Page 50 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 50
TQfVARASUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA
PE QiAN UM,MINISTRUL AFACERILOR
EXTERNE AL R.P. CHINEZE
[jUOtŢm. MUWtDOftBA]
T o v a r ă ş u l Nicolae laţiilor româno - chineze nomice mondiale, asigură
Ceauşescu, secretar gene este în interesul şi spre rii dezvoltării independen
ral al Partidului Comunist binele ambelor, popoare, te a tuturor ţărilor.
Român, preşedintele Repu al construcţiei socialiste T o v a r ă ş u l Nicolae
blicii Socialiste .România, în cele două ţări, al cau Ceauşescu a arătat că în
ORGAN AL COMITETULUI JUPETEAM HUNEDOARA AL P.C a primit, luni,' pe tovară zei păcii şi înţelegerii în actualele împrejurări, cînd
situaţia internaţională se
întreagă lume.
şul Qian Qichen, ministrul
afacerilor externe al Re Au fost discutate, de a- menţine complexă, contra
publicii Populare Chineze, semenea, o serie de as dictorie şi gravă, se impu
care a efectuat o vizită o- pecte actuale ale vieţii in ne intensificarea luptei şi
ficială în ţara noastră. ternaţionale, o atenţie deo acţiunilor tuturor popoa
Anul XU, nr. 9 693 MARŢI, 17 IANUARIE 1989 4 pagini - 50 bani în cadrul întrevederii sebită fiind acordată pro relor, a forţelor progresis
au fost relevate raportu blemelor privind înfăptui te, antiimperialiste, pentru
rile tradiţionale de priete rea dezarmării, în prunul a determina o schimbare
nie dintre partidele, ţările rînd a celei nucleare. To fundamentală în viaţa po
şi popoarele noastre care, varăşul Nicolae Ceauşescu litică internaţională, ' edi
climat
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în spiritul înţelegerilor a reafirmat poziţia ţării ficarea unui securitate de
şi
destindere,
convenite la cel mai înalt noastre în legătură cu ne pace, de încredere şî lar
STRĂLUCIT-PROGRAM. OE MUNCĂ $1 ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ nivel, cunosc o dezvoltare cesitatea lichidării arme gă colaborare între toate
continuă, pe cele mai di lor chimice, ca parte com naţiunile lumii.
ferite planuri. Au fost e- ponentă a unui ansamblu Oaspetele a relevat înal
Formarea omului nou, cu o înaltă vocate vizita efectuată a- de măsuri care să vizeze ta apreciere de care se
nul trecut de tovarăşul
lichidarea concomitentă a
bucură în R. P. Chineză
Nicolae Ceauşescu şi tova armelor nucleare, a tutu politica externă promova
conştiinţă revoluţionară, socialistă - Beijing, convorbirile pur ror mijloacelor de distru tă do România socialistă,
răşa Elena Ceauşescu la
gere în masă. S-a subli
eforturile sale consacrate
dezarmării,
înfăptuirii
şi
obiectiv prioritar al activităţii organelor tate şi acordurile conveni niat, de asemenea, impe în primul rînd a dezarmă
te cu acest prilej împreu
rativul soluţionării pe ca
nă cu conducătorii de le paşnică, prin tratative, rii nucleare, stingerii fo
şi organizaţiilor de partid, organizaţiilor partid şi de stat chinezi. a stărilor de încordare şi carelor de conflict existen
te în diferite regiuni ale
conflict existente în dife
S-a apreciat - că dezvol
tarea, în continuare, atît rite zone ale lumii, lichi globului şi întăririi păcii
de masă şi obşteşti, a tuturor arena internaţională, a re dării subdezvoltării şi in şi colaborării între’ po
pe plan bilateral, cît şi pe
poare.
staurării r.oii ordini eco
factorilor educaţionali
Acţiune de mare răspundere pentru
Conţinutul umanismului superior, de făurire cu partidului, din 1982, a a-
socialist se exprimă prin succes a societăţii socia tras atenţia. Dar n-a fost
cohsiderarea omului ca liste multilateral dezvolta bine înţeleasă această ne dezvoltarea sectorului zootehnic
valoare fundamentată a te şi înaintare spre comu cesitate, a intensificării
societăţii, prin recunoaşte nism. In acelaşi timp, aşa activităţii educative şi nu Ţinînd seama de faptul gresul .al XlII-lea şi Con dat de stat, precum şi rea
rea unei înalte aprecieri ■ cum apreciază tovarăşul s-au luat măsuri hotărîte că dezvoltarea continuă a ferinţa Naţională ale parti lizarea prevederilor pro
a creaţiei sale materiale Nicolae Ceauşescu, activi în acest sens". sectorului zootehnic repre dului, sarcini importante gramului de autoconduce-
şi spirituale, prin atenţia tatea politico-educativă : De aceea, în activita zintă un obiectiv de seamă revin şi. judeţului nostru re şi autoaprovizionare
permanentă acordată asi „A slăbit într-o anumită tea organelor şi organiza al politicii agrare în ţara teritorială.
gurării condiţiilor favora- măsură, deşi necesitatea ţiilor de partid, a organi noastră, an de an se efec In legătură cu efectua
zaţiilor de masă şi obşteşti, tuează recensămîntul ani în perioada 20—28 rea recensămîntului sînt
a tuturor factorilor educa malelor domestice, acţiune de reţinut, între altele şl
Teze, idei, orientări din Expunerea ţionali un obiectiv priori ce are ca scop cunoaşterea ianuarie a.c. — obligaţiile ce revin deţi
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU tar trebuie să-l constituie cu exactitate a caracteris RECENSĂMÎNTUL nătorilor de animale,, ast
preocuparea pentru depă ticilor efectivului pe spe fel îneît datele înscrise în
la şedinţa comună a Plenarei C.C. şirea „rămînerii în urmă cii, numeric, calitativ, pe ANIMALELOR formulare să fie îh strîn-
al P.C.R., a organismelor democratice a nivelului general, ideo grupe de vârstă şi pe de DOMESTICE să concordanţă cu situaţia
logic, politico-educativ fa ţinători, în vederea funda reală din fiecare unitate
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti ţă de dezvoltarea forţelor mentării măsurilor ce tre agricolă şi localitate. Aşa
din 28—30 noiembrie 1988 şi relaţiilor de producţie, buie întreprinse pentru cum prevede Decretul, per
a societăţii noastre socia realizarea în cele mai bu atît în privinţa creşterii soanele fizice şi unităţile
liste, in ansamblu". Se ne condiţii a' programelor efectivelor de animale, cît socialiste, de stat şi coope
bile afirmării sale plena intensificării ei, în scopul înregistrează rezultate bu ce vizează punerea depli şi a producţiei acestora, ratiste, care au în proprie
re. De aceea, activităţii mai bunei înţelegeri de ne în toate sectoarele nă în valoare a potenţia prin înfăptuirea lor asigu- tate sau deţin animale, din
ideologice şi politico-edu- către oameni a profunde muncii politico-educative şi lului existent în fiecare rîndu-se folosirea mai efi categoria celor mai sus a-
cative de formare a omu lor schimbări din societa culturale, dar acestea nu unitate administrativ-teri- cientă a bazei tehnico-ma- mintite. au obligaţia Să le
lui nou, cu o înaltă con te, al stabilirii obiectivelor trebuie să ducă la o stare torială. în acest sens, De teriale, a ajutorului tehnic,
ştiinţă revoluţionară, i se şi elaborării politicii parti de mulţumire. Toţi facto cretul Consiirfllui de Stat material şi financiar acor (Continuare în pag. a 2-a)
acordă o atenţie deosebi dului nostru in raport cu rii politico-educativi trebuie nr. 1/1982 precizează că
tă in actuala etapă . de aceste realităţi, a fost sub să militeze necontenit pen recensămîntul stabileşte e-
dezvoltare a societăţii liniată încă de la Congre tru a ridica nivelul acti fectivele de bovine, por
noastre socialiste. . sul al IX-lea. S-a creat vităţii ideologice la cote cine, ovine, caprine, caba — an decisiv' al/cincinalului actual
Printr-o intensă concen- însă o concepţie greşită valorice care să fie în con line, iepuri de casă, ani 'ÎTvvVŢ: = •S T" /. ' / - T-ţ, T. V.'-
trare a eforturilor de în după care, avînd in vede cordanţă cu cerinţele noii male pentru blană din
făptuire a programelor de re că am obţinut realizări etape în care se găseşte crescătorii, păsări şi fami Sarcinile de pian- îndeplinite
dezvoltare a forţelor de remarcabile nu ar mai fi România. lii de albine existente în
producţie, a ştiinţei, a teh necesară o intensă activi Trebuie ca — subliniază unităţile socialiste, precum exemplar, la toţi indicatorii j
nicii, de înflorire genera tate politico • educativă, secretarul general al parti- şi la gospodăriile popu
lă a patriei am ajuns în- concepţie asupra căreia laţiei. în conformitate cu
tr-un stadiu istoric nou, Programul ideologic al (Continuare în pag. a 2-a) obiectivele stabilite în do In pagina a Il-a
meniul zootehniei de Con
Popas la Petrila. A- pentru constanţa superioa
oeastâ veche localitate Un oraş urcă spre noi împliniri ră dovedită in activitatea
minerească a intrat in li de şantier pe loan Ve
teratură cu numele de ghea, Simion Fetea, Viorel
,,Oraşul din Poiana Mire- Nicolae Ceauşescu". Da familii de mineri s-au mu mai face, se conturează crări aflate, in prezent, in Chifor, Nicolae Gheorghiu,
sii". . In acest aniversar torită sporului mare ce-/ tat, in 1988, in casă nouă. noul centru civic al ora finalizare: executarea unui Zoltan Kristofi, Constantin
ianuarie 1989, albul zăpe va înregistra şi in această Sperăm ca in perioada ce şului, care va beneficia de mare rezervor de apă po Belea şi alţii. In final, fo
zii care acoperă crestele zonă, producţia de căr urmează să depăşim acest o arhitectură modernă şi tabilă şi realizarea a două losesc acest prilej pentru
munţilor, sus, către Cheile bune, implicit, cererea de record. caldă, pe măsura condiţii artere de canalizare pe a sublinia că tot ce-am
Auşelului, pare intr-ade locuinţe, putem spune că Subinginerul Alexandru lor optime de muncă şi străzile Tudor Vladimireşcu înfăptuit in ultimii 24 de
văr să adauge Pqtrilei sim in 1989 şi in continuare, şi Dacilor. ani, lucrurile măreţe pe
bolicul nimb al pasului in anii ce urmează, oraşul — Dorim — ne-a decla care le-am realizat, se
irepstabil spre viaţă. Şi, Petrila va fi al construc rat adjunctul şeiului de datorează marelui ctito'
continuind ideea, dacă tre torilor". EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU brigadă - să facem din al Romăniei socialiste, se
cem cu ochii peste chipul — Ce colective ale an Petrila un oraş modern, cretarul generaf al parti
4 de azi al oraşului vom treprizei acţionează aici ? plăcut pentru locuitorii săi dului/ tovarăşul Nicolae
observa in el şi celelalte, — Este vorba de oame şi rivnit de vizitatori. Vom Ceauşescu. Noi, construc
culori specifice : ' uimire, nii ' muncii din cadrul bri VALEA JIULUI VĂZUTĂ DE PE reuşi ! Ne bazăm afirma torii din Petrila, ne ală
responsabilitate, sfioşenie, găzii 20, precum şi. din SCHELE (III) ţia pe hărnicia constructo turăm glasul întregului po
:
puţină grabă, curiozitate, brigada 60 instalaţii (care rilor noştri, pe ferm tatea por şi-i transmitem cu
o privire fugară spre tra asigură efectivele necesare cu care acţionează in profund resoect tovarăşului
diţii şi multe altele. „in şi pentru, celelalte locali friariş, adjunctul şeiului de viaţă de care beneficiază toate împrejurările comu Nicolae Ceauşescu, cu
toate aceste semne - ne tăţi ale Văii Jiului). niştii brigăzii.
brigadă, ne-a loşt, in con minerii ® in 1988, la Pe prilejul zilei safe de naş
declară tovarăşul inginer — Cit s-a construit, in tinuare, un preţios ghid trila, a avut toc translaţia — Ştim câ sinteţi şi se tere, tradiţionalul „La
Matei Gbeorghe, directorul 1988, la Petrila ? prin oraşul Petrila : o In crelarui organizaţiei de mulţi ani !“, multă sănă
Antreprizei de construcţii- — La iei ca şi in cele 1988 s-au conturat noi blocului 57 o Tot in 1988, partid a brigăzii, in a- tate, fericire şi putere de
montaj Petroşani — 'se văd, lalte localităţi, in anul s-au pus în funcţiune două ceastă calitate, vă rugăm muncă pentru a ne con
de fapt, noile împliniri trecut s-a atins şi la Pe ansambluri de locuinţe in centrale termice noi, de să ne enumeraţi ciţiva. din duce şi pe mai departe
din toate domeniile ale trila cei mai mare nu zona minei, cel mai im mare capacitate şi au fost tre cei mai buni construc spre împlinirile de vis ale
Petriiei şi, îndeosebi, trep măr de locuinţe construite portant fiind denumit chiqr modernizate cele existente tori. orinduirii comuniste !
tele urbanistice cucerite şi predate din istoria lo aşa : „ansamblul minei" • ® Ridicarea condiţiilor de — Buni şi foarte buni
in anii fertili ai „Epocii calităţii. Un număr de 416 Prin ce s-a făcut si se va viată vizează şi citeva lu sint mulţi, l-asi cita însă MARIN NEGOITA