Page 50 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 50

TQfVARASUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT
                                     PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA

                                                                                          PE QiAN UM,MINISTRUL AFACERILOR


                                                                                                     EXTERNE AL R.P. CHINEZE
                                                                              [jUOtŢm. MUWtDOftBA]
                                                                                                 T  o  v  a  r  ă  ş  u  l   Nicolae   laţiilor  româno  -  chineze   nomice  mondiale,  asigură­
                                                                                             Ceauşescu,  secretar  gene­  este  în  interesul  şi  spre   rii  dezvoltării  independen­
                                                                                             ral  al  Partidului  Comunist   binele  ambelor,  popoare,   te a tuturor ţărilor.
                                                                                              Român,  preşedintele  Repu­  al   construcţiei   socialiste   T  o  v  a  r  ă  ş  u  l   Nicolae
                                                                                              blicii  Socialiste  .România,   în  cele  două  ţări,  al  cau­  Ceauşescu  a  arătat  că  în
                ORGAN AL COMITETULUI JUPETEAM HUNEDOARA AL P.C                               a  primit,  luni,'  pe  tovară­  zei  păcii  şi  înţelegerii  în   actualele  împrejurări,  cînd
                                                                                                                                                   situaţia  internaţională  se
                                                                                                                        întreagă lume.
                                                                                             şul  Qian  Qichen,  ministrul
                                                                                             afacerilor  externe  al  Re­  Au  fost  discutate,  de  a-   menţine  complexă,  contra­
                                                                                              publicii  Populare  Chineze,   semenea,  o  serie  de  as­  dictorie  şi  gravă,  se  impu­
                                                                                             care  a  efectuat  o  vizită  o-   pecte  actuale  ale  vieţii  in­  ne  intensificarea  luptei  şi
                                                                                              ficială în ţara noastră.  ternaţionale,  o  atenţie  deo­  acţiunilor  tuturor  popoa­
                 Anul XU, nr. 9 693      MARŢI, 17 IANUARIE 1989       4 pagini - 50 bani      în   cadrul   întrevederii   sebită  fiind  acordată  pro­  relor,  a  forţelor  progresis­
                                                                                             au  fost  relevate  raportu­  blemelor  privind  înfăptui­  te,  antiimperialiste,  pentru
                                                                                              rile  tradiţionale  de  priete­  rea  dezarmării,  în  prunul   a  determina  o  schimbare
                                                                                              nie  dintre  partidele,  ţările   rînd  a  celei  nucleare.  To­  fundamentală  în  viaţa  po­
                                                                                              şi  popoarele  noastre  care,   varăşul  Nicolae  Ceauşescu   litică  internaţională,  '  edi­
                                                                                                                                                                  climat
                 EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU                                     în   spiritul   înţelegerilor   a  reafirmat  poziţia  ţării   ficarea   unui  securitate   de
                                                                                                                                                                          şi
                                                                                                                                                   destindere,
                                                                                              convenite  la  cel  mai  înalt   noastre  în  legătură  cu  ne­  pace,  de  încredere  şî  lar­
                   STRĂLUCIT-PROGRAM. OE MUNCĂ $1 ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ                       nivel,  cunosc  o  dezvoltare   cesitatea  lichidării  arme­  gă  colaborare  între  toate
                                                                                              continuă,  pe  cele  mai  di­  lor  chimice,  ca  parte  com­  naţiunile lumii.
                                                                                              ferite  planuri.  Au  fost  e-   ponentă  a  unui  ansamblu   Oaspetele  a  relevat  înal­
                        Formarea omului nou, cu o înaltă                                      vocate  vizita  efectuată  a-   de  măsuri  care  să  vizeze   ta  apreciere  de  care  se
                                                                                              nul  trecut  de  tovarăşul
                                                                                                                         lichidarea  concomitentă  a
                                                                                                                                                   bucură  în  R.  P.  Chineză
                                                                                              Nicolae  Ceauşescu  şi  tova­  armelor  nucleare,  a  tutu­  politica  externă  promova­
                      conştiinţă revoluţionară, socialistă -                                  Beijing,  convorbirile  pur­  ror  mijloacelor  de  distru­  tă  do  România  socialistă,
                                                                                              răşa  Elena  Ceauşescu  la
                                                                                                                         gere  în  masă.  S-a  subli­
                                                                                                                                                   eforturile  sale  consacrate
                                                                                                                                                              dezarmării,
                                                                                                                                                    înfăptuirii
                                                                                                                                                                          şi
                    obiectiv prioritar al activităţii organelor                               tate  şi  acordurile  conveni­  niat,  de  asemenea,  impe­  în  primul  rînd  a  dezarmă­
                                                                                              te  cu  acest  prilej  împreu­
                                                                                                                         rativul  soluţionării  pe  ca­
                                                                                              nă   cu   conducătorii   de   le  paşnică,  prin  tratative,   rii  nucleare,  stingerii  fo­
                    şi organizaţiilor de partid, organizaţiilor                               partid şi de stat chinezi.  a  stărilor  de  încordare  şi   carelor  de  conflict  existen­
                                                                                                                                                   te  în  diferite  regiuni  ale
                                                                                                                         conflict  existente  în  dife­
                                                                                               S-a  apreciat  -  că  dezvol­
                                                                                              tarea,  în  continuare,  atît   rite  zone  ale  lumii,  lichi­  globului  şi  întăririi  păcii
                            de masă şi obşteşti, a tuturor                                    arena internaţională, a re­  dării  subdezvoltării  şi  in­  şi  colaborării  între’  po­
                                                                                              pe  plan  bilateral,  cît  şi  pe
                                                                                                                                                    poare.
                                                                                                                         staurării r.oii ordini eco­
                                 factorilor educaţionali
                                                                                                 Acţiune de mare răspundere pentru
                Conţinutul   umanismului   superior,   de   făurire   cu   partidului,  din  1982,  a  a-
              socialist   se   exprimă   prin   succes   a   societăţii   socia­  tras  atenţia.  Dar  n-a  fost
              cohsiderarea   omului   ca   liste   multilateral   dezvolta­  bine  înţeleasă  această  ne­  dezvoltarea sectorului zootehnic
              valoare   fundamentată   a   te  şi  înaintare  spre  comu­  cesitate,   a   intensificării
               societăţii,   prin   recunoaşte­  nism.  In  acelaşi  timp,  aşa   activităţii  educative  şi  nu   Ţinînd  seama  de  faptul   gresul  .al  XlII-lea  şi  Con­  dat  de  stat,  precum  şi  rea­
               rea   unei   înalte   aprecieri   ■  cum   apreciază   tovarăşul   s-au  luat  măsuri  hotărîte   că  dezvoltarea  continuă  a   ferinţa  Naţională  ale  parti­  lizarea   prevederilor   pro­
               a   creaţiei   sale   materiale   Nicolae   Ceauşescu,   activi­  în acest sens".  sectorului  zootehnic  repre­  dului,  sarcini  importante   gramului  de  autoconduce-
               şi   spirituale,   prin   atenţia   tatea   politico-educativă   :   De   aceea,   în   activita­  zintă  un  obiectiv  de  seamă   revin şi. judeţului nostru  re   şi   autoaprovizionare
               permanentă   acordată   asi­  „A  slăbit  într-o  anumită   tea   organelor   şi   organiza­  al  politicii  agrare  în  ţara       teritorială.
               gurării condiţiilor favora-  măsură, deşi necesitatea  ţiilor   de   partid,   a   organi­  noastră,  an  de  an  se  efec­           In  legătură  cu  efectua­
                                                                  zaţiilor  de  masă  şi  obşteşti,   tuează  recensămîntul  ani­  în perioada 20—28   rea  recensămîntului  sînt
                                                                  a   tuturor   factorilor   educa­  malelor  domestice,  acţiune                  de  reţinut,  între  altele  şl
                     Teze, idei, orientări din Expunerea          ţionali   un   obiectiv   priori­  ce  are  ca  scop  cunoaşterea   ianuarie a.c. —   obligaţiile  ce  revin  deţi­
                    tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU                 tar   trebuie   să-l   constituie   cu  exactitate  a  caracteris­  RECENSĂMÎNTUL   nătorilor  de  animale,,  ast­
                                                                  preocuparea   pentru   depă­  ticilor  efectivului  pe  spe­                     fel  îneît  datele  înscrise  în
                     la şedinţa comună a Plenarei C.C.            şirea   „rămînerii   în   urmă   cii,  numeric,  calitativ,  pe   ANIMALELOR      formulare  să  fie  îh  strîn-
                   al P.C.R., a organismelor democratice          a  nivelului  general,  ideo­  grupe  de  vârstă  şi  pe  de­  DOMESTICE         să  concordanţă  cu  situaţia
                                                                  logic,  politico-educativ  fa­  ţinători,  în  vederea  funda­                   reală  din  fiecare  unitate
                    şi organizaţiilor de masă şi obşteşti         ţă  de  dezvoltarea  forţelor   mentării  măsurilor  ce  tre­                    agricolă  şi  localitate.  Aşa
                         din 28—30 noiembrie 1988                 şi  relaţiilor  de  producţie,   buie   întreprinse   pentru                     cum  prevede  Decretul,  per­
                                                                  a  societăţii  noastre  socia­  realizarea  în  cele  mai  bu­  atît  în  privinţa  creşterii   soanele  fizice  şi  unităţile
                                                                  liste,   in   ansamblu".   Se   ne  condiţii  a'  programelor   efectivelor  de  animale,  cît   socialiste,  de  stat  şi  coope­
               bile   afirmării   sale   plena­  intensificării  ei,  în  scopul   înregistrează   rezultate   bu­  ce  vizează  punerea  depli­  şi  a  producţiei  acestora,   ratiste,  care  au  în  proprie­
               re.   De   aceea,   activităţii   mai   bunei   înţelegeri   de   ne   în   toate   sectoarele   nă  în  valoare  a  potenţia­  prin  înfăptuirea  lor  asigu-   tate  sau  deţin  animale,  din
               ideologice   şi   politico-edu-   către  oameni  a  profunde­  muncii   politico-educative   şi   lului  existent  în  fiecare   rîndu-se  folosirea  mai  efi­  categoria  celor  mai  sus  a-
               cative  de  formare  a  omu­  lor  schimbări  din  societa­  culturale,   dar   acestea   nu   unitate   administrativ-teri-   cientă  a  bazei  tehnico-ma-   mintite. au obligaţia Să le
               lui  nou,  cu  o  înaltă  con­  te,  al  stabilirii  obiectivelor   trebuie  să  ducă  la  o  stare   torială.  în  acest  sens,  De­  teriale,  a  ajutorului  tehnic,
               ştiinţă   revoluţionară,   i   se   şi  elaborării  politicii  parti­  de   mulţumire.   Toţi   facto­  cretul  Consiirfllui  de  Stat   material şi financiar acor­  (Continuare în pag. a 2-a)
               acordă   o   atenţie   deosebi­  dului  nostru  in  raport  cu   rii   politico-educativi   trebuie   nr.  1/1982  precizează  că
               tă  in  actuala  etapă  .  de   aceste  realităţi,  a  fost  sub­  să  militeze  necontenit  pen­  recensămîntul  stabileşte  e-
               dezvoltare   a   societăţii   liniată  încă  de  la  Congre­  tru   a   ridica   nivelul   acti­  fectivele  de  bovine,  por­
               noastre socialiste. .    sul  al  IX-lea.  S-a  creat   vităţii   ideologice   la   cote   cine,  ovine,  caprine,  caba­  — an decisiv' al/cincinalului actual
                 Printr-o   intensă   concen-   însă  o  concepţie  greşită   valorice  care  să  fie  în  con­  line,  iepuri  de  casă,  ani­  'ÎTvvVŢ: =  •S T" /. ' / - T-ţ, T. V.'-
               trare   a   eforturilor   de   în­  după  care,  avînd  in  vede­  cordanţă   cu   cerinţele   noii   male   pentru   blană   din
               făptuire   a   programelor   de   re  că  am  obţinut  realizări   etape   în   care   se   găseşte   crescătorii,  păsări  şi  fami­  Sarcinile de pian- îndeplinite
               dezvoltare   a   forţelor   de   remarcabile  nu  ar  mai  fi   România.       lii  de  albine  existente  în
               producţie,  a  ştiinţei,  a  teh­  necesară  o  intensă  activi­  Trebuie   ca   —   subliniază   unităţile  socialiste,  precum   exemplar, la toţi indicatorii j
               nicii,   de   înflorire   genera­  tate  politico  •  educativă,   secretarul general al parti-  şi  la  gospodăriile  popu­
               lă  a  patriei  am  ajuns  în-   concepţie   asupra   căreia                   laţiei.  în  conformitate  cu
               tr-un stadiu istoric nou,  Programul ideologic al  (Continuare în pag. a 2-a)  obiectivele  stabilite  în  do­                  In pagina a Il-a
                                                                                              meniul zootehniei de Con­
                  Popas   la   Petrila.   A-                                                                                                      pentru  constanţa  superioa­
                oeastâ   veche   localitate            Un oraş urcă spre noi împliniri                                                            ră  dovedită  in  activitatea
                minerească  a  intrat  in  li­                                                                                                    de  şantier  pe  loan  Ve­
                teratură   cu   numele   de                                                                                                       ghea,  Simion  Fetea,  Viorel
                ,,Oraşul  din  Poiana  Mire-   Nicolae  Ceauşescu".  Da­  familii  de  mineri  s-au  mu­  mai  face,  se  conturează   crări  aflate,  in  prezent,  in   Chifor,  Nicolae  Gheorghiu,
                sii".  .  In  acest  aniversar   torită  sporului  mare  ce-/   tat,  in  1988,  in  casă  nouă.   noul  centru  civic  al  ora­  finalizare:  executarea  unui   Zoltan  Kristofi,  Constantin
                ianuarie  1989,  albul  zăpe­  va  înregistra  şi  in  această   Sperăm  ca  in  perioada  ce   şului,  care  va  beneficia  de   mare  rezervor  de  apă  po­  Belea  şi  alţii.  In  final,  fo­
                zii  care  acoperă  crestele   zonă,  producţia  de  căr­  urmează  să  depăşim  acest   o  arhitectură  modernă  şi   tabilă  şi  realizarea  a  două   losesc  acest  prilej  pentru
                munţilor,  sus,  către  Cheile   bune,  implicit,  cererea  de   record.      caldă,  pe  măsura  condiţii­  artere  de  canalizare  pe   a  sublinia  că  tot  ce-am
                Auşelului,  pare  intr-ade­  locuinţe,  putem  spune  că   Subinginerul Alexandru  lor optime de muncă şi  străzile  Tudor  Vladimireşcu   înfăptuit  in  ultimii  24  de
                văr să adauge  Pqtrilei  sim­  in  1989  şi  in  continuare,                                            şi Dacilor.              ani,  lucrurile  măreţe  pe
                bolicul   nimb   al   pasului   in  anii  ce  urmează,  oraşul                                           —  Dorim  —  ne-a  decla­  care   le-am   realizat,   se
                irepstabil  spre  viaţă.  Şi,   Petrila  va  fi  al  construc­                                          rat  adjunctul  şeiului  de   datorează   marelui   ctito'
                continuind  ideea,  dacă  tre­  torilor".             EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU               brigadă  -  să  facem  din   al  Romăniei  socialiste,  se­
                cem  cu  ochii  peste  chipul   —  Ce  colective  ale  an­                                              Petrila  un  oraş  modern,   cretarul  generaf  al  parti­
            4   de  azi  al  oraşului  vom   treprizei acţionează aici ?                                               plăcut  pentru  locuitorii  săi   dului/  tovarăşul   Nicolae
                observa  in  el  şi  celelalte,   —  Este  vorba  de  oame­                                            şi  rivnit  de  vizitatori.  Vom   Ceauşescu.  Noi,  construc­
                culori  specifice  :  '  uimire,   nii  '  muncii  din  cadrul  bri­  VALEA JIULUI VĂZUTĂ DE PE        reuşi  !  Ne  bazăm  afirma­  torii  din  Petrila,  ne  ală­
                responsabilitate,  sfioşenie,   găzii  20,  precum  şi.  din         SCHELE (III)                       ţia  pe  hărnicia  constructo­  turăm  glasul  întregului  po­
                                                                                                                                         :
                puţină  grabă,  curiozitate,   brigada  60  instalaţii  (care                                          rilor  noştri,  pe  ferm  tatea   por   şi-i   transmitem   cu
                o  privire  fugară  spre  tra­  asigură  efectivele  necesare                                          cu   care   acţionează   in   profund  resoect  tovarăşului
                diţii  şi  multe  altele.  „in   şi  pentru,  celelalte  locali­  friariş,  adjunctul  şeiului  de   viaţă  de  care  beneficiază   toate  împrejurările  comu­  Nicolae   Ceauşescu,   cu
                toate  aceste  semne  -  ne   tăţi ale Văii Jiului).                                                   niştii brigăzii.
                                                                   brigadă,  ne-a  loşt,  in  con­  minerii  ®  in  1988,  la  Pe­               prilejul  zilei  safe  de  naş­
                declară  tovarăşul  inginer   —  Cit  s-a  construit,  in   tinuare,  un  preţios  ghid   trila,  a  avut  toc  translaţia   —  Ştim  câ  sinteţi  şi  se   tere,   tradiţionalul   „La
                Matei  Gbeorghe,  directorul   1988, la Petrila ?  prin  oraşul  Petrila  :  o  In                     crelarui   organizaţiei   de   mulţi  ani  !“,  multă  sănă­
                Antreprizei  de  construcţii-   —  La  iei  ca  şi  in  cele­  1988  s-au  conturat  noi   blocului  57  o  Tot  in  1988,   partid  a  brigăzii,  in  a-   tate,  fericire  şi  putere  de
                montaj Petroşani — 'se văd,   lalte   localităţi,   in   anul                 s-au  pus  în  funcţiune  două   ceastă  calitate,  vă  rugăm   muncă  pentru  a  ne  con­
                de   fapt,   noile   împliniri   trecut  s-a  atins  şi  la  Pe­  ansambluri  de  locuinţe  in   centrale  termice  noi,  de   să ne enumeraţi ciţiva. din­  duce  şi  pe  mai  departe
                din  toate  domeniile  ale   trila  cei  mai  mare  nu­  zona  minei,  cel  mai  im­  mare  capacitate  şi  au  fost   tre  cei  mai  buni  construc­  spre  împlinirile  de  vis  ale
               Petriiei  şi,  îndeosebi,  trep­  măr  de  locuinţe  construite   portant  fiind  denumit  chiqr   modernizate  cele  existente   tori.  orinduirii comuniste !
                tele   urbanistice   cucerite   şi  predate  din  istoria  lo­  aşa  :  „ansamblul  minei"  •   ®  Ridicarea  condiţiilor  de   —  Buni  şi  foarte  buni
                in anii fertili ai „Epocii  calităţii. Un număr de 416  Prin ce s-a făcut si se va  viată vizează şi citeva lu­  sint mulţi, l-asi cita însă  MARIN NEGOITA
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55