Page 6 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI M
60000 lei venituri Ia fiecare hectar
| Chemările cuprinse in Mesajul de Anul Nou)
rostit de' tovarăşul Hicolae Ceauşescu — j cultivat cu legume
In anul trecut, ferma gării şi recoltării fără pier rii din 7 în 7 zile. Recol
mobilizator program de acţiune nr. 3 a A.E.S.C.H. Deva, deri a produselor. Impor te superioare s-au înregis ■ DE'/
condusă de ing. Nistor tant de relevat este că trat şi la celelalte culturi Şită «Iezi
Giura Dorin a obţinut cele unele tehnologii au fost — morcovi, pătrunjel, păs- tlucaren
ţitlcă a
Cu devotament şi dăruire mai mari producţii de adaptate, perfecţionate în ză, conopidă. ■pţi a i
tîrnac, sfeclă roşie,. var
funcţie de condiţiile spe
legume
de la înfiinţare,
livrînd suplimentar la cifice ale fermei, ţinîn- Pregătind cu întreaga c luemate
La jumătatea lunii de abataje şi cariere, la Ceauşescu în Mesajul de gul“ din
cembrie, noi, minerii din preparaţie sînt asigurate Anul Nou, avem datora fondul de stat peste 500 du-se seama de aplicarea răspundere producţia de tind gen-
experienţei unităţilor frun
tone produse. Ca .urmare
Poiana Ruşeăi, am ra cele mai bune fronturi să întărim baza de mate a valorificării în condiţii taşe. între altele, amintim legume din acest an, fer ţiile —
portat îndeplinirea sarci de muncă pentru a ne rii prime şi energetice a superioare a producţiei că s-a trecut la cultivarea ma are cultivată, din toam umanlzăr
nilor de plan pe acest an. putea realiza sarcinile ■ţării. în anul Congresului na trecută- o suprafaţă de dezbaterii
Pînă la sfîrşitul anului deosebit de mobilizatoa al XlV-lea al partidului s-au depăşit veniturile pla din toamnă a cepei usca 30 de hă, care au fost. fer proiecţia
nificate
cu 2,5 milioane
te, ceea ce face posibilă,
trecut am extras’ şi livrat re care ne revin în 1989. şi al aniversării celor tilizate, acţiune ce se con nişmar ,
recoltarea mai devreme cu
suplimentar economiei Ne cunoaştem bine în patru decenii şi jumătate lei, realizîndu-se, în me 2-3 săptămîni faţă de ca tinuă şi pentru culturile ranţei".
naţionale peste 10 200 datoririle din penultimul de la eliberarea patriei, die, la fiecare ha cultivat zul cînd aceasta se plan ce . se vor semăna sau
cu legume . cîte 60 000 lei.
planta în primăvară. în
tone minereu de fier de an al actualului cincinal, minerii din subteranele S-a înregistrat, totodată, tează în primăvară. Arpa acelaşi timp se pregătesc
bună calitate, aproape în ultima vreme am Munţilor Poiana Ituscăi un spor de 1,7 milioane gicul necesar se asigură utilajele agricole, se com
7 500 tone fier în mine muncit şi am obţinut ran vor munci cu devota lei la beneficii. . în mare parte din produc pletează baza materială,
reu marfă, mai mult de damente la nivelul aces Şeful fermei aprecia că ţie proprie, iar la plantare sînt organizate cursuri de
10 000 tone dolomită si tor cerinţe. De pe baza ment şi dăruire pentru a rezultatele dobîndite se se foloseşte o cantitate de ridicare a pregătirii pro
derurgică, 270 tone talc bogată în împliniri cu da patriei tot mai mult datoresc hărniciei .şi price 1 000 —1 200 kg la ha, nu fesionale a legumicultori • «9,C
preparat, alte produse. care am încheiat anul minereu de fier, dolomită, perii cu care legumicul mai puţin cum se proce lor. Toate măsurile şi ac- 19,25 i C
Am încheiat anul cu 1988, abordăm cu încre talc, alte produse. torii au acţionat pentru dează în alte unităţi unde 1 ţiunile întreprinse sînt lui Nic<
realizări însemnate. Sîn- dere sarcinile acestui an. respecta,rea tehnologiilor şi producţia este diminua menite să ofere 'condiţiile - ample
tem pregătiţi să obţinem Aşa cum a indicat secre BÂIUŢ BĂNEŞ, specifice fiecărei culturi, tă în mod corespunzător. necesare obţinerii în acest chise < t*
succese şi mai mari în tarul general al partidu mineî, şef de brigadă preocupării responsabile în Ferma se situează, în an a unor producţii şi ve ticii ire
anul care a început. în lui. tovarăşul Nicolae la I.M. Hunedoara 19,45 / Ş
vederea folosirii intensive privinţa recoltei de ţelină nituri superioare, aşa 'cum nemijlocî
Tinerele mlădiţe de azi — generaţia a pămîntului şi bazei teh- la ha — peste 30 de tone a indicat secretarul ge {ie. Dacui
— între cele fruntaşe pe
neral al, partidului, tova
nico-materiale. Pe' lîngă o
Trăim de
bună amplasare, succesiu ţară la cultura respectivă, răşul Nicolae Ceauşescu, ntri măre
viguroasă de niîine ne şi rotaţie a culturilor, ca dealtfel şi la venitu în. Mesajul adresat cu pri terar — r
lejul Anului Nou, fiecă
o atenţie deosebită s-a
rile pe unitatea de supra
acordat calităţii lucrărilor faţă. Un factor decisiv rui sector şi unitate agri grafică
In anii care au tre ginecologie şi nou-năs- îndemnurile ce ni le-a de pregătire a terenului, ce a influenţat nivelul colă. tria —i p
cut de la Congresul al cuţi au fost recent re adresat în Mesajul rostit fertilizării, respectării den producţiei l-a constituit ritare.
IX-lea al . partidului — novate şi dotate cu apa la posturile de radio şi sităţilor, întreţinerii, iri irigarea repetată a cultu NICOLAE TlRCOB 20,55 Di
de cînd prin voinţa una ratură medicală, moder televiziune cu prilejul a patrie
nimă a întregii naţiuni nă, fiind create condiţii Anului Nou, şi ’ noi, lui: Rep
J a fost ales în fruntea excelente pentru o asis m e d i c i i şi cadrele rane • .
\ partidului şi ă ţării tova- tenţă de? calitate mamei medii sanitare din ora Calitatea producţiei — comandament oundere
l răşul Nicolae Ceauşescu şi noului născut. şul Brad ne reînnoim 'viţiono
? — baza materială a sec- Acum. la început de angajamentul de a • răs .oentri
1 torului sanitar, în para- An Nou, cînd pu punde cu cinste sarcini major al organizaţiei de partid nieî- •
ţ lei eu a celorlalte sec- nem în balanţă împlini lor încredinţate, de a ne tăm, iub
l toare sociale, s-a dezvol rile noastre, ale celor . pune energia, competen (Urmare din pag. 1) la perioadă la alta, creş tima vreme se reuşeşte, zică uşa
tat puternic. în anul care avem datoria să ve ţa. priceperea în slujba teri consistente. Un e- implicarea mai eficientă că • 2
1981 s-a dat în folosinţă ghem la sănătatea seme ocrotirii sănătăţii , seme- , nală şi ’ politică a 2—3 ti xemplu concludent în a- în această direcţie® a 'or
în centrul oraşului nos-, nilor, la viaţa care dă nilor, pentru o educaţie 1 neri nou încadraţi, cu deo cest sens este cel de la ganizaţiilor de tineret şi
tru Dispensarul pol'cli viaţă — ne bucurăm să sanitară permanentă, ast- ţ sebire a acelora care se reparaţii auto. S-a pornit sindicat, a cadrelor teh
nic cu 14 cabinete de constatăm că ele sînt re fel îneît tinerele mlădiţe I acomodează mai greu în cu o formaţie de 25 de nice in soluţionarea pro
specialitate, cu laborator zultatul creării acelor de azi să crească vigu- > colectiv, au dificultăţi în oameni. Majoritatea fără blemelor ivite, cu deose
de analize medicale, de condiţii care ne-au per roase şi sănătoase. Pen- { integrarea lor profesiona experienţă. Acum sînt trei bire în realizarea unor DEVA:
radiologie, cu servicii de mis să ne punem în va tru ca familiile, copi’i, l lă şi disciplinară. Perio asemenea formaţii, iar be dispozitive, cu efecte di creţ (Fi
fizioterapie şi de stoma loare capacitatea. apti generaţia de mîine să fie , dic, comuniştii informea neficiarii apreciază mult recte asupra îmbunătăţirii palidă a
tologie, farmacia cu cir tudinile creatoare. capabilă să ridice ţara j ză în cadrul adunărilor calitatea lucrărilor efec calităţii reparaţiilor, în HUNEDC
sică ble
cuit închis. Bine dotate, De aceea, profund re mai departe spre mare- ţ generale despre felul cum tuate. „Nu avem tradiţie, recondiţionarea unui im — A) ;
funcţionale, sînt încadra cunoscători tovarăşului le ei destin. se achită de această răs dar facem treabă bună portant volum de piese. mesis
şi te cu personal de specia Nicolae Ceauşescu, tova pundere, cum muncesc ti — spune secretarul orga Iar dacă mai spunem că Garda <
litate pentru apărarea şi răşei Elena Ceauşescu, Doctor nerii din subordinea lor. nizaţiei de bază. Avem căra); ]
redarea sănătăţii oame puternic însufleţiţi de CQNSTANTINA COSTINA, Se poate spune că s-au acum meseriaşi de nădej toate acestea se materiali-, Ballou
rul (7
nilor. între cele şase sec înaltul exemplu de mun medic şef dobîndit bune rezultate în de care efectuează lucrări zează în condiţiile de re divers
ţii de bază ale spita că şi de viaţă pe care al Dispensarului policlinic această direcţie, calitatea complexe de bună calita ducere la mai bine de ju PENI:
lului, cele de obstetrică- ni-1 oferă zi de zi, de Brad producţiei cunoscînd. de te". Sorin Resiga, Dumi mătate a timpului majori Seherezt
(Cultura
tru Gudea, Viorel Burza, tăţii lucrărilor, ne facem ne el,
o imagine mai apropiată
ceafirul
Dorinei Filip sînt doar faţă de eforturile făcute puf d
însufieţitor îndemn la angajare revoluţionară cîţiva. întregul -colectiv de pentru o calitate supe m au»: w.
la reparaţii auto se afir
mă tot mai convingător rioară a tot ce se reali .NINO,
(Urmare din pag. 1) din judeţul nostru. Şi, în a muncii şi vieţii şi trecerea teriile prime contractate cu în realizarea unor lucrări zează. nlştită'!
primul rînd, de cele din mi ţării la un nou stadiu de aceştia. de calitate. Cu tonte cele subliniate, URI CAI
Iul. li
de tricotaje Hunedoara, nerit, energetică şi metalur dezvoltare. 1989 trebuie să în acest an — pînă în Accentul care se pune atît la nivelul organizaţiei BRAD:
Inspectoratul silvic judeţean. gie — sectoarele noastre însemne un an al maximei luna august — se va înche aici pe calitatea produc de bază, cît şi la cel al şerpi
In acelaşi timp, in investiţii de bază, care asigură zi angajări pentru creşterea ia majorarea retribluţlilor ţiei este relevat şi de comitetului de partid din GURAI
s-au pus in funcţiune 67 de de zi, lună de lună, eco eficienţei economice în toa tuturor oamenilor muncii, alte preocupări. Bunăoară, unitate se consideră că din U
obiective, s-au înregistrat nomiei naţionale însemnate te sectoarele de activitate. ceea ce va trebui să sti din organizaţia de partid trebuie şi se poate, face ORAŞT
plătită
creşteri ale producţiilor ve cantităţi de materii prime şi Să gospodărim şi să folo muleze o mai susţinută an fac parte şi lucrători ai mai mult. Aceasta, prin- Iul C
getale şi animaliere, îmbu materiale dar şi de co sim cu înaltă răspundere gajare şi răspundere în serviciului C.T.C. din uni tr-o acţiune mai fermă a GEOAC
nătăţiri vizibile în privinţa lectivele din celelalte do materiile prime şi materia producţie, deoarece de mo tate, care au sarcini con biroului, prin afirmarea în e
(Centri
calităţii, productivităţii şi menii, respectiv din construc lele, combustibilul şi ener dul de îndeplinire a sar crete în verificarea pe mai puternică a spiritului croaţie
eficienţei, în celelalte sec ţia de maşini, materiale de gia, să utilizăm raţional, ia cinilor de plan depind şi maşini şi întregul flux niei");
toare economico-sociale. construcţii,- industriile chimi capacitate, maşinile, agre cişti gurile obţinute tehnologic a calităţii lu critic şi autocritic, de iile 1
Subliniind sarcinile deo că şi uşoară, din transpor gatele, utilajele şi instala în întreaga activitate, co crărilor efectuate. De ase răspundere şi exgienţă faţă cia);
sebit de importante şi de turi, investiţii şi circulaţia ţiile din dotare, să recupe lectivele de oameni ai menea, se caută şi, în ul de tot ce se întreprinde. greşit;
(Centr
mobilizatoare ce revin po mărfurilor. răm şi să valorificăm Inte muncii, sub conducerea or creaţie
porului nostru din progra Este necesar, aşadar, ca gral, superior, resursele re- ganelor şi organizaţiilor de SERBĂRILE „POMULUI DE IARNĂ" niei“)
mele de dezvo'tare a ţării ţinând seama de greutăţile folosibile, să gestionăm cu partid, să urmeze neabătut roşu,
In 1989 - al patrulea an şi neajunsurile care s-au cea mai mare atenţie — în vibrantele orientări şi îndem EXPRESIE A GRIJII ACORDATE şui);
culos ■
al celui de-al 8-lea cinci mai manifestat în 1988, să tripla calitate de producători, nuri din Mesajul de Anul TINEREI GENERAŢII
nal —, secretarul general al se acţioneze cu fermitate proprietari şi beneficiari — Nou adresat întregului po
partidului sublinia : „Este şi consecvenţă în întreprin toate valorile materiale şi por de tovarăşul Nicolae Printre bucuriile vacan hunedoreni li s-au oferK,
necesar să înfăptuim nea. derile miniere din Valea băneşti încredinţate de so Ceauşescu, ideile şi indica ţei de iarnă s-au numă daruri în valoare de a-
bătut planurile şi programe Jiului — unde sarcinile sînt cietate spre administrare. ţiile din maginstrala Expu rat şi serbările „Pomului pr.oape 7 milioane lei. în
le din toate domeniile de mult sporite în acest an, în Şi pentru că determinan nere la înaltul forum demo de iarnă", desfăşurate în această perioadă s-au or
activitate, să acţionăm cu energetică şi construcţii, în tă în întreaga activitate este cratic din luna noiembrie perioada 28 decembrie 1988 ganizat manifestări politi- Peni
toată fermitatea pentru combinatele siderurgice de aprovizionarea tehnico-ma- 1988, mobilizator program — 3 ianuarie 1989, în în co-edueative şi cultural- fl în
realizarea programelor de la Hunedoara şi mai ales terială, iar recent, în cadrul de muncă şi acţiune revo treprinderile, instituţiile,. artistice cu un profund să în
Cerul
organizare şi modernizare a de la Călan, unde sînt ne şedinţei Comitetului Politic luţionară al partidului, al unităţile agricole, ale coo mesaj patriotic, deosebit în ge
tuturor sectoarelor, să per cesare eforturi deosebite Executiv al C. C. al P.C.R., întregului popor. peraţiei, de învăţămînt şi de realizate fiind serbările râturi
fecţionăm activitatea ştiin pentru atingerea parametri s-a hotărît introducerea în Demarind cu toate for sanitare pentru copii, cen „Pomului de iarnă", din cuprir
şi mi
ţei, învăţămîntului, culturii, lor proiectaţi la noile obiec ţele din primele zile ale trele de cultură şi creaţie combinatele siderurgice din cele r
să organizăm întreaga noas tive. Exportului să i se a- plan a unui indicator spe noului an, înscriind deja u- „Cînţârea României" din Hunedoara şi Călan, din 2 şi i
tră activitate pe baza celor sigu-re în continuare prio cial — indicatorul „con nele realizări pozitive în judeţ. întreprinderile miniere ale mai i
mai noi cuceriri ale ştiin ritate absolută, în investiţii tracte" ce va fi urmărit producţie, colectivele de Prin preocuparea Con Văii Jiului, din alte uni luroa:
ceaţă
:
ţei şi tehnicii, ale noii re să se acelereze din primele zi de zi, lună ds lună şi în muncă hunedorene sînt ho- siliului judeţean al sindi tăţi economice şi instituţii de cîi
voluţii agrare". zile ale anului ritmurile de funcţie de care va fl apre tărîte să-şi amplifice preo catelor, Comitetului ju aie judeţului. va d<
Sînt orientări şi direcţii de execuţie, iar în transporturi ciată întreaga activitate da cupările şi eforturile în deţean al U.T.G., Consiliu Serbările „Pomului- de La
maximă importanţă relevate să se întroneze mai multă realizare a sarcinilor de pro producţie, să întîmpine ma lui judeţean al Organiza iarnă" sînt o nouă expre moas;
slab
cu pregnanţă de secretarul ordine şi disciplină. ducţie, se impune ca în fie rile evenimente politice ale ţiei pionierilor, comitetelor sie a grijii deosebite pe torul
general al partidului, tova Cu hotărîre să se acţio care unitate economică să anului - aniversarea a 45 judeţene ale femeilor şi de care partidul, personal văi.
-
răşul Nicolae Ceauşescu, in neze pentru înfăptuirea o- se dea cea mai mare a- de ani de la revoluţia de t o v a r ă ş u l Nicolae
magistrala Expunere la biectivelor strategice privind tenţie modului în care con eliberare socială şi naţiona Cruce Roşie, uniunilor jude Cea uşes eu, sec reta rul ge
înaltul forum democratic din dezvoltarea intensivă a în tractăm, recepţionăm şi fo lă, antifascistă şi antiimpe- ţene ale C.A.P., C.P.A.D.M. neral al partidului, pă
28—30 noiembrie 1988, ca.re tregii economii — pe baza losim baza tehnico-mate- rialistă şi cel de-al XlV- şi cooperativelor meşteşu rintele iubit al copiilor,
se cer materializate exem celor mai noi cuceriri ale rială, dar şi medului în care lea Congres al partidului — găreşti şi a Comitetului patriei, o poartă tinerei
plar în întreaga activitate şi ştii niţeii şi tehnicii — pentru realizăm şi expediem bene cu realizări dintre cele mai judeţean al O.D.U.S. co generaţii, copilăriei ei fe
de colectivele muncitoreşti realizarea unei noi calităţi ficiarilor materialele şi ma bune în întreaga activitate. piilor oamenilor . muncii ricite.