Page 51 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 51
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. I
1989-an decisiv ai cincinalului aciuai Ritmuri bune
ia fertilizarea ogoarelor
■Sarcinile de plan-îndeplinite
Iîotărîţi să traducă nea consiliului unic au fost tra, Lazăr Stoica şi Con
exemplar, la toţi indicatorii bătut în viaţă sarcinile şi transportate în această stantin Glod execută a-
iarnă în cîmp 11 600 tone
orientările
cuprinse
în
cecaşi lucrare la C.A.P.
Expunerea secretarului ge de gunoi de grajd, din Mărtineşti.
nerai al partidului, tova care aproape 11 000 tone Constituiţi în formaţii, • 19,
răşul Nicolae Ceauşescu, au fost administrate pe 450 mecanizatorii acţionează 19,25 S
întreprinderea miniera Hunedoara la înaltul forum demo de hectare. zi-Iumină în majoritatea muncim
cratic din noiembrie 1988, Urmărind stadiul lucră unităţilor din C.U.A.S.C. -irtielor e
mecanizatorii, cooperato rii respective în cîteva Astfel, Emilia n Caraşca, socialist
Sarcini sporite - mobilizare rii şi specialiştii din uni unităţi am constatat că Ion Botescu şi I-Ioria Ră- duştria
tăţile C.U.A.S.C.
Beriu,
prioritar
dulescu au executat ferti
mobilizaţi de organele şi cele mai mari cantităţi lizarea fazială la C.A.P. tru Tv.
de îngrăşăminte organice,
şi dăruire exemplare organizaţiile de partid, ac riior no'
ţionează cu hărnicie la Dine, pe 250 ha ocupate stantin I
pregătirea temeinică a re cu grîu şi orz. Aceeaşi preteaze
rirea cu contracte a pro coltei anului viitor. C.U.A.S.C. Beriu lucrare au efectuat-o, pînă
1. Cc sarcini revin unităţii în acest an ? ducţiei la nivelul sarcini — Eforturile noastre acum pe 130 ha, la C.A.P. cu, Miri
na Lupi
lor de plan pe acest an. Beriu, mecanizatorii Ion
2. Cu ce probleme se confruntă colectivul ? stat concentrate în aceas flaru, I
Cunoscînd faptul că înde aproape 3100 tone, le-au Romoşan, Vasile Trosan,
3. Cc măsuri aţi luat pentru realizarea pla tă perioadă — sublinia Valentin
plinirea ritmică şi de ca administrat la A.E.I. Be Ioan Rusu şi Cornel Ni-
nului ? litate a producţiei este inginerul Petru Puia, di riu, pe ISO ha mecaniza culescu. La C.A.P. Măr tre Mora
rectorul S.M.A. Orăştie —
condiţionată de buna a- la administrarea îngră torii Fănică Drăgoi, Gli- tineşti, Gheorghe Coman lache,
întreprinderea minieră Redăm răspunsurile pri provizionare tehnico-mate- şămintelor organice pe su gor Onichie şi Nicolae şi Viorel Solomon au în siu, Co
nescu,
Hunedoara se înscrie, an mite : rială a unităţii, conduce prafeţele ce urmează să loani, care acţionează în cheiat fertilizarea fazială 21,30 Ic
de an, între fruntaşele în 1. Racordată deplin rit rea colectivă a I.M. Hu fie însămânţate în primă această unitate. Tot ei au pe 140 de hectare, iar Iniţiativa
trecerii socialiste la care mului accelerat de dezvol nedoara finalizează în pre vară cu legume, cartofi, muncit cu hărnicie şi la la Jeledinţi, Ioan Nicu-
participă toate unităţile tare a întregii economii zent comenzile pentru a- sfeclă de zahăr şi porumb, C.A.P. Beriu, unde — — o ca
oraşului
din componenţa Centralei româneşti, unitatea noas sigurarea cu cote şi con precum şi la fertilizarea sublinia Nicolae Crăciun, lescu şi Iosif Vincze au jurnai.
minereurilor Deva. Şi în tră are de rezolvat, în a- tracte a necesarului la fazială a păioaselor se inginerul şef al unităţii — finalizat-o pe mai mult
anul trecut, colectivul de cest an, importante proble principalele materiale, res mănate în toamnă. în au fost împrăştiate peste de 100 ha. O formaţie de
patru maşini de fertilizat
aici a reuşit să răspundă me ce vizează sporirea pectiv lemn de mină, con scopul menţinerii unor 1 000 de tone de gunoi pe — conduse de Petru Pop, lîiiŞ
cu succes !a chemarea de cantităţii şi calităţii mine ductori de bobinaj, ca ritmuri ridicate de lucru 45 de ha, destinate car
vibrant patriotism „Patriei reurilor solicitate, în prin bluri electrice armate, an am constituit formaţii de tofilor, legumelor şi sfe Ştefan Creţu, Gheorghe
DEVA
— cît mai multe mine cipal, de industriile side velope ş.a. fertilizare, care acţionează clei de zahăr. Tat şi Vaier Căţănaş — (Patria);
reuri, de cea mai bună ca rurgică şi chimică. Sarci 3. încă de la finele a- pe bază de grafic în toate La rîndul lor, mecani execută fertilizarea păioa (Arta) ;
litate !". Călăuzindu-se în nilor sporite la fier în nului trecut, pe baza pro unităţile. Astfel de forma zatorii Iulius Moralii, selor pe terenurile C.A.P. Strflinli
Cucoana
întreaga lor activitate de minereu marfă şi dolomită punerilor făcute în şedin ţii au acţionat şi acţio Gheorghe Şumandea şi Pricaz şi Turda-ş, în fie ilern —
tezele, ideile şi orientă va trebui să le răspun ţele comitetului de partid nează pe terenurile A.E.I. Andrei Kadar au admi care din aceste unităţi — scria
rile tovarăşului Nicolae dem printr-o mobilizare şi consiliului oamenilor Orăştie şi Beriu, la C.A.Pj nistrat 2100 tone de în lucrarea fiind încheiată pe rara); P
mai mare, printr-o dăruire muncii, am trecut hotărît grăşăminte naturale pe cîte 150 de hectare. bunarea
Ceauşescu, secretarul ge exemplară în muncă. De la aplicarea măsurilor de Jeledinţi, Beriu. Căstău, (Parîng)
nerai al partidului, mine asemenea, au crescut pre organizare şi moderniza Pricaz, Mărtineşti, Dino 80 de ha ogoare ale A.E.I. Bulevard
(7 Noici
rii şi preparatorii din Po vederile de plan la inves re înscrise în programul ş.a. De fapt, la nivelul Orăştie, iar Constantin Mi MIRCEA LEPĂDATU pr 1
iana Ruscăi au obţinut pe tiţii, cu accent pe pune special pentru 1989. In ri L
ste sarcinile de plan a- rea în exploatare a noi mai multe sectoare de pro fra-iKî
prriape 7 000 tone de fier Acţiune ele mare răspundere pentru VULCAf
rezerve de minerale utile. ducţie, în special din sub şerpi (I.
în minereu marfă, 5 684 2. Acţionînd în spiritul teran, au fost promovate NEA : r
norul);
tone de dolomită siderur orientărilor şi indicaţiilor cadre de conducere tinere, dezvoltarea sectorului zootehnie “agul (1
gică, 234 tone de talc pre formulate de tovarăşul cu o pregătire politică şi „■•ÎINOAS
parat, în condiţiile depă Nicolae Ceauşescu, în ma profesională corespunză tj. Mine
I C
R
şirii prevederilor la indi gistrala Expunere la foru toare. Eficientă se dove (Urmare din pag. 1) clarate şi înscrise în for rea corectă a tuturor ani U Ncvsld ;
catorul productivitatea mul democraţiei muncito- deşte .şi repartizarea mem mulare, atît de către re- malelor, adueîndu-şi astfel O logod
muncii şi reducerii sub reşli-revoluţionare din 28— brilor consiliului oameni cenzori, cît şi de către or o contribuţie însemnată la (Steaua
stanţiale a cheltuielilor de 3y noiembrie 1988 şi la re lor muncii pe locuri de declare pentru a fi recen ganele de verificare. cunoaşterea cu exactitate TIE : F:
I-1I (I
producţie. • De pe această centa Consfătuire de lu muncă, unde aceştia des zate, declararea unui nu Consiliile populare, co a acestei preţioase părţi roşu —
bază, a bunelor rezultate cru pe probleme ale acti făşoară efectiv acţiuni de măr mai mare sau mai misiile teritoriale de re- componente a avuţiei noas căra);
Un pas
înregistrate în 1988, i-am vităţii din economie dc la sprijin, îndrumare şi con mic decît cel real consti censămînt, cadrele tehni tre naţionale, cit şi pentru de cu!
solicitat tovarăşului Ioan C.C. al R.C.R., consiliul trol. tuind infracţiune ce se ce din agricultură şi toţi stabilirea măsurilor meni „Cîntare
Bârna, preşedintele consi oamenilor muncii, sub di Am considerat întotdeau sancţionează conform le factorii eu răspunderi în te să determine îndeplini HAŢEG
•ştrengar
liului oamenilor muncii recta îndrumare a comite na că realizarea exempla gii. în acelaşi timp, deţi buna organizare şi desfă rea obiectivelor noii revo BRAZI :
luţii agrare, care prevăd
din I.M. Hunedoara, să tului de partid şi cu spri ră a planului este strîns nătorii şi toţi crescătorii şurare a reeensămîntuilui ridicarea randamentelor şi condanu
răspundă la întrebările a- jinul centralei de resort, legată de cunoaşterea în de animale'-sînt datori să sînt chemaţi să acţioneze moarte :
tem ir
dresate de redacţie. a reuşit să asigure acope- amănunţime a sarcinilor înlesnească verificarea la intr-un înalt spirit de e- eficienţei întregii activităţi tura şi
de producţie de către fie faţa locului a datelor de xigenţă pentru înregistra din sectorul zootehnic. rea Roii
care om al muncii. în a- HI A : /
nlştlt (
Formarea omului nou cest sens, defalcarea pe Păstrea2
trimestre, luni şi zile, pe
subunităţi, schimburi şi tru tine
(Urmare din pag. 1J măreţia şi ridicarea con locuri de muncă a sarci
tinuă la un nou nivel de nilor dc plan şi prelucra
dului, tovarăşul Nicolae civilizaţie a României". rea acestora au constituit i k \
Ceauşescu — activitatea Şcolii, ca principal fac subiecte ale adunărilor ge
Nu mei
politico-educativă de for tor de cultură şi civiliza nerale de partid, sindicat tragerea
mare a omului nou să ţie, îi revin sarcini majo şi U.T.C., în toate organi J989 :
devină in scurt timp „o for re în formarea omului nou, zaţiile din întreprindere,
ţă mai puternică, să aibă cu o înaintată concepţie în sălile de apel există Kxtr.
un rol mai important în despre lume şi viaţă, prin afişate şi sarcinile şi rea 27, 38,
întreaga operă de con înarmarea tineretului cu lizările „la zi", iar în o- 55. Kxtr.
strucţie a noii orinduiri cele mai noi cuceriri ştiin perative şi decade se ana • 11, 60,
sociale", pentru a lumina ţifice şi tehnice, prin for lizează şi se aduc corec 15, 17.
Kxtr.
„asemenea soarelui stră marea unor conştiinţe re ţiile necesare mersului 82, 22,
lucitor, calea spre comu voluţionare, educarea ma- producţiei. In secţia prefabricate a I.M.C. I)eva se toarnă o grindă din beton de 18 metri pen 5, 63.
nism, spre o lume in care terialist-şliiinţifică, in spiri tru balele industriale. Foto NICOLAE GHEORGHIU Kxtr.
oamenii vor fi pe deplin tul dragostei de muncă, MIRCEA DIACONU 13, 71,
83, 50.
1
stâpini pe destinele lor ', ai respectului faţă de pro
F
în acest sens organizaţii prietatea socialistă şi de. Kxtr.
le de partid, de sindicat, respingere a tot ceea ce 1. 36,
de femei, U.T.C., de pio este vechi, perimat, ne Consfătuire. Maistrul-cadru de conducere cu rol esenţial in producţie Kxtr.
nieri şi şoimi ai pat r iei, conform cu normele eticii 61, 69,
Kxtr.
toate celelalte organizaţii şi echităţii noastre socia :7, 94,
de masă şi obşteşti tre liste. în organizarea Consiliu buţiile şi răspunderile şe arc de ciştigat decît mine util dialog, un schimb dc Fond
buie să-şi perfecţioneze Prin puternica mişcare lui orăşenesc de educaţie fului de brigadă privind ritul. experienţă menit să ducă 2 424 369
activitatea de educa.re în de creaţie ştiinţifică, cul politică şi cultură socia conducerea procesului de în zilele următoare ă la generalizarea experien
spiritul patriotismului revo turală şi artistică, generată listă Uricani, recent, la producţie, în vederea rea avut ioc o nouă aseme ţei înaintate, la o mai bună
luţionar, al devotamentu de Festivalul naţional „Cin- punctul de informare şi lizării ritmice a sarcinilor nea acţiune, în care s-au pregătire politică, profe
lui faţă de patrie, de po tarea României" poporul documentare s-a desfăşu de plan"; „Atribuţiile şi prezentat expunerile: „Sar sională şi de cultură ge
por şi cauza partidului, ai nostru a devenit un ade rat consfătuirea pe tema răspunderile şefului de cinile ce revin mineritului nerală a maiştrilor şi ce Pentr
Raţiei, prieteniei şi solida vărat făuritor de cultură, „Maistrul — cadru de con brigadă în realizarea pro Văii Jiului în anii 1989 — lorlalte cadre. fi cald
na dc
rităţii cu toate popoarele îşi lărgeşte necontenit o- ducere cu rol esenţial în ductivităţii muncii, -îmbu 1990 şi în perspectivă" ; Consemnăm că interesul fi dega
lumii în lupta pentru pace, rizontul de cunoaştere, îşi producţie". Acţiunea a fă nătăţirea calităţii cărbu „Maistrul — organizator deosebit pe care l-au pre ros in
dezarmare, progres şi re valo,rifică potenţialul şi ta cut parte din ciclul mani nelui şi încadrării în con şi conducător al procesu zentat aceste consfătuiri izolat
laţii de deplină egalitate lentul creator, îşi făureşte festărilor dedicate perfec sumurile normate de ma lui ele producţie. Atribuţii rezultă şi din faptul cu Posibil
nâ pol»
între noţiuni. o concepţie revoluţionară ţionării activităţii şefilor teriale" ; „Organizarea pe şi răspunderi privind rea maiştrii, în calitate de or neţii* '
In cadrul Frontului De privitoare la viitorul lumi de brigadă şi de echipă, a faze a procesului de pro lizarea ritmică a sarcini ganizatori şi conducători genera:
mocraţiei şi Unităţii Socia nos !a a cărui zidire par cadrelor de conducere. Au ducţie, eliminarea stag lor de plan şi retribuirea ai producţiei de cărbune derat,
s t,Kl-VS*
liste, care reuneşte toate ticipă activ. participat şefi de briga nărilor, organizarea acti personalului în acord glo de la minele Uricani, Va mîninlt’
forţele politice, toate ca într-o societate în car? dă, maiştri, mineri şi vităţii de aprovizionări, bal" ; „Relaţii umane. lea de Brazi-, Cîffipu lui intre i
tegoriile sociale, pe toţi ce totul se înfăptuieşte cu electromecanici de la în precum şi stabilirea Mă Psihologia muncii cu oa grade,
tăţenii ţării, este necesar poporul şi pentru popor, treprinderile miniere de surilor de funcţionare co menii. Atribuţii şi răspun Neag 5âu de la Uzina de între 2
semnal
să se acorde o atenţie apare firească atenţia a- pe raza oraşului Uricani, respunzătoare a fluxului deri ale maistrului privind preparare a cărbunelui ta i n
sporită activităţilor educa cordată formării omului specialişti din cadrul Com de transport". stabilizarea, calificarea, sînt plenar angajaţi în pe văi
alocuri
tive pentru ca acesta să nou, cu o personalitate binatului minier Valea Dezbaterile care au ur perfecţionarea şi integra asigurarea economiei na ci ură.
devină cu adevărat un multilaterală, cu o înaltă Jiului, şefi de echipă de mat au adus în atenţie o rea personalului muncitor ţionale cu cantităţi tot
„larg front al muncii crea conştiinţă revoluţionară, la Uzina de preparare a seamă de experienţe şi in procesul ţie producţie". mai mari de cărbune pen
toare, pentru socialism, constructor conştient al cărbunelui din localitate. forme de acţiune, au re Pe marginea referatelor tru cocs şi semicocs.
pentru bunăstarea şi feri socialismului şi comunis Programul consfătuirii a liefat că din organizarea prezentate au avut loc vii
cirea poporului, pentru mului în patria noastră. cuprins, între altele, urmă unor asemenea întîlniri şi dezbateri, întllnirile con FLORIN BEJAN,
toarele intervenţii : „Atri schimburi dc opinii nu stituind un fructuos şi corespondent