Page 66 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 66
PROLETARI DIN TOAYE^ARILE. UNIŢI-VĂ! însoţind echipe de efectuare a recensamîntului animalelor domestice
fc&j Vrednicia gospodarului este
de numărul animalelor din curtea
Ieri, a început în întreg respunzătoare a anului porci, patru iepuri şi peste
judeţul, ca de altfel în trecut. 20 de păsări ouătoare. Şi
toată ţara, recensămîntul Aşa dc pildă, Petru I-Ia- el este un statornic con
animalelor domestice — neş, din satul Şoimus, nr. tractant, anul trecut, de
acţiune de importanţă na 20, a arătat cu mîndrie şi exemplu, vînzînd statului
ţională pentru fundamen satisfacţie comisiei cele un .tăura.ş de peste 400 kg,
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P,C tarea programelor de dez cinci bovine, trei porci, un porc, doi miei, 17 kg
voltare a zootehniei, a 10 iepuri şi peste 20 de de lină şi peste G00 litri
11»tlîB® N'SIPLI U LUI P O P U L A R J U D E T E A N celor privind autocondu- păsări ouătoare pe care le de lapte.
cerea şi a utoapro viziona rea creşte în gospodăria sa. La rîndul ei, Floarea
teritorială, pentru realiza Deşi este pensionar de la Savu, din satul llălata, nr.
agricolă
Anul XLI, nr. 9 697 SÎMBĂTĂ, 21 IANUARIE 1989 4 pagini - 50 bani rea obiectivelor noii re cooperativa aflăm că din 82, a declarat recenzbru-
el
lui Angola Szekely, că, îm
localitate,
voluţii agrare.
munceşte şi acum pe ogoa preună cu familia sa,
Prezenţi în comuna Şoi- rele C.A.P. în acelaşi timp, cresc în gospodărie cinci
muş, am constatat că creşte în gospodărie ani bovine, 21 de ovine, patru
1 9 8 9 > -flh c iecisiv al cincinalului a< :tual acţiunea de recenzare a male, contractînd şi vîn- porci şi 38 de păsări ouă
pregătită,
temeinic
fost
K':-' -w *. ..■•••rţT- •jv'*.-- : toate cele 10 comisii con zînd statului surplusul de toare. Şi în acest an s-a
•*, • • . ' '••• . v
stituite aici deplasîndu-se produse agroalimentare. A- angajat prin contract să
vîndă statului, un tineret
nul trecut el a vîndut sta
Sarcinile de plan-îndeplinite în sectoarele stabilite de tului un tăura.ş de peste bovin, două ovine, 800 li
li la prima oră a dimineţii. 400 kg, un porc şi mai tri de lapte, 15 kg de lină
exemplar, ia toţi indicatorii Ne-am alăturat comisiei mult de 500 litri de lapte şi alte produse, agroali-
nr. 1, compusă din medi
mentare.
în acest an s-a angajat
cul veterinar Aurelia A- să sporească cantităţile Tot cinci bovine a înre
vram şi Nicolae Urziceanu, vîndute. gistrat comisia de recen
pairticipînd la activitatea O altă familie de oa zare şi în gospodăria lui
Organizarea şi modernizarea — de recenzare în mai mul meni harnici este cea a Aron Diniş, ţăran cu gos
Cărbune peste te gospodării din satul de lui Nicolae Maior. Mem podărie individuală din
prevederi reşedinţă a comunei. De brii cooperatori care-şi fac satul Fornădia, nr, G7. A-
lături de acestea el mai
început
să
la
trebuie
cu răspundere datoria pe
După un debut foarte la temelia creşterii eficienţei subliniem că toţi cetăţe ogoarele C.A.P, Şoimuş, deţine trei porci şi 25- de
bun în neest nou an, 1389, ■ păsări ouătoare. Ne-a de
harnicul colectiv al în nii pătrunşi de impor proprietarul gospodăriei şi clarat că în acest an s-a
treprinderii miniere Pa- tanţa. acestei acţiuni, de soţia sa îşi onorează din
roşeni — Erou al Muncii activităţii de producţie clară cu sinceritate numă plin şi statutul do locui angajat să vîndă statului
Socialiste — continuă să-şi tori ai satului, de buni doi viţei de cile .400 kg
înscrie în bilanţul muncii rul de animale şi păsări fiecare, un porc, 800 litri
noi plusuri de cărbune. ouătoare pe care-1 deţin g o s p o d a r i . Permanent
Astfel, pînă la jumătatea „Acum, în centru! întregii activităţi tre curtea le este plină de de lapte de vacă, alte pro
lunii ianuarie producţia buie să stea înfăptuirea programelor de în . gospodăriile proprii, animale, cu ajutorul că duse.
suplimentară atinsese cifra verificările făcute de re-
de 2 791 tone de cărbune, dezvoltare intensivă, de organizare şi moder cenzori, cit şi echipele de rora muncesc pămîntul, îşi Bilanţul primei zile de re-
cu perspective certe de a asigură necesarul de hrană eonsămînt l-am aflat seara,
spori şi mai mult în pe nizare a industriei şi celorlalte ramuri, pe control conduse de mem şi vînd surplusul la stat. ia consiliul popular, de la
rioada ce urmează. Se re brii biroului executiv al Aşa, cum se vede şi în fo tovarăşa Mariana Nan,
marcă vestiţii şefi de bri baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi consiliului popular co
gadă Vasile Cojocaru, Pe tografia noastră, Nicolae primarul comunei. „Toate
rene Fazakaş, Nicolae An- tehnicii". munal dovedind acest lu Maior a scos „la vedere", cele zece comisii de re
draşic, Miliai şchiopu; cru. De asemenea, s-a e- toate animalele şi păsările cenzare au avut o zi' rod-
Mihni Bărbăcaru şi alţii. NICOLAE CEAUSESCU videnţiat faptul că în a-
Plusurile obţinute la pro pe care le deţine în gos
ducţia fizică se datorea proape fiecare gospodărie podărie, adică două vaci MIRCEA LEPÂDATU
ză, în principal, depăşiri De la punerea în func ştiinţa comuniştilor, a tu a crescut numărul de ani de toată frumuseţea, un
lor înregistrate la produc ţiune a Fabricii de încăl turor oamenilor muncii male faţă de perioada co
tivitatea muncii. ţăminte Hunedoara se vor din fabrica noastră, de viţeluş, 31 do ovine, trei (Continuare în pag. a 3 a)
împlini, în toamna aces aplicarea tuturor celor 34
Semne bune de la tui an, 1.2 ani. Urmărind, de măsuri cuprinse în
Uricani pe baza datelor statistice, programul special adoptat
evoluţia producţiei în a- în forumul autocon.ducerii
Aflăm veşti foarte bune cest interval de timp, a- muncitoreşti. Demn de
şi din abatajele întreprin
derii miniere Uricani. To nul 1988 se detaşează prin relevat este faptul că rea
varăşul Traian llamza, se rodnicia rezultatelor ob lizarea integrală a pre
cretarul comitetului de ţinute de tînărul colectiv vederilor din programul
partid al unităţii, ne-a
comunicat : „Avem ,,la zi“ de aici. de organizare şi moderni
o producţie suplimentară — Al treilea an al cin zare a proceselor tehnolo
de 682 tone de cărbune. cinalului dezvoltării inten gice se regăseşte în plusul
Pentru aceste rezultate
merită aprecieri întregul sive — aprecia tovarăşa de 5,2 milioane lei la pro
nostru colectiv care ac Aurelia Răşinar, secreta ducţia marfă, în reduce
ţionează cu dăruire şi rul comitetului de partid rea costurilor totale de
responsabilitate, sub con al unităţii — a confirmat, producţie cu 3,8 milioane
ducerea nemijlocită a or
ganelor şi organizaţiilor în cel mai înalt grad, a- lei, din care 2,7 milioa
de partid, pentru a da precierile făcute de secre ne lei la cheltuielile ma
patriei cantităţi sporite do tarul general al partidu teriale.
cărbune de cea mai bună lui, t o v a r ă ş u 1 Nicolae împreună cu ec. Virgil
calitate. Aş nominaliza, to
tuşi» pentru devotamentul Qeauşescu, în magistrala Pădurean, am „inventa-,
şi abnegaţia dovedite în Expunere la forumul de nat" cîteva dintre măsu
această parte a lunii ia mocratic din noiembrie rile care au prins viaţă
nuarie brigăzile conduse
de minerii Gheorghe Văsîi. anul trecut, conform că în anul trecut. Catalogate
ştefan Olaru şl Petru rora punerea în aplicare pe capitole — perfecţio
Chingă. De asemenea, bri a măsurilor de organizare narea tehnologiilor de
gada lui Ioan Ciminga, şi modernizare a procese fabricaţie, diversificarea
care acţionează în abata
jul frontal 2 A — cu o pon lor de producţie consti produselor, creşterea pro
dere deosebită în planul tuie temelia trainică a ductivităţii muncii, re
întreprinderii — îşi depă creşterii eficienţei econo ducerea consumurilor ş a.
şeşte sarcinile fizice cu
circa 1 000 kg de cărbune/ mice a activităţii pe care Nicolae Muler, cooperator clin Şoimuş, unul clin vrednicii gospodari ai comunei,
post. Ea aceleaşi înalte o desfăşurăm. Succesele în MIRCEA DIACONU arată cu mîndrie şi mulţumire recen/orului Aurelia Avram animalele .pe care le deţine,
cote de hărnicie se află registrate în 1988 sînt pentru a Ii luate In evidentă. Foto NICOLAE GHEORGHIU
şi minerii din brigăzile
conduse do Vasile Kaţă şi indisolubil legate, în con (Continuare in pag. a 3-a)
Eugen Vîrlan, care, deşi
acţionează în domeniul
pregătirii unor noi abataje,
obţin — prin efectuarea a-
cestor lucrări — şi impor
tante cantităţi de cărbune. în ţinuturi străvechi, pagini de istorie nouă
Succesele muncii noastre
le dedicăm, cu profund
respect şi neţărmurită dra • ISTORIC. Curind, ve aproape toate mineralele de orice, ne sfătuieşte veniţi din alte zone ale mpnte, un cămin pentru \
goste, celui mai Iubit fiu
al naţiunii noastre, tova chimea atestată documen cunoscute. ...Mineritul pe conducătorul partidului şi ţării, ii cazam cum pu tinerii muncitori, cu 70 de i
răşul Nicolae eenuşescu. tar a mineritului din zona aceste meleaguri este mult statului nostru, trebuie să team prin barăci. Aveam garsoniere. La parterul ’
Cu prilejul zilei de naş Săcărimb — Certej — Co- mai vechi decît datele a- ne cunoaştem istoria nea un bloc pentru familişti, noilor blocuri s-au amena- \
tere, îi adresăm secretaru randa — Hondol va împli testate scriptic. Au smuls mului, a străbunilor noş unul pentru nelarnilişti ; la
lui general al partidului, jat unităţi comerciale şi i
t o v a r ă ş u l Nicolae ni 250 de ani. Două se aurul pâmintului Irămintat tri care au muncit şi s-au căminul cultural rula cîte prestatoare de servicii pe /
Ceauşescu, din adîncul ini cole şi jumătate de mine o suprafaţă de mai bine 1
milor noastre, urări do să rit, de muncă, vreme in de 850 metri pătraţi. Apoi, ţ
nătate, fericire ' şi multă
putere de muncă pentru care, din tată în fiu, s-a EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU extinderea şcolilor, cămine- i
a ne conduce pe mai de format aici un puternic lor culturale, pietruirea *
parte spre viitorul de aur colectiv mineresc. Harnic, drumurilor, şosea, asfalt, ţ
ul patriei socialiste. „La
mulţi ani statornic, responsabil, care trotuare... I
de ia an la an a dat de erele geologice tof! jertfit pe aceste locuri. un Ulm, două pe săptâmi- — Toate acestea, dplo- !
patriei tot mai multe can cei care au cucerit şi asu Da. Chiar şi pe locurile nă, magazinul sătesc asi rită faptului că s-a dez- j
tităţi de minereuri. prit pe locuitorii acestor de pe raza de astăzi a gura cele trebuitoare. A- voltat exploatarea minereu- ţ
Avem în faţă o carte : meleaguri..." localităţii Certeju de Sus. veam la mină şi un dis lui complex in zona Cer- i
IN ZIARUL DE AZI : „Din istoria regiunii mi Rîndurl de istorie, vorbe • PREZENT. „Tovarăşe pensar medical, un doctor, tei... }
niere Certej — Săcărimb". de caldă simţire patriotică primar Constantin Cotar, două surori medicale... — Exact. In anii care au \
Au scris-o oameni cu res românească, pe care se vă rugăm să ne spuneţi — Astăzi, tovarăşe pri trecut de la Congresul al i
© Rolul conducătorului pect pentru tot ceea ce s-a
de formaţie in evolu cretarul general al parti cum era Certeju! cind aţi mar, ce înseamnă Certejul? IX-lea al partidului. Con- }
ţia acesteia rea.Uzat aici. Citim : „Să- dului, preşedintele . ţării, fost ales primar ? — Toate amănuntele n-o greş care, prin vrerea in-
cărirnbuJ este un adevă t o v a r ă ş u l Nicolae - Certeju! era un sat, să le puteţi scrie. Cîteva,
9 Roadele unei gene- rat tezaur mineralogic, Ceauşescu, ne îndeamnă de fapt, mina Certej era cele mai importante : s-au GH. I. NEGREA
roase iniţiative unde se pot găsi, intr-un să le respectăm, să le totul. Aici munceau oame construit blocuri moderne, ^ _______________ *
laborator natural unic, preţuim. Pentru că, înainte. nii locului, dar şi destul cu peste 260 de aoarta- (Continuare în pag. a 3-a) ^
9 Agendă
