Page 54 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 54
Să construieşti durabil şi frumos
măsurilor cuprinse in pro tre care 36 dăruiţi meseriei
gramele de modernizare şl de constructor. Fiu de ţă
perfecţionate a proceselor ran din satul Ulieş, co
de producţie, aceştia ne-au muna Gurasada, am înce
recomandat un om. Pe put să lucrez de la 16 ani>
Manole Nan, maistru prin Mai intii ca lăcătuş - con
cipal la brigada 63, secre fecţii metalice, în între
tara/ organizaţiei de partid. prinderea unde lucrez şi
azi. Am absolvit apoi li
ceul şi şcoala de maiştri.
Comunistul — Nu a fost uşor, dar am
răzbit, Nici acum nu este
model de dăruire, uşor. Avem multe de fă
ll C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U responsabilitate cut noi, constructorii. Să
înălţăm şi să împlinim zi
şi demnitate în
diri durabile. Uite, chiar
muncă şi viaţă acum lucrăm pentru fur
Anul XLI, nr. 9 694 MIERCURI, 18 IANUARIE 1989 4 pagini - 50 bani
nalul nr. 4 al combina
tului din Hunedoara. Ne-afi
L-am căutat şi l-am gă găsit pregătind estacadele
MANOLE NAN sit pe Manole Nan, la de cabluri pentru instala
locul său de muncă. Am ţia electrică a furnalului.
Discutind cu loan Scur înfiripat un dialog, spu- — De la comitetul de
lu, secretarul comitetului nindu-i că am dori să partid ni s-a spus...
STRĂLUCIT PROGRAM OE MCA SI ACŢIUNE REVOLUŢIONARA de partid de la I.A.C.R.S. scriem despre el. — Da, sînt secretarul or
Hunedoara şi cu ing. Vio- — Chiar despre mine ?
rel Milea, adjunctul şe Sînt atîţia constructori har ganizaţiei de bază. Avem
o organizaţie puternică,
fului brigăzii 63, despre nici, despre care puteţi
constructori şi însuîleţi- scrie foarte multe lucruri! IOAN VLAD,
toatele lor lapte de anga Am insistat, totuşi. Şi iată corespondent
jare muncitorească pentru ce am aflat.
înfăptuirea sarcinilor, a — Am 54 de ani, din {Continuare în pag. a 2-a)
lei .etape a
Preocupare permanentă pentru
Expresie a spiritului în rană. In spiritul acestor o- melor de dezvoltare a for
noitor, creator în aborda rientări, secretarul general ţelor de producţie, ştiinţe
rea problemelor pe care al partidului relevă nece şi tehnicii. sporirea producţiei de furaje
le ridică dezvoltarea so sitatea perfecţionării con Pentru a înţelege ma
cietăţii noastre, Expune tinue a activităţii ideologi bine marile tranşformăr Unitate profilată pe creş de aici acordă o atenţie te şi a peste 9 500 tone fi
rea secretarului general ce şi politico-educative. ce au loc, schimbările din terea şi îngrăşarea tinere deosebită gospodăririi ju broase şi grosiere. In a-
al partidului, tovarăşul Acest lucru, întru,cit, după societate, încă de la Con tului bovin, Asociaţia eco dicioase a suprafeţelor cest scop o pondere în
Nicolae Ceauşescu, la fo cum subliniază tovarăşul greşul al IX-lea a fost sub nomică intercooperatistă destinate producerii can semnată în structura bazei
rumul democratic din 28 — Nicolae Ceauşescu —, „S-a liniată necesitatea intensi din Bărăşti a acumulat o tităţilor de nutreţuri nece furajere, respectiv 150
30 noiembrie 1988, eviden produs o anumită rămînere ficării activităţii ideologice bună experienţă în spori sare hrănirii în bune con hectare, o deţin plantele
ţiază cu putere importan în urmă a nivelului gene Cu toate acestea, sar rea producţiei de furaje, diţii a efectivului mediu leguminoase în cultură iri
ţa ce se acordă activită- ral, ideologic, politico- cina îmbunătăţirii con rezultatele concretizîndu-se de 4 500 animale la în gată. Alte 350 hectare sînt
tinue a muncii politico şi în anul trecut în obţi grăşat. cultivate din toamnă cu
educative nu a fost bine nerea şi livrarea la fon Pentru a înregistra ran secară masă-verde, după
Teze, idei, orientări din Expunerea înţeleasă, creîndu-se o a dul de stat a peste 100 to damente superioare la uni care se însămânţează po
numită concepţie greşită ne carne la fiecare -sută rumb pentru siloz. Avînd
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU după care n,u ar mai f de hectare. Cum este şi tatea de suprafaţă, produc suprafaţa cuprinsă în a-
ţia de furaje s-a organizat
la şedinţa comună a Plenarei C.C. nevoie de desfăşurarea u firesc, organizaţia de astfel incit în fiecare an
nei largi propagande ş partid, conducerea com NICOLAE TÎRCOB
a! P.C.R., a organismelor democratice munci politico-ideologice să se asigure producerea
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti lată de ce, pentru în plexului şi toţi lucrătorii celor 18 000 tone suculen (Continuare in pag. o 2-a)
făptuirea măreţelor obiec
din 28—30 noiembrie 1988
tive stabilite în amplul pro
ces de perfecţionare ş
ţii ideologice şi politico- educativ, faţă de dezvolta modernizare a tuturor la
educative, intensificării a- rea forţelor şi relaţiilor de turilor vieţii societăţii noas
cesteia în vederea înfăp-: producţie, a societăţii noas tre socialiste, o importam
tuirii măreţelor obiective tre socialiste în ansamblu". ţă deosebită o are teza cu
ale construcţiei* socialiste Este relevat faptul că, dacă privire la creşterea rolu
în patria noastră, v în primii ani ai construc lui ideologiei revoluţionare,
Orientările, aprecierile şi ţiei socialiste, activitatea al întregii activităţi de
sarcinile cuprinse în Pro politică şi educativă, cea formare a omului nou, a
gramul ideologic au fost de propagandă a avut un conştiinţei socialiste îna
strălucit dezvoltate în ma- rol deosebit de nsemnat intate.
' gistrala Expunere, funda- în mobilizarea, maselor In actuala etapă de "dez
mentînd noi căi, mijloace populare pentru învinge- voltare şî în perspectivă,
şi direcţii de acţiune pen rea gr»" a ■ ■■ si asigura- aceasta constituie o cerin
tru intensificarea activi-,, rea mersului înainte ai ţă legică a participării con
tăţii ideologice şi polîtico- ţării, treptat, într-o anu- stante a oamenilor muncii la
educafive, corespunzător mită măsură, aceasta a făurirea noii orînduiri, im
obiectivelor şi sarcinilor ac slăbit, munca de ridicare pusă de complexitatea şi
tualei etape de dezvoltare a conştiinţei revoluţionare amploarea sarcinilor din
a societăţii socialiste a comuniştilor, a maselor toate domeniile vieţii eco-
româneşti, cît şi tendin populare în general, a în nomico-sociale. „Sînt multe
ţelor din viaţa interna ceput să fie subapreciată, probleme teoretice - a-
ţională, confruntărilor de eforturile fiind concentra riipc, uiule muncitoarea
idei di,n . lumea contempo- te în înfăptuirea progra (Continuare in pag. a 2-a) _ regăteşte materia primă pentru viitoarele tesă-
Toate produsele — Ia cel mai înalt nivel calitativ !
„Se impune să se acorde o atenţie externi şi cu... contribuţia lui B din secţia ţesătoria.
noastră". Cu atît mai mult, cu cît
deosebită realizării prevederilor privind ri
Grija pentru calitate se în secţie sînt afişate, pen
dicarea nivelului tehnic, îmbunătăţirea ca man'festă deopotrivă în tru fiecare lucrătoare în
lităţii tuturor produselor". toate verigile procesului parte, indicii de calitate
de producţie — de la re- pe care trebuie să-i rea
NiCOLAE CEAUŞESCU cepţionarea materiilor pri lizeze, indici care consti
me, la prepa raţie şi în ţe- tuie, între altele, criteriu
sătorie, la creaţie şi la fi al retribuirii. Iar faptul
Opţiunea fundamentală ducţie. „Dacă vom privi nisaj, pînă ce marfa ia că muncitoarele noastre
în actuala etapă de dez puţin în urmă, considera calea beneficiarilor. Aici obţin, în general, retribu
voltare economico-socială Viorica Butaş, şefa com programele de organizare ţii bune. inclusiv stimulen
a patriei trebuie să o con partimentului C.T.C. al u- şi modernizare a produc te pentru îndeplinirea pre
stituie realizarea unor pro nităţii, constatăm cu satis vederilor la export, în
duse de înălt nivel tehnic facţie că şi în domeniul ţiei vizează cu prioritate seamnă că îşi fac conştiin
şi calitativ, apreciate în calităţii se înregistrează înnoirea şi proiectarea pro cios datoria şi din punctul
duselor, realizarea de de
ţară, competitive pe piaţa creşteri de la an la an. în sene, articole, poziţii co- de vedere al calităţii pro
externă. Numai aşa vom 1988, de pildă, indicele de loristice noi — în consens duselor".
asigura mărfurilor noastre calitate al produselor pe cu cerinţele pieţei, cu e- Pentru ca nici măcar un
căutare, eficienţă ridicată, care le-am realizat — res xigenţele modei de sezon, -metru pătrat de ţesătură
vom spori prestigiul măr pectiv ţesăturile — a fost „în fiecare zonă de lucru, şă nu iasă pe poarta fa
cii fabricii, al României cu 3 la sută mai mare pe fiecare schimb, iniţia bricii cu defecte calitative
în lume. decît în anul precedent. tiva „Eu produc, eu con au fost nominalizate zo
La Ţesătoria de mătase Ca urmare, ne-am înde trolez, eu răspund" este a- nele şi liniile tehnolo
TJzIna piese de schimb şi reparaţii utilaj minier Criş Deva, acest imperativ este pheată cu conştiinţa per gice care lucrează pen
cior va livra beneficiarului din Dobre.ştl un nou hidro plinit integral prevederile tru export direct, fiind
spălător la caro o contribuţie în muncă şi-au adus lăcă înţeles la dimensiunea sa la export, am satisfăcut fecţionării continue a ac încadrate cu cele mai bu
tuşii Petru Herbei, Nicolae Adămuţ, Mlhal Ganea şi su- reală, acţionîndu-se cu tivităţii, ridicării nivelului
doriţclo Maria Vasiu şl Rodi ca Bălaşa. perseverenţă şi responsa în mai mare măsură soli tehnic al produselor — ne muncitoare, a fost în-
bilitate pentru materializa citările beneficiarilor in sublinia „ceteeista" Lia DUMITRU GHEONEA
Foto NICOLAE rea exemplară pe întregul terni, care, la rîndul lor, Uşvat, secretara orcamza-
flux al procesului de pro lucrează pentru parteneri ţiei de partid a schimbu (Continuare in pag. a 2-a)
