţiile preţioase şi man Lorincz, Ioan Toth şi
caldele îndemnuri formulate Imre Kisş. lată-i şi pe cîţi
de secretarul general ai va dintre cei ce zidesc
i , tovarăşul
Un adevăr confirmat de cei harnici: p Nicolae Ceauşescu, în Me corpul ceramic al bateriei:
u
a
l u
t i d
r
Geza Biro. Adalbert Ba-
sajul transmis întregii na logb, Valentina Filip. Ale
ţiuni în noaptea Anului xandru Gherghely, Sulta
„Animalele înseamnă bunăstare Nou. Şi putem spune că na Mateş, Ionel Stoian,
viitorul văzut cu ocini zi Mihai Roman, Tudor Hă-
darilor este frumos: blocui lăştuan, Vasile Moş, Vic
în gospodăria ţăranului!“ ceramic al viitoarei bate tor Dan, Tudor Meruţ, Mi
rii de cocsificare a sporit hai Cimpeanu, Adriana
Gospodăria lui Aurel podăria, toate vădesc hăr cit pămîntul şi am cres — Doi tăuraşi de peste mult în aceste zile". Strătiiă, Rczalia Micle şi
Bretotean, din satul Căr- nicie, pricepere şi, îndeo cut animale. Oare nu a- 400 kg fiecare, 1 300 litri Urcăm spre construc alţii.
măzăno.şti, este una din sebi, faptul că pentru Au cesţa-i rostul nostru de de lapte, alte produse. în tori. Acest verb „urcăm" In zona echipei lui Mar*
cele mai bine rostuite, mai rel Bretotean şi soţia sa, ţărani ? Iar animalele în- exprimă, singur, o reali ton se instalează, pc ba
frumoase din sat şi chiar Persida, munca nu conte tr-o gospodărie ţărănească acest an m-am angajat tate: oamenii care ctito terie, un aspirator. „La
din comuna Gurasada. Ia neşte pe tot parcursul a- sînt absolut necesare. Cu prin contract să vînd alţi resc bateria nr. 3 se află, ce foloseşte ?" — între
că de la poartă îţi dai sea nului, ea fiind suportul doi tăuraşi, un porc şi Ia propriu, undeva deasu băm.
ma că aici sălăşluiesc oa material şi moral al bună ele îmi ar ogorul, îmi 1 600 litri de lapte. Sînt pra solului I Mai precis, — Vor fi montate, de
meni harnici, gospodari pe stării lor. transport produsele din mulţumit de ceea ce am la cota plus 6 m. la ni fapt, două aspiratoare pu
cinste. Ţărani autentic’, — Cînd ai nouă bovme cîmp, de la ele obţin hra realizat pînă acum şi, cît velul celei de a doua plat ternice — ne răspunde şe
pentru care lucrul pămîn- în grajd (o pereche de boi, na şi banii. Pentru că în mă ţin puterile, voi creşte forme de aprovizionare cu ful formaţiei de electri
tului, creşterea animalelor fiecare an cresc şi vînd animale, deoarece pentru materiale a constructorilor. cieni, Mihai Borha. Cu a-
şi întemeierea unei gospo vaci cu lapte şi viţei), mai statului, pe bază de con orice ţăran, pentru orice De pe respectiva platfor jutorul lor se aspiră pra
dării cit mai trainice ai şi cîleva oi, doi porci, tract, tăuraşi, porc şi bi gospodărie de la sat ele mă corpul bateriei se ful şi se curăţă toate ca
constituie însăşi esenţa mai ai şi păsăret de toate neînţeles, lapte, alte pro înseamnă bunăstare. vede destul de clar. Came nalele de la nivelul rîn-
crezului lor despre viaţă. felurile (găini, raţe şi duse agricole ce-mi priso rele unde se vor obţine dului 40, se aspiră toate
O credinţă care are ca curci), cîţiva stupi, de bu sesc. Pe lingă faptul că ...Iar bucuria întipărită viitorii piloţi de cocs me impurităţile din camerele
fundament hărnicia, mun nă scamă că n-ai timp de pe chipul acestui gospodar talurgic au deja o adînci- de încălzire şi duze. de
ca organizată, dătătoare stat — confirmă stăpînul îmi onorez obligaţiile me de frunte al comunei Gu me impunătoare, iar for oarece acestea vor deveni
de belşug, de satisfacţii casei. Ne sculăm amîndoi le de ţăran, de locuitor al rasada, în timp ce înjuga ma lor constructivă spe — după terminarea înzi-
pe toate planurile. înainte de crăpatul zorilor, satului, . contribuind la la sania cu care se pre cială — mat înguste în- dir'u — spaţii ascunse,
Intr-adevăr, o dată ce indiferent că-i vară sau realizarea fondului centra gătea să ducă gunoiul în tr-o parte a bateriei — ne unde nu mai poţi avea ac
conduce imaginaţia spre
ces. Deci, trebuie să fio
i-am trecut pragul, ne-am iarnă şi ne tragem la cul lizat al statului, cîştig şi cîmp, coi doi juncani ară- momentul nu prea înde c urate.
dat seama că am intuit care, seara tîrziu. Este bani destul, eu care-mi toşi, ne-a convins, dacă părtat al arderilor puter — Cum îi cheamă pe e-
bine. Casa arătoasă dar, multă muncă, dar şi bucu întăresc gospodăria. mai era necesar, de ade nice. cînd în aceste spaţii
mai ales, curtea plină de rii ai destule de pe urma — Anul trecut, de pil vărul snuselor sale. se va obţine „nîinea" fur MARIN NEGOIŢĂ
animale şi păsări, modul ei. Eu, de cînd mă ştiu, dă, ce aţi predat la fon nalelor. Echipate 'le con
cum este organizată gos- asta am făcut: mi-am mun- dul de stat ? > MIRCEA LEPĂDATU structori se află la pos- {Continuare in pag. a 2 a)
