Page 65 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 65
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 696 • VINERI, 20 IANUARIE 1989
DACIADA CONCURSUL DE ÎNOT
Ediţia a Vl-a a compe DE LA CANNES
g] VIENA. - La Viena fie aprobată de Adunarea zentate de partidele de o- tru independenţa ţă tiţiei sportive naţionale
s-a încheiat cea de-a Federală, organul suprem poziţie de centru şi stingă rii, pentru democratizarea „Daeiada" se va încheia în zilele de 21 şi 22 ia
treia reuniune a reprezen al puterii de stat. din ţară împotriva guver structurilor politice, pentru anul acesta, o dată cu dis nuarie se va disputa tra
tanţilor statelor participan nului condus de primul-mi- reunificarea patriei — in putarea finalelor pe ţară, diţionalul concurs inter
te la C.S.C.E. Lucrările re. g BEIJING. - Ministrul nistru, Yitzhak Shamir, pen formează ziarul „Chosom atât în sportul de masă, naţional de înot din ora
îiniuni'w au durat peste doi afacerilor externe al R.P. tru politica dusă împotriva llbo", din Seul, citat de cit şi în cel de performan şul francez Cannes.
ani — de la 4 noiembrie Chineze, Qian Qichen, a palestinienilor din teritorii ACTC. Potrivit unei anche ţă, în primele luni fiind La această competiţie
1986. în cadrul şedinţelor avut o întrevedere cu Dinh le ocupate. Deşi respinse, te efectuate de ziarul a- progi-amate întrecerile fi vor fi prezente şi sporti
finale au luat cuvîntul mi Nho Lien, adjunct al mi aceste moţiuni sînt apre mintit, împotriva demon nale ale etapei de iarna. vele românce Tnmara Cos-
niştrii afacerilor externe nistrului afacerilor externe ciate ca reflect!nd creşte stranţilor au fost concen Încă din luna ianuarie tache, Livia Copariu şi
din toate cele 35 de state al Vietnamului, aflat la rea nemulţumirii opiniei traţi, în total, aproape şap vor fi desemnaţi primii Luminiţa Dobrescu.
participante la forum. Beijing, a declarat purtă publice israeliene faţă de te milioane de poliţişti, campioni ai „Daciadei",
Luind cuvîntul la înche torul de cuvînt al M.A.E. măsurile severe adoptate oare au folosit mijloace prin desfăşurarea „Cupei „TOP 12" —
ierea reuniunii, Alois chinez, citat de agenţia de guvern împotriva popu de represiune dintre cele Voinţa" la schi fond (25— LA TENIS DE MASA
Mock, vice-cancelar şi mi China Nouă. laţiei palestiniene, transmit ma.i brutale şi au operat 2G ianuarie, la Sfîntu
nistrul de externe al Aus g NAŢIUNILE UNITE. - agenţiile de presă. mii de arestări. Glieorghe), In timp ce în Oraşul belgian Charleroi
triei, a relevat că efortu Guvernul R.P.D. Coreene H LUANDA. - De la sportul de performanţă va găzdui, în perioada
rile privind asigurarea pă S I BEIRUT. - In zona si 3—5 .februarie, tradiţiona
semnarea, la 22 decem primele competiţii finale la competiţie feminină de
cii şi colaborării vor fi con le vor avea patinatorii de
tinuate şi în viitor — în ca brie, a acordurilor privind viteză: 28 ianuarie — 1 tenis de masă „Top 12",
drul reuniunilor şi confe instaurarea păcii in Africa februarie. Ambele con la care vor fi prezente
rinţelor a căror organizare de sud-vest, regimul rasist cursuri se. vor desfăşura cele mai bune jucătoare
este prevăzută în docu de la Pretoria şi-a sporit pe pista de dimensiuni o- europene.
Conform ultimului cla
efectivele militare din Na
mentul final al celei de-a a transmis preşedintelui tuată la sud-est de Saida, mibia — a declarat Ernest limpice de la Miercurea sament al Uniunii Euro
treia reuniuni general eu Consiliului de Securitate marcată de ciocnirile în Tjiriange, secretar al Ciuc. * pene de tenis de masă
ropene. al O.N.U. un document tre miliţiile libaneze rivale, S.W.A.P.O. pentru proble în luna februarie, Vatra (E.T.T.U.), a obţinut cali
Următoarea reuniune ge- prin care atrage atenţia se menţine o stare de calm. me juridice, intr-un inter Dorne.i va găzdui o serie ficarea şi va fi prezentă
neral-europeană va avea că manevrele militare în ultimele trei zile, lupte viu acordat la Luanda şi de competiţii de masă tra
loc în anul 1992, la Hel „Team Spirit" care urmea le au încetat, înregistrîn- diţionale: „Cupa U.G.S.R." la întreceri jucătoarea ro
mâncă Otilia Bădescu, si
sinki'. ză să aibă loc în Coreea du-se doar tiruri sporadice. citat de agenţia NAMPA. la schi fond şi alpin şi
de Sud sînt de natură să Acest armistiţiu nedeclarat Retrăgîndu-şi trupele din tuată pe locul 4 în ierar
@5 TIRANA. - in cadrul submineze eforturile în di sudul Angolei, R.S.A. le-a „Cupa Pionierul", Iii sanie, hia europeană.
reuniunii de la Tirana a recţia destinderii desfăşu a permis Crucii Roşii Liba masat In Namibia, unde schi fond, biatlon, schi (Agerpî'cs)
neze să evacueze din lo
adjuncţilor miniştrilor afa rate de R.P.D. Coreeană. calitatea Jbaa cadavrele a continuă să efectueze în alpin, precum şi finala
cerilor externe ai statelor Documentul reaminteşte că 25 victime. corporări cu forţa în ria pe ţară la complexul a- PATINAJ. ARTISTIC
balcanice, în luările de la aceste exerciţii vor lua dul tinerilor na.mlbienî, a plicativ „pentru apărarea
cuvînt ale delegaţilor a parte 200 000 de oameni, ® BONN. - Willy spus el. patriei" (18—19 februarie LONDRA 19 (Agerpres).
fost evidenţiată importan inclusiv 60 000 din S.U.A. Brandt, preşedinte de o- şi, respectiv, 21—28 fe — Proba de perechi din
ţa promovării în continua noare al Partidului Social- ■ BERLINUL OCCIDEN bruarie), concursurile în- cadrul campionatelor eu
re a cooperării în regiune. ® ALGER. — Reprezen Democrat din R.F.G., s-a TAL. — Din iniţiativa mai cheindu-se cu o manifes ropene de patinaj artistic
S-a exprimat convingerea tantul personal al secreta pronunţat în favoarea li multor organizaţii demo tare eultural-sportivă sub de la Birmingham a fost
că, prin eforturi comune, rului general al O.N.U. mitării drastice a exportu cratice, de tineret şi sin genericul „Bucuriile zăpe cîştigată de cuplul sovie
acest proces poate fi ex pentru Sahara Occidenta rilor vest-germane de arme, dicale, în Berlinul occiden zii". tic Larisa Selezneva, Oleg
tal a avut loc o manifes
tins, în scopul întăririi în lă, Hector Gros Espiel, s-a a căror valoare a atins a- Din întrecerile sportivi Makarov — 1,5 puncte,, ur
crederii şi înţelegerii, al intilnit in Algeria cu lide nul trecut 30,8 miliarde taţie de protest faţă de lor de performanţă, pro mat de Mandy Wotzel,
dezvoltării relaţiilor de bu~ rii Frontului Polisario. Gros mărci, ceea ce situează intensificarea, în ultima gramate în luna februarie, Axei Rauşchenbach (R.D,
perioadă, a activităţii gru
Germană) — 3,0 puncte şi
năvecinătate în Balcani. Espiel efectuează un tur R.F.G. pe locul al cincilea părilor neonaziste din oraş. se remarcă finalele la schi de Natalia Mişkutieiiko,
fond seniori (Predeal, 13—
BELGRAD. - Prezi neu de informare în re în lume în acest domeniu, Participanţii s-au pronun 19 februarie), biatlon se Artur Dmitriev (U.R.S.S.)
diul R.S.F. Iugoslavia l-a giune, în perspectiva or informează agenţia ANSA. ţat pentru interzicerea tu niori (16—20 februarie, — 4,5 puncte.
propus pe Ante Markovici, ganizării unui referendum g PHENIAN. - Anul turor grupărilor neofascis Predeal), schi alpin seniori în proba masculină, du
membru ai C.C. al Uniu cu privire la Sahara Occi trecut, în Coreea de Sud te din Berlinul occidental. (Poiana Braşov, 18—22 fe pă executarea programului
nii Comuniştilor din Iugo dentală, transmit agenţiile au avut loc 6 920 demon Poliţia a intervenit pen bruarie) şi bob 2 persoa original, primul loc este
slavia, candidat la funcţia ADN..şi EFE. straţii, mitinguri şi alte tru a-i împrăştia pe de ne seniori (Sinaia, 22—28 ocupat de sovieticul A-lek-
de preşedinte al Consiliu 0 TEL AVIV. - Parla acţiuni ale studenţilor şi monstranţi, recurgînd la februarie), competiţiile de sandr Fadeev, secundat de
lui Executiv Federal, infor mentul israelian a luat in ale grupărilor progresiste, tunuri cu apă şi grenade sanie (Sărmaş, 27 februa polonezul Grzegorz Fiii-
mează agenţia Taniug. dezbatere o serie de mo în cadrul cărora partici cu gaze lacrimogene, men rie — 5 martie) şi cele de powski. în poziţia a treia
Candidatura urmează să ţiuni de neîncredere pre panţii s-au pronunţat pen ţionează agenţia ADN. sărituri cu schiurile (Bor- se află patinatorul ceho
şa — 23 februarie). slovac Petr Barna.
jj JAPONIA : imigranţii dilemă. Pe de-o parte, cumentul arată că situa caţiilor destinate învă- tor grupări este o sarci locuiesc în Franţa. Orga
ei ar suplini necesarul ţia economiei africane ţămîntului şi asistenţei nă foarte dificilă, avînd nizaţia „S.O.S. — Rasis- ,
pe pămînt nipon de mină de lucru neca- rămîne critică în ciuda sanitare, printre conse în vedere că fiecare gru mul !" a cerut 'crearea |
în Japonia îi poţi deor lificată de care au atlta eforturilor ţărilor din cinţele lor numărîndu-se pare este alcătuită din unui consiliu superior *
regiune şi a iniţiativelor
. sebi uşor pe străini. îi nevoie. întreprinderile şi internaţionale vizînd să o creştere a morbidităţii 10—20 de persoane. Cu pentru problemele imi- i I
granţilor în vederea ju-
noscute sînt numai cele
mortalităţii
Î vezi acolo unde munca sectorul serviciilor din contribuie la demarajul şi restrîngerca infantile mai numeroase. Din a- decârii situaţiilor con- J
progra
şi
este mai grea, înjositoa-
această jară, dar, în ace
|
flictuale şi adoptarea u-
al
regiunii.
economic
la
ceaslă
categorie,
melor de luptă împotriva
I re, murdară, necalificată. laşi timp, aşa cum s-a Potrivit datelor, venitul unor maladii cum este Seattle fac parte circa nor legi privind sistemul | '
ţările
şi
în locurile de muncă vi-
constatat
în
de şcolarizare pentru co-
20 de grupări. „Problema
pe locuitor s-a redus cu
* zibile — staţii de ben-
| zinâ, garaje, ateliere de vest-europene, afluxul lor 2 la sută în 1986 şi a malaria. tinerilor care propovă piii imigranţilor şi de
s-ar solda cu o creştere
* reparat — lucrează cel a şomajului in rîndul continuat această tendin S.U.A. : Sporeşte duiesc concepţii neona reglementare a condiţii* |
3 mult 6—7 imigranţi, mai populaţiei japoneze. Deo ţă cu 2,2 la sută în 1987, ziste a depăşit de mult lor de locuit ale munci- *
J mulţi ar atrage atenţia camdată, comportamentul alingînd astfel, niveluri numărul într-o serie de oraşe ale torilor străini. în iulie |
a serviciilor de imigrare autorităţilor nipone se inferioare celor din 1980. organizaţiilor S.U.A. faza unor mani 1986, guvernul Chirac a I
i (legile nipone fiind foar- află undeva pe la mijloc, Producţia agricolă, care festări de huliganism, reuşit să obţină aproba- J
2 te severe faţă de „oas- ele reacţionează adesea a sporit în 1986 cu 3,3 neonaziste transformîndu-se într-o rea în parlament a unei |
H peţii" din alte ţări). cu întîrziere, deoarece la sută, a crescut anul în momentul de faţă ameninţare serioasă la legi iniţiale de fostul >
18 Cum ajung ei în Japo problema este dificilă. trecut cu numai 1,1 la sîntem martorii unui val adresa locuitorilor oraşe ministru de interne Char
nia ? Celui care doreşte Atracţia miracolului ni sulă, în timp ce recolta de izbucniri cu caracter lor respective", a subli les Pasqua, unul dintre '
<s să emigreze i se dă un pon este mare pentru cei de cereale s-a diminuat neonazist din partea ti niat comentatorul com liderii partidului de |
jj paşaport, un ccc de 1 000 care sînt nevoiţi în ţările cu 9,2 la sută, din cauza nerilor americani, care paniei C.B.S., în reporta dreapta Adunarea pentru J
“ dolari în vederea justi- lor să suporte rigorile jul dedicat acestui aspect Republică, Această lege j
J ficării faţă de organiza sărăciei. Dar, odată a- D I N P R E S A S T R Ă I N Ă al vieţii cotidiene din a limitat considerabil I
ţiile de imigrare japone- junşi aici, ci trebuie să S.U.A. (Agenţia TASS) drepturile imigranţilor, j
<s ze pentru a le dovedi că înveţe să se umilească, participarea lor la greve |
jj au din ce să trăiască să suporte hăituiala, să secetei care a lovit mai se autodefinesc „Capete FRANŢA : Situaţia şi la demonstraţii, per- >.
2 cîtva timp în arhipelag îndeplinească o muncă multe zone ale conti rase" („Skin Iîeads"). A- muncitorilor misă pentru francezi, I
f» şi, eventual, chiar un murdară, periculoasă, ne nentului. ceastă apreciere alarman fiind considerată ca ,
1 costum de haine pentru sigură. Mulţi iau dru Unul dintre principa tă a fost făcută de com străini „participare la dezor- |
jj a arăta mai bine. Ajuns mul întoarcerii. („Le lele obstacole în calea pania de televiziune Lipsa de drepturi a dini". în ansamblu, a- *
|J în Japonia, va trebui să Monde"). unei schimbări favora C.B.S., caro a difuzat un muncitorilor străini con ceasta lege a fost apre- j
j* restituie totul: paşaport, bile în economia afri reportaj special dedicat tinuă să se afle în cen ciată de opinia publică f
| C.E.C.-ul, costumul — AFRICA : Situaţia cană îl constituie pro problemei răspândirii con trul atenţiei partidelor franceză ca avînd un |
’ toate acestea vor Lua economica râmîne blema datoriei externe, cepţiilor neonaziste în politice şi a mijloacelor pronunţat caracter rasist. |
| drumul pentru un nou estimată la 218 miliarde rîndul tineretului ameri de informare în masă Principala ei prevedere <
• client, pentru o altă mină critică de dolari şi care. repre can. din Franţa. în cadrul se referă la dreptul pe I
| de lucru ieftină. Majo- în cursul ultimilor anî, zintă aproape de trei ori După cum a relevat conferinţei de presă or- care îl au organele ad- J
1 ritatea imigranţilor şi-au slarea economiei afri veniturile din export compania de televiziune, ganizate la Paris de con ministrative, şi nu cele j
jj folosit toate economiile, cane a continuat să se ale .continentului. în 21 de state au fost ducerea organizaţiei an- juridice, de >a hotărî ex- I
| s-au şi îndatorat pentru degradeze, iar venitul po Raportul subliniază că consemnate circa 2 000 tirasiste „S.O.S. — Rasis pulzarea forţată a mun- '
* a plăti biletul de avion locuitor este mai mi o mai multe ţări africane de grupări de orientări mul i", au fost prezenta citorilor străini. De alt- î
I şi serviciile negustori- decît în 1980, în timp ce au încercat să-şi amelio neonaziste, dar, de fapt, te propuneri concrete în fel, rezultatele legii s-au I
* lor. Toate acestea repre- producţia agricolă, în reze starea economiilor nimeni nu ştie cifra lor vederea îmbunătăţirii ra făcut Imediat vizibile J
IJ zintă contravaloarea, do special la cereale, s-a lor punînd în aplicare reală. Potrivit unui pur dicale a statutului so prin expulzarea urgentă* jj
* regulă, a cel puţin şase redus considerabil, con programe de ajustări tător de cuvînt al De cial şl juridic al celor cu un avion special, au- 1
nui număr de peste 100 j
peste patru milioane de
poliţiei
partamentului
structurale. Aceste ajus
luni de lucru în Japonia.
stată un raport al O.N.U.
S Problema imigranţilor care va fi dezbătut la preţ social ridicat, ele Washington), calcularea muncitori provenind din roport cu cătuşele pe j
de malieni, aduşi la ae- |
din oraşul Seattle (statul
tări, însă, comportă un
viitoarea sesiune a fo
Africa, ţările Maghrebu-
î clandestini pun autorită-
II ţile nipone într-o mare rumului mondial. Do însemnînd reducerea alo numărului total al aces lui şi din alte zone, care mtini. (Agenţia TASS).
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Gocleî, Dumitru Gheonea, Tiberiu Îs trate (redactor şef). Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), Nlcolae Tircob. m m |
REDACŢIA ŞI ADMINÎSTRAŢIAî 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11583, Telex! 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 273.