Page 63 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 63
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9
în pregătire,
19M^dn decişiyal cincinalului aciuai
A fost racordat noi unităţi
de producţie
la circuitul productiv şi desfacere
In Oraşul nou Călan, la
« KXC
parterul lîlâcului de lo îsi.iti; v
puful cu skip cuinţe 5 A, construit re sie 75 oon
cent, se pregătesc pentru citori,
goarelor,
(Urmare din pag. 1) terea vitezelor de avan descindere, două noi uni ilcuţi nu
enar la efortul minerilor sare ale complexelor mc- t tăţi aparţinînd I.C.S. Mixt anul pre
920 excui
din localitate. Este vorba
canizate, dublarea pro- ’
ducţiei medii zilnice din do un laborator pentru străinatat
;;voui a
(Urmare din pag. 1) faţă de 1080. Dacă anul fesionale a întregului per încurcarea masei minie cele două abataje fron prepararea produselor de -JiKTCt îl
trecut am reparat capital sonal. Ne-am prevăzut o re în vagoane în incinta tale şi realizarea rilmi- i cofetărie şi a dulciurilor tru. Alţ
trecut ci
şi. măsuri menite să asi trei complexe mecanizate serie de măsuri şi în pri principală a I. M. Valea că, în continuare, a pre- I şi o unitate de desfacere eanfcle
gure desfăşurarea fluen de susţinere şi tăiere a vinţa activităţii „service", de Brazi şi expedierea vederilor de plan de a acestora. Noile unităţi, lî.T.T. d
;
cu bilet,
tă şi eficientă a produc cărbunelui, în acest an pentru operativitate şi ca operativă spre noua şi către întreprinderea mi dotate cu utilaje şi mobi aceeaşi J
ţiei, do intervenţii pentru trebuie să reparăm opt. litate în toate sectoarele: moderna uzină de pre nieră Valea de Brazi. lier permit desfăşurarea se anunţ
contractarea integrală a Plus un mare număr de la PRAM, telegrizumetrie, parare de la Uricani. Pe lin alt plan, cele în bune condiţii a pro eursii şi
bazei tehnico-materiale, de motoare electrice, reduc- maşini de extracţie şi ce — Totodată, a adău patru brigăzi de pre ducţiei şi, respectiv, a des ristlce.
strădanii pentru mai buna toare, de alte utilaje şi e- lelalte, urmărind în mun gat interlocutorul, am gătiri şi deschideri ac facerii. cepului :
ile tineri
organizare a activităţii pro chipamente, pentru care ca fiecăruia, în toate sec pus în funcţiune noul ţionează cu forţe sporite diferite
ductive, întărirea discipli am organizat fluxuri spe ţiile şi atelierele, eficien flux de transport al mi şi cu rodnicie Ia săparea Cu contribuţia teva sut.
nei de plan, tehnologice şi ciale de reparaţii. Ne-am ţa; încadrarea severă în nei, de la orizontul 400, vacanţa
nl/.ate în
a muncii. autoimpus şi o măsură consumuri, în cheltuielile şi noul complex de însi- unor galerii spre noi în muncă a sătenilor din ţarii
cîmpuri miniere, urmînd
specială, şi anume ca tot
materiale, obţinerea unor
Cum spuneam, preo
3 cupări, acţiuni şi mă- ce iese reparat pe poarta beneficii cît mai ridicate. lozare din subteran — ca în acest an să fie nitivat construirea unui IJFICAlt
In satul Nojag s-a defi
• CU!
lucrare de înaltă com
’ suri pentru realiza întreprinderii noastre să Sigur, este cazul să mai plexitate şi tehnicitate, puse în valoare şi ex punct sanitar aparţinînd rile Sntr
rea planului mobilizator treacă prin standurile de spun că vom desfăşura care conferă cursivitate ploatate însemnate re Dispensarului teritorial asiguran
din acest an sînt multe. probă. Ca urmare, ne-am pe mai- departe o bună producţiei din cele două zerve de cărbune eocsi- din Certeju de Sus. Au muncii 1,
fntreprin
Unele le aplicăm deja, cî- creat multe asemenea stan conlucrare cu furnizorii abataje frontale echipate ficabil. participat efectiv şi au Aninoase
teva sînt în stadiu de pro duri, avem altele în exe noştri de materiale şi pie cu complexe de mare In acelaşi timp se mobilizat cetăţenii la lu ni/.nte,
iect, iar pe altele le avem cuţie. Şi nu doar atît. se, ca şi cu beneficiarii înălţime de susţinere şi depun eforturi pentru crările aferente Gheorghe cursuri
meseria
în atenţie. Şi mă voi re însă ne-am creat dispozi prestaţiilor pe care le e- tăiere a cărbunelui pînă completarea, calificarea Dan, deputat, şi Gheorghe cursuri
feri, pe scurt, la princi tive şi instalaţii de verifi xecutăm, respectiv unită Ia puţul cu skip. şi stabilizarea forţei de Ormindoan, secretarul or do oame
palele dintre ele, cuprinse care şi a tuturor materia ţile subordonate Combina Prin rezolvarea acestor muncă, asigurarea unor ganizaţiei de bază. S-au majoritai
draţl.
în programele speciale de lelor cu care lucrăm şi nu tului minier Valea Jiului, deosebit de importante condiţii corespunzătoare mai remarcat cetăţenii
organizare şi modernizare, le folosim dacă nu cores cu specialiştii de la insti de lucru şi dc viaţă David Doda, Arghir Căta-
de creştere a productivi pund parametrilor calita tutele de proiectări şi cer probleme ale transportu nă, Gherasim Branea.
tăţii şi îmbunătăţire a ca tivi prevăzuţi, astfel îneît cetări, de securitate minie lui cărbunelui — în sub tuturor celor ce muncesc Noul obiectiv social întru
în această tînără şi mo
teran şi de aici la su
lităţii, de sporire a efi să asigurăm fiabilitate cît ră şi de învăţămînt supe prafaţă — se scontează, dernă unitate carboni neşte condiţii optime acor
cienţei economice. Astfel, mai ridicată utilajelor şi rior din Petroşani, în sco dării asistenţei medicale » 19,
pentru realizarea planului pul continuei perfecţionări chiar din aceste zile, creş feră a Văii Jiului. sătenilor. 19.25 T(
Ia recondiţionări, de peste echipamentelor pe care le a întregii activităţi, spo rile form
reparăm.
140 milioane lei, .am în ririi rentabilităţii şi efi şui Nic
fiinţat o secţie specializa Menţionez şi faptul că cienţei, amplificării apor - --ngr.
tă în „R.R.R.", cu două întregul spor de producţie tului la creşterea produc Puternic angajată pentru valorificarea a. e
platforme — la Lupeni şi va trebui să-l realizăm pe ţiei de cărbune din acest 19,4a Ri
Vulcan —, a treia — la seama creşterii producti mare bazin minier al ţă • 20,05
Livezeni — urmînd să-şi vităţii, ceea ce ne deter rii, în lumina sarcinilor şi potenţialului zootehnic de care dispune patria
înceapă activitatea în mină să insistăm mai mult indicaţiilor secretarului 20.25 In
toamnă. De asemenea, e- asupra folosirii cît mai general al partidului, tova cetare •
xecutăm şi folosim o se temeinice a dotării, tehnice răşul Nicolae Ceauşescu, Asociaţia economică in- mai mare de la o zi Ia ducţii superioare de fura 3,45 P<
rie de tehnologii de recon- şi a forţei de muncă, au a cărui apropiată zi de tercooperatistă de la Beriu alta. je. După cum ne-a de şi vig
diţionare a unor piese de tomatizării unor operaţii dispune de un bogat şi Realizările înregistrate clarat ing. Vaieria Bîl- noastre
schimb, repere şi suban- de transport şi ridicat, de naştere ne oferă plăcutul divers stoc de furaje ce se datoresc, în primul dca, şefa fermei vegetale, Docume
samble (respectiv proce încă rea t-descărcat şi. de prilej de a-i dori sănătate asigură desfăşurarea în rînd, muncii pline de în cultură se află 170 ha Univers,
dee moderne dc sudură, pozitat ale materialelor şi şi putere de muncă, spre condiţii corespunzătoare a hărnicie şi răspundere ce cu masă verde, 110 ha cu • 21,35
metalizări, acoperiri gal produselor, respectării se a ne conduce mai depar stabulaţiei. In adăposturi o desfăşoară lucrătorii lucernă şi trifoi, supra nice •
vanice). vere a tehnologiilor de lu te pe drumul luminos al există un microclimat a- unităţii dintre care . se feţe ce se fertilizează cu
La reparaţii, activitatea cru şi a disciplinei de pro socialismului, spre progres decvat. In baza furajeră, evidenţiază Vasile Chin- dejecţii lichide şi cu azo
este şi diversă şi sporită ducţie, perfecţionării pro şi prosperitate. ca şi în grajduri şi în driş, Elena Bura, Vasile tat de amoniu. în primă
incintă — ordine şi cură Bard, Petru Selagea şi vară se vor cultiva 70 de
ţenie. Hrănirea efective alţii. In preocupările co ha cu borceag, sfeclă fu
lor se face în strictă con tidiene stă permanent or rajeră, furaje leguminoase DEVA:
formitate cu raţiile sta dinea, disciplina şi răs- ş.a., suprafaţă care, de doctore
bilite. Animalele sînt în- asemenea, se fertilizează în tui ni
(Arta) î
tr-o stare de întreţinere această iarnă. Striiinii
bună. O deosebită aten Âsociaţia — Comuniştii, oamenii Cucoana
ţie se acordă viţelelor re muncii din unitatea noas dern —
ţinute pentru reproducţie, economică tră sînt ferm hotărîţi să (Flacăra;
Răzbuna
care sînt crescute în sta- intercooperatistă materializeze orientările şi (I’arîng)
bulaţie liberă şi hrănite indicaţiile cuprinse în Ex nu’^vari
0 'ei
la discreţie cu fîn, trifoi B e r i u punerea tovarăşului Nicolae it gr<
şi lucernă. Programul de Ceauşescu la marele fo r .un uni
grajd se respectă cu ri rum democratic din no blestem;
gurozitate sub îndrumarea punderea, cerinţa ca fie iembrie 1988 şi în cuvîn- VULCA1
(Luceai;
— în conformitate cu care om să-şi facă exem tarea la Plenara lărgită întunec;
graficul întocmit — a plar datoria la locul său a Consiliului Naţional al PETRU..
unui cadru de conducere de muncă. Pentru aceasta Agriculturii, Industriei cort (M
din unitate. Colectivul de se acţionează în perma Alimentare, Silviculturii şi NI NO AS
muncă de aici este for nenţă, sub îndrumarea Gospodăririi Apelor •— ne viilor (
RICAN1
mat din oameni harnici organizaţiei de partid şi a spunea Alexandru Ile- moment
şi pricepuţi, cci mai organului colectiv de bedeanu, secretarul or Urau (I
mulţi dintre ei avînd ve conducere — director fiind ganizaţiei de partid. Toate Sufletul
ley
chime în unitate. Produc Titus E. Barb, care de preocupările noastre vizea ORAŞT1
ţia de lapte se află în pune multă strădanie în ză dobîndirea de noi suc lîrahms
întreprinderea „Marmu continuă creştere, ca şi îndeplinirea atribuţiilor cese în cinstea celei de a goste
ra" Sirncria. Marin Prăş-
„Cîiitarea României rean, Maria Măcişan şl participarea unităţii la ce-i revin. 45-a aniversări ă revolu căra);
Apa rin ii
Etelca Lefter sînt cîteva
dintre muncitorii şlefui fondul de stat şi cel de Preocupîndu-se de buna ţiei de eliberare socială şi cultură
tarea I?
autoaprovizionare. în ulti
festivalul muncii şi tori care dau lucrări ma săptămînă cantitatea desfăşurare a stabulaţiei naţională, antifascistă şl TKG : '
numai de bună calitate,
actuale, conducerea uni
antiimperialistă şi a celui
1-11 (D
fapt remarcat şl de Rîtleţi
controlorul de calitate de lapte livrată a sporit tăţii acţionează pentru de-al XlV-lea Congres al IAN : ’
creaţiei întregului popor IJezideriu Hegyi. — cum ne spunea Maria crearea vederea condiţii partidului. crete «
tuturor
Ciobanu, contabila şefă a
obţinerii
lor
în
Foto N. GHEORGHIU
Komâni
asociaţiei — şi este tot în acest an a unei pro TRAIAN BONDOR şi cr*
(Urmare din pag. 1) nare, trebuie să adopte o Kăzbun
(Murc.şi
atitudine mai holătilă fa 11 (I .ui
ţă de diferite manifestări
sau rămăşiţe ale trecutu în sprijinul crescătorilor de albine
porului nostru, satirizînd lui", implicindu-se mai VR
stările de lucruri negative. mult în promovarea valo Datorită condiţiilor cli « să provoace şi să di litate zborul de curăţare. le moarte pentru a se evi
Avem nevoie de opere noi, rilor umanismului socialist, matice nefavorabile, albi rijeze zborurile de cură în situaţiile în care se ta blocarea urdinişurilor,
Pentr
cu un profund mesaj u- în popularizarea împliniri, nele nu şi-au putut face ţare în momentele cu impune introducerea de vicierea atmosferei în inte fl reiat
man-ist, care să deschidă lor fără precedent obţinu zborul de curăţare şi pre temperatură favorabilă ; hrană din lipsă de rezer riorul stupilor şi creşte mal rn
largi perspective, de în te de poporul nostru. Prin zintă o mare încărcătură ve suficiente pentru ier- rea cantităţii de condens. vor c;
credere în forţele creatoa manifestările Festivalului intestinală. în rezervele * să nu introducă în nare, se recomandă să se Din stupii unde numă slabe, )
mă de
re ale constructorilor so naţional „Cintarea Româ de hrană pentru iarnă se rul albinelor moarte este zînd, i?
cialismului, să contribuie niei" să se exercite ple află însemnate cantităţi mai mare decît normal, se teiului,
slab la
la unirea tuturor eforturi nar rolul maselor în rea de miere de mană, care SFATUL SPECIALISTULUI pot trimite probe de al râturile
lor oamenilor muncii pen lizarea actului de cultură, agravează starea de sănă bine moarte (50—100 bu cuprins
iar aşezămintele culturale şi mim
tru ridicarea ţării pe înal tate a albinelor. In aces căţi) . la laboratorul sani- maximi
te culmi de civilizaţie şi să devină reale centre de te condiţii, în intestinul hrănirile suplimentare aşa administreze . numai paste tar-veterinar al Inspecto grade,
progres. educaţie şi creaţie, de a- albinelor au loc fermen zişii substituenţi de polen formate din zahăr .şi miere ratului judeţean, Probele semnal
întreaga muncă politi- firmare a ideilor novatoa taţii care duc la starea de (făinuri, drojdii, lapte de cca mai bună calitate se vor aduce cu notă de local i
ciilclur
co-educativă şi cultural-ar- re, valoroase, de exprima toxicoză, diaree şi morta praf ete); cu adaos de Protofil 35 ml însoţire din.” partea me
re în plan artistic a dis
tistică trebuie să contri lităţi. la un kilogram de pastă. dicului veterinar de dis
ponibilităţilor şi talentelor Pentru prevenirea şi s polenul nu va fi intro Decadal apicultorii vor pensar.
buie mai activ la forma
rea „conştiinţei revoluţio oamenilor. combaterea fenomenului, dus decît după 15 februa efectua controlul stupi
apicultorii trebuie să ia rie, cu condiţia ca albina nelor şi se vor scoate de Dr. IOAN MĂRGINEAN,
următoarele măsuri i să nu fi efectuat în tota- pe fundul stupilor albine medic veterinar primar
