Page 58 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 58
A L A
D E
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ L u r I î
DIN CRONICA Întrecerii socialiste
PLUSURI şe, ing. Doru Vişan, de rului mecanic — condus
DE PRODUCŢIE la camera de comandă de maistrul Constantin
I.A U.E. PAROŞENI termică, maistrul Paul Zarescu — se numără
S O C I A L I S M U L satisfacţie că şi bilanţul PRODUSE ÎN DEVANS Cornca, Constantin Lupu,
Nicula şi mulţi alţii.
Mihai Costea, Constantin
Constatăm cu deplină
Gbeorghe Bocşaru.
LA EXPORT
activităţii colectivului de
CĂRBUNE
muncă de la Uzina elec
După cum ne-a decla
PESTE PLAN
un reviriment. „Aceasta
0RGM AL coiviiîfETUlt m m EŢEAN HUNEDOARA-AL PC R trică Paroşeni cunoaşte rat Dcsideriu Lindner, Un nou colectiv mine
— ne-a declarat tovarăşul
şeful secţiei tricotaje din
inginer Alexandru Flai- cadrul întreprinderii de resc din Valea Jiului
Şl AL G o n i ş i F I U L U I u • O P U L A R J U D E Ţ E A M dăr, directorul uzinei — tricotaje Petroşani, zi reuşeşte să-şi înscrie în
se datorează faptului că lele acestea a ieşit de aceste zile activitatea Ia
încă din primele ore ale pe fluxurile de fabrica cota „plus" a producţiei.
lui 1989, an decisiv pen ţie şi din Unitate primul Este vorba despre oa
Anul XLI, nr. 9 695 JOI, 19 IANUARIE 1989 4 pagini - 50 bani tru realizarea obiecti Ot de produse — pulo menii muncii de la între
vi In- din actualul cinci vere pentru copii şi băr prinderea minieră Cîmpu
nal, am acţionat cu toa baţi şi rochii pentru fe lui Neag, care, prin efor
te forţele şi mijloacele mei — destinat unor be turi deosebite depuse în
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU de caro dispunem pen neficiari externi (din zilele ce au trecut din
acest an, au făcut ea în
Uniunea
Sovietică
—
tru a produce şi livra
cantităţile de energie e- n.n.). De menţionat di ver- 15 ianuarie să se în
STRĂLUCIT PROGRAM OE MUNCĂ Şl ACI» REVOLUŢIONARA lectrieă şi termică ce sitatea şi calitatea pro scrie pe „cumulat" o pro
ni s-au stabilit prin plan. duselor, precum şi faptul ducţie suplimentară de
După un început mai ti că au fost livrate în 107 tone de cărbune. Un
devans faţă ,de contract.
reviriment pe care îl do
mid,
eforturile
noastre
I nvătăm întul românesc — la nivelul s-au concretizat, în ul rim în activitatea tu
f timele două zile, în plu ECONOMII turor unităţilor miniere.
suri zilnice de peste 52 LA COSTURILE
exigenţelor ultimelor cuceriri MWh energie electrică". DE PRODUCŢIE CAZAN DE ABUR
— Cum se poate ex CU RANDAMENT
plica din punct de vede Printr-o susţinută ac SPORIT
ale ştiinţei şi cunoaşterii umane re tehnic acest frumos tivitate de organizare a
reviriment productiv ? muncii în activitatea de în vederea îmbunătăţi
încărcat — transport — rii calităţii agentului
învăţămintul românesc a de calificare şi ridicare a de explozie informaţiona — Am reuşit să mergem descărcat, ca şi prin in- termic necesar în pro
cunoscut in „Epoca Nicolae cunoştinţelor tehnico-ştiîn- lă, să se ridice continuu „in plin" la energie elec tensificarca acţiunilor de cesul de producţie, la
Ceauşescu" un avint fără ţifice, învăţămintul po Ia nivelul impus de ultimele trică, cu toate cele trei recuperare — recondiţio- secţia de industrializare
precedent, graţie orientării litic de masă - care cu cuceriri din ştiinţă şi teh cazane şi morile aferen nare refolosire, colectivul a lemnul Ji Vaţa — con
realiste şi implicării sale prinde milioane de mem nică, din toate domeniile te, iar la energia termică c o l o a n e i Simeria a dusă de sing. Marcel
nemijlocite în problemele bri de partid şi nemem de activitate u-mană. funcţionăm, de asemenea, U.M.T.C.F. Deva a obţi Zbîrcea — a fost montat
producţiei şi cercetării bri de partid — au avut şi la plan cu cele două tur nut, în 1988, o economie şi a intrat în probe teh
Alinierea
învăţămîntului
ştiinţifice, astăzi devenind au un mare rol în întrea la efortul general pe care bine destinate exclusiv la costurile totale de nologice un interesant
unul din factorii hotări- ga activitate de ridicare poporul nostru îl face în sarcinii termice. producţie ile circa 2 mi tip de cazan de abur de
tori ai progresului în toa a cunoştinţelor, a nivelu această etapă de dezvol — Vă rugăm să menţio-. lioane lei, din care a- ■1,5 tone/oră. Agregatul
te domeniile vieţii econo- lui general de cunoaştere tare superioară a socie naţi şi numele unor ener- proape jumătate milion se caracterizează prin-
mico-saciale. al activiştilor şi tuturor geticieni care se remarcă lui la rccondiţionări pie tr-un grad ridicat dc
An de an şcoala româ oamenilor muncii". tăţii noastre socialiste este în mod deosebit la înce,- se de schimb. tehnicitate, randament
o necesitate obiectivă.
nească îşi perfecţionează Dispunînd de o puter. put de 1989. La aceleaşi cote de an sporit şi un consum re
Pentru că : „Numai pe — Remarc activitatea gajare şi dăruire acţio
baza celor mai înaintate desfăşurată de întregul nează lucrătorii de aici dus dc tocătură şi ru
meguş pentru ardere —
Teze, idei, orientări din Expunerea cuceriri ale ştiinţei şi teh nostru cr i xtiv. îi putem şi de la începutul acestui resurse refolosibilc asi
nicii vom putea realiza an. între meseriaşii de
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU o societate superioară din cita pe operatorii Dumi gurate în procesul de
la şedinţa comună a Plenarei C.C. toate punctele de vedere!" tru Marin şi Iosif Pefcru- bază din cadrul atelie producţie al unităţii.
al P.C.R., a organismelor democratice — precizează tovarăşul
Nicolae Ceauşescu.
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti Integrarea organică a Receiisămîiitul animalelor domestice
din 28—30 noiembrie 1988 învăţămîntului cu cerceta
rea şi producţia, formarea
temeinică şi perfecţionarea Ineepînd de mîine, 20 colul 2 din Decret stipu animalele nedcclarate - sc
ianuarie a.c., pe întreg cu lează : consideră că nu îi aparţin
structurile şi funcţiile spe nică bază materială, ştiin cadrelor in strînsă relaţie
cifice, dezvoltîndu-şi pe ţifică, călăuzit de o înaltă cu necesităţile actuale şi prinsul ţării se desfăşoa „Persoanele fizice, pre şi se preiau, fără plată,
lingă latura informativă concepţie revoluţionară, de perspectivă ale socie ră recensământul anima cum şi unităţile socialis în proprietatea statului.
Declararea de către o
te de stat şi cooperatiste
şi puterea de modelare a învăţămintul românesc este tăţii noastre îi conferă lelor domestice, acţiune care au în proprietate sau unitate socialistă, de stat
personalităţii tinerelor ge un puternic factor aî acestuia o eficienţă spo care se va încheia în ziua sau cooperatistă a unui
neraţii. Aşa cum se sub activităţii politico-educati- rită. Prin intensificarea ac de 28 ianuarie a.c. număr de animale mai
liniază in Expunerea tova ve. Pornind de la concepţia tivităţii de cercetare, de Potrivit prevederilor De mic decît cel real atrage
răşului Nicolae Ceauşescu materialist-dialectică des ridicare a pregătirii pro cretului Consiliului dc în perioada 20—28 preluarea fără plată, Ia
la şedinţa comună a Ple pre lume şi viaţă el con fesionale, tehnice, cul Stat .nr. 1/1982*- recensă ianuarie a.c. fondul de stat centralizat
narei C.C. al P.C.R., a tribuie nemijlocit la înar turale, de înarmare a ti mântul stabileşte efectivul a animalelor nedeclarate.
organismelor democratice marea tinerei generaţii cu nerilor, a oamenilor mun de bovine, porcine, ovine, Persoana vinovată de în
şi organizaţiilor de masă cele mai noi cuceriri ale cii cu u.n înalt nivel de caprine, cabaline, iepuri deţin animale din cate călcarea obligaţiei de de
şî obşteşti, prin generali ştiinţei şi tehnicii, ale cunoştinţe putem deveni de casă, animale pentru goria celor prevăzute la clarare va suporta contra
zarea învăţămintul ui de cunoaşterii umane în gene „o puternică forţă a ştiin blană din crescătorii, pă art. 1 sînt obligate să le valoarea pagubei aduse
10 ani şi trecerea, în ur rai. Prin dotarea moder ţei şi culturii", un popor sări şi familii de albine declare pentru a fi recen Unităţii.
mătorii ani, la învăţămin nă, prin tendinţa perma capabil să asigure reali existent în unităţile socia zate în condiţiile prezen Declararea unui număr
te! de 12 ani am obţinut nentă de înnoire şi per zarea obiectivelor dezvol- liste, precum şi la gos tului decret. mai mare de animale dc-
realizări mari. „Puternica fecţionare, învăţămintul podăriile populaţiei. în cazul în care persoa cît cel deţinut efectiv
dezvoltare a invăţămintului românesc face efortul lău în legătură cu efectua na fizică încalcă obligaţii
superior, diferitele forme dabil ca, în această epocă (Continuare în pag. a 2-a) rea recensămîntului, arti le prevăzute la alineatul 1, (Continuare in pag. a 2-a)
A aplica în producţie gîndirea unui întreg colectiv!
„Am creat un larg sistem privind întărirea răs neral al partidului, tova Am notat cîteva din re
punderii directe a colectivelor de oameni ai muncii răşul Nicolae Ceauşescu. zultatele pe 1988, aminti
pentru activitatea fiecărei întreprinderi şi, totodată, După cum se ştie, încă te de interlocutor, care este
de la istoricul Congres al şi preşedintele consiliului
am dezvoltat un cadru nou, democratic de con
IX-lea al partidului — ca oamenilor muncii: e depă
ducere, înlocuind principiul conducerii unipersonale re a deschis în istoria pa şirea producţiei marfă cu
cu principiul conducerii colective". triei noastre anii de aur aproape 19 milioane lei o
NICOLAE CEAUŞESCU ai „ E p o c i i Nicolae creşterea productivităţii
Ceauşescu" — s-â stabilit muncii cu 7 322 lei/lucră-
întreprinderea „Marmu pe baza unei experienţe trecerea la perfecţionarea tor o realizarea unor be
ra" Simeria — unitate valoroase cîştigate şi veri sistemului de conducere, neficii suplimentare de
ce-şi trage numele de la ficate de-a lungul anilor. de planificare, la crearea peste 7 milioane lei.
nobila rocă pe care o ex Deci, activitatea este
trage şi prelucrează — îşi bună şi pe plan cantitativ,
desfăşoară activitatea pe AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCĂ şi din punct de vedere ai
raza mai multor judeţe. __________ IN ACŢIUNE calităţii, al reducerii con
Din această cauză şi pro tinue a consumurilor spe
blemele pe care trebuie „Stadiul la care ne aflăm unui cadru corespunzător cifice, creşterii rentabili
să le rezolve colectivul de acum — ne-a declarat to realităţilor din ţara noas tăţii şi eficienţei economi
muncă sînt mai complexe, varăşul inginer Boris Răi- tră. în această privinţă ce. Cum s-a implicat con
iar corelaţiile reale ce se leanu, directorul unităţii s-a pornit de la principiul ducerea colectivă a între
cer atLnse nu doar în — se datorează aplicării că formele de conducere, prinderii în atingerea u-
Structura indicatorilor de cu stricteţe, în activitatea de planificare, financiare, nor asemenea rezultate po
plan, ci şl a întreprinde practică de coordonare şi nu sînt date o dată pentru zitive ?
rii Însăşi, sînt noi „pra conducere a producţiei, a totdeauna, că ele trebuie — Ca membru în con Fabrica de producţie indu strială şi prestări servicii
guri" de trecut. Cert este principiilor democraţiei să fie perfecţionate conti siliul oamenilor muncii — Brad. în sala croi mixt, formaţia condusă de Marioara
Davld pregăteşte lansarea în lucru a materiei prime pen
că, în prezent, întreprin muncitoreşti revoluţionare, nuu în raport eu dezvol tru confecţii.
derea „Marmura" Simeria elaborate şi perfecţionate tarea forţelor de produc MARIN NEGOIŢÂ
acţionează la nivelul ce- continuu sub directa în ţie, a ştiinţei, cu baza Foto NICOLAE GHEORGHiU
rlnţeior, ca un tot unitar, drumare a secretarului .ge tehnico-materială. (Continuare in pag. a 2-a)
