Page 67 - Drumul_socialismului_1989_01

DRUMUL SOCIALISMULUI NU. 9 697
Pag. 2

CRONICA FILMULUI
I Să urce România spre
Pentru Patrie
1 piscuri mari în zbor Reluînd tema uneia din­ ■ PUNŢII
tre primele pelicule ale LE FAMILII
de prezentar
M44i/W- ^ Pe calea spre-mplinire toţi cetăţenii ştiu , istoriei cinematografiei din bulevard
ţ Eforturile-s multe Şi dăruirile tofale!
Deva, unitat
româneşti — „Războiul in­
i' In fiecare clipă pulsează cuget viu dependenţei", realizat în ne Cooperat
llrad, expun
KHEM1EIBE 1 Din mii de inimi care înalţă magistrale ! 1912 de Grigore Brezeanu zare o gamf
\ După slăvitul August, al IX-lea Congres
tă de mobili
şi un grup de mari actori,
l A jalonat Programul în noua ctitorie I în frunte cu C. Nottara, executat in
«rad şi Bala
/ Am făurit efigii pe trepte de progres „Pentru Patrie” întinde anii- iei cooi
) De cînd Cîrmaci ne este un Om de Omenie 1 peste ani o punte a con­ cent, cxpozii
fost împrosp
tinuităţii, ale cărei sem­ modele cum
J La ceasul cînd bilanţul succeselor îl ştim,
Rolul conducătorului de formaţie \ Din cele patru colţuri de zare ne unim nificaţii se dezvăluie de la ra de tinere
I Simţind aproape timpul ce naşte primăvara,
sine.
bibliotecile ,
„Cristina", e
Nicolaescu
Sergiu
—
tru copil „N
l Cu-ncredere în Omul ce ne conduce Ţara 1 scenarist şi regizor — şi-a alte obiecte
în evoiuţia acesteia ) Nutrim curate gînduri şi-acum şi-n viitor : propus, ca şi înaintaşii re îmbogăţc
în apartamci
1 Să se-mplinească vremea ce lumea va preface,
săi, să realizeze un docu­
După cum
( Să urce România spre piscuri mari în zbor mentar asupra epocii, dar Cornelia Dri
Festivalul naţional „Cîn­ morodean este unul dintre lu.şerui transilvănean", vă- ţ Şi să domnească-n lume biruitoarea Pace! limitele unei reconstituiri nara magazi
tarea României" a favo­ cei mai vîrstnici şi, în tafii ce s-au evidenţiat, ţ AUREL D. CÂMPEANU stricte sînt depăşite. Sur­ nul lunii în
depăşit cu
rizat o amplă afirmare o acelaşi timp, mai buni vă­ şi cu acest prilej, apar­ prinderea evenimentelor cumpărătorii
1
spiritului creator, înfiinţa­ tafi hunedoreni. Cu prile­ ţinând acestor formaţi re­ se face din unghiul de linia elegantă
rea sau revitalizarea unui jul sărbătoririi unui veac prezentative ale judeţului j Fructul de aur gîndire şi simţire al omu­ (tonalitatea,
turală ale (
impresionant număr de de activitate neîntreruptă nostru. Preşedintele ju­ lui contemporan (mai de­ mobilier pre
formaţii artistice, care evi­ a formaţiei din Boiu, cel riului, maestrul coregraf Aud cum curge istoria taşat şi mai lucid, însă nu desfacere.
denţiază nesecatul izvor care a fost „sufletul" a- Tita Sever, înmînîndu-i iluminată de paşii acelora indiferent), iar judecarea
al spiritualităţii noastre. cesteia în a doua jumă­ diploma lui Nieolae Mă­ Mari, Drepţi şi Buni lor, prin urmări, prin re­
Aproximativ 50 de forma­ tate a perioadei, ne măr­ lina (Boşorod), îl carac­ în dreptul anului 1859 cîntecul de ciocîrlie, zonanţa războiului în ac­ Telev
lii de căluşeri, dintre care turisea : „E mult mai teriza „acest zburător este libertatea ridieîndu-se din sufletul lot­ tualitate.
peste 30 pot oricînd urca greu să fii vătaf. Dacă fineţea vătafilor, se joacă ca o mireasmă şi ca o sabie. Impunînd atmosfera mo­
pe scenă, numără acum ceilalţi mai pot să-şi tra­ cu jocul şi el şi ceata sa", mentului, emanînd o pu­ • 13,00 T
judeţul Hunedoara. Şi po­ gă sufletul pînă se uită la adăugind „dacă Mălina Domnitorul Cuza pune să bată clopotele ternică vibraţie patriotică, La sfirşit dt
1
sibilitatea apariţiei unor tine, tu, ca vătaf, n-ai este fineţea, colegul său să se facă hărţi din frînturile de hărţi filmul conturează, pe l Iară frui
noi formaţii de gen nu este o clipă de odihnă în de formaţie, Ion Toantă, Moldova şi Muntenia în trunchiul patriei fundalul complex al lupte­ de dor. Mi
epuizată. Ca şi varietatea timpul jocului". Şi cu reprezintă forţa". Cuvinte bat monezi de Istorie nouă. lor, al manevrelor diplo­ lare române
„ponturilor", a figurilor toate că amplitudinea des­ frumoase a avut renumi­ matice şi militare, al stă­ nia ’89. Ref
coregrafice executate cu chiderii piciorului, ele­ tul coregraf şi despre Dinspre Ardeal vine românească respiraţia rii generale de încordare, in ianuarii
măiestrie de căluşeri. ganţa execuţiei ponturilor, vătafii Traian Gridan şi anului 1918 chipuri şi relaţii umane poetic * Ba
Nu o dată am auzit întreaga evoluţie şi ţinută Teofil Sturza (Orăştioara la Alba Iulia poporul care dau culoare, mişcare tui pămint
spunîndu-se despre liderul a vătafului sexagenar par de Sus) şi Nieolae Lupu mai rosteşte o dată, pentru totdeauna : lăuntrică şi dramatism în­ versul des<
unei formaţii că este su­ să-i contrazică vorbele, şi Vas i le Peşte rea n (Ge- Existăm precum sub Burebista tregii acţiuni. Marile fi­ mat * Re
fletul acesteia. Nu o dată jocul de căluşeri presu­ oagiu). sub Mihai — guri ale momentului’ Ko- Enache * D
T
se întâmplă ca o indispo­ pune un efort fizic deose­ Pe lingă o evoluţie, de visul se face mare, rotund, gălnieeanu (George Con­ de ap- V *
nibilitate a acestuia să se bit, după cum foarte plas­ multe ori de excepţie, vă­ se coace în fructul de aur ! stantin), generalul Cernat neuil A
repercuteze asupra forma­ tic grăieşte şi strigătura tafii asigură acel liant (Amza Pellea), colonelul rice • 14,45
ţiei pe care o conduce, „Decît ia căluşerie/ Mai sufletesc formaţiei, fără DANIEL MARIAN Cerchez (Mircea Albuîes- politică • 1!
mareînd un regres în evo­ bine la sapă-n vie". Stri­ de care membrii acesteia cu) trăiesc acelaşi înalt rea program
luţia sa. Sînt lucruri care gătura este de altfel defi­ n-ar putea acţiona ca un sentiment al demnităţii na­ Telejurnal t
vorbesc elocvent despre nitorie pentru căluşerul tot unitar, într-o perfectă ţionale proclamate, ca şi tricolor, sufc
rolul conducătorului de hunedorean, care, în con­ sincronizare. Conferă for­ mulţimea luptătorilor de • •> „.,40 T.
formaţie în întreaga acti­ textul genului, se distinge maţiilor, ai căror lideri rînd din mijlocul cărora dia • 20,
vitate a acesteia, în felul prin forţa şi vitalitatea sa. sînt, calităţi care le fac se desprind chipurile dîrze pentru acei
în care se prezintă pe Nu întîmplător formaţii­ competitive, urcîndu-le pe ale eroilor întruchipaţi de 20,50 Film o
scenă, într-o competiţie. le cele mai bune au şi cele mai înalte cuhni ale .Ilarion Ciobanu, George canui stins
Cunoscîndu-şi locul în cei mai buni vătafi. Călu- mişcării artistice, încunu- Mihăiţă, Emil I-Iossu, Turie a Casei de
formaţie şi influenţa a- şerii din Boşorod,. Geoa- nîndu-le cu laurii Festi­ Darie, Cornel Gîrbea, TIo- Premieră T'
supra membrilor cetei pe giu şi Orăştioara de Sus valului naţional „Cîntarea raţiu Mălăeie şi alţii. Telejurnal.
care o conduce, despre au avut o evoluţie bună în României". Preocupare constantă a
care afirmă că îl pot ori­ cadrul celei de-a XX-a cinematografiei româneşti,
cînd înlocui, Artenie Ho- ediţii a Festivalului „Că- VIORICA ROMAN Cinei
lupta seculară a poporului
român pentru afirmarea
Moment poetic cu Ion demnităţii sale naţionale, DEVA: Ce
CRONICA LITERARĂ Mermezan şi Ioan Evu. pentru libertate şi unitate doctore? (P
negru!
tul
Aspect clin timpul des­
naţională îşi află în „Pen­
făşurării „Amfiteatrului (Arta); Am
artelor”, pe scena Cen­ tru Patrie" o reflectare ar­ (ian (Sal!
iosiF tupuLEscu „Echipa de filmare" trului de cultură şi crea­ tistică de înaltă ţinută. lor) ; H
Străinii (Mi
ţie „Cîntarea României"
Hunedoara. GHEORGHE POGAN Cucoana CI
dern — lî);
Editura timişoreană „Fa­ publicul larg sau mai (Flacăra);
cla" îşi face o datorie, ruţin ilustrată în scrierile Hăzb , "'area
(Pa
de onoare prin publicarea literare. în plus, la au­ Roadele unei generoase iniţiative CRONICA DISCULUI Buh Jul ; (
cu consecvenţă a autorilor torul cărţii, există atu-ul (7 Noiembri
de proză scurtă contempo­ participării directe — sau Ampla manifestare a Csiri, Ana Maria Toth, ieţi grozavi
rani. Cu puţin timp în cel puţin aşa lasă impre­ muncii şi creaţiei, Festiva­ Mihaela Dura, Franc isc „Souvenir from Romania" LUPENI : ,
blestemată
urmă, a apărut volumul sia — în calitate de mem­ lul naţional „Cîntarea Attila, Csaba Bartok, cu VULCAN :
cu titlul „Echipa de fil­ bru al echipei de filmare României" programează în lucrări interesante ca te­ O întâlnire cu celebrul fiinţă. A compus nume­ (Luceafărul)
mare", unul dintre cele şi nu de simplu spectator- această perioadă numeroa­ matică şi tehnică. Cornel vals „Valurile Dunării" şi roase lucrări pentru fan­ întunecare
PETItlLA :
mai reprezentative ale scriitor. se manifestări ce eviden­ Burîacu îşi dovedeşte rea­ cu alte lucrări muzicale fară, lucrări pentru voce cart (Munci
anului literar editorial. Autorul mizează, fericit, ţiază cadrul extrem de lul său talent în „Compo­ N1NOASA :
Reprezentativ este şi pen­ pe idoea că oamenii chiar stimulator pe care îl oferă ziţie eu masă pădure- ale compozitorului român şi pian, piese instrumen­ viitor (Mun
tru autor, relativ puţin făcînd parte dintr-o „echi­ festivalul pentru continua nească", „Pădureanca tor- Iosif Ivanovici este un tale pentru plano solo, RICANI: Co
momente
productiv. După volumul pă de filmare" — un fel dezvoltare a mişcării artis­ cînd", „Casă bătrînească". eveniment emoţionant, majoritatea fiind inspirate Bran (Retez
„Pariu pe alb", apărut în de ţinut fabulos pentru tice de amatori hunedore- O notă aparte generată de scoate în evidenţă origi­ de frumuseţile patriei Sufletul ne
ley (Sten
urmă cu vreo 15 ani, cei mai mulţi dintre noi —, ne. Elocventă s-a dovedit temperamentul său ex­ nalitatea compoziţiilor sale, noastre, de evenimentele ORAŞT1E :
„Echipa de filmare" este, rămîn oameni, adică se în acest sens expoziţia de ploziv oferă Dan Pichiu- meiodicitatea şi valoarea din jur, de aniversări. Brahms ? (
fără îndoială, o demonstra­ bucură, se enervează, stri­ artă plastică găzduită de Vifor prin peisajele „rup­ lor artistică. Explică circu­ Discul „Souvenir from goşte la Lai
căra); GI-
ţie pilduitoare a maturi­ gă, ameninţă, iubesc, su­ Centrul de cultură şi crea­ te" din spaţiul mioritic laţia internaţională, mai Aparta menti
zării unui autor de proză feră, li se întîmplă tot ce ţie Cîntarea României — pădurenesc. Constantin ales a faimosului vals Romania", pe lingă alte cultură şl
tarea Romă
scurtă. e omenesc. Acesta este mo­ „Siderurgistul" din Hune­ Zgîmbău îşi etalează din „Valurile Dunării". capodopere ale muzicii ŢEG : Vând
Trebuie remarcată la tivul pentru care ne sim­ doara, cuprinzînd lucrări nou maturitatea de crea­ Compozitorul Iosif Iva- româneşti nc prezintă, în I-II (Dacia)
Rîdeţi ca-n
Ioşif Lupulescu capacita­ ţim apropiaţi, tot mai a- realizate cu prilejul tabe­ ţie în „Relicvele perma­ novici s-a născut în Banat, i nt er p re tar ea orchestrei LAN : Trei
tea constantă de a se ex­ propiaţi de personajele rei de creaţie organizate nenţei", „Sălaş", „Vatră in anul 1845. Rămas or­ simfonice a Filarmonicii crete (Ccntr
prima pe sine, ca scriitor, prozelor lui Iosif Lupu­ la Cinci.ş de comitetul sin­ ciobănească", „Fructele pă­ fan, a fost luat copil de din Cluj-Napoca, dirijată şl creaţie
printr-un procedeu — aş lescu, pe măsură ce îna­ dicatului din Combinatul mântului". Lucrările de p- '■•ftnici“):
spune stil cinematografic intăm în lectura unui vo­ siderurgic Hunedoara, o sculptură au fost realiza­ trupă, iar cu ajutorul re­ de maestrul Emil Simon, Răzbunarea
(Mureşul);
— în stare să declanşeze lum deconectant, relaxant, frumoasă iniţiativă care te direct în spaţiul na­ gimentului din care a fă­ nemuritorul vals al lui 11 (Lumina
o seducătoare bucurie a „rupt" din realitatea ime­ merită toate laudele. tural al taberei. Astfel, cut parte, şi-a însuşit pri­ I. Ivanovici „Valurile Du­
lecturii. Astfel titlul cărţii diată. Iar pentru noi, hu- Inimoşii creatori plas­ Iosif Ferencz abordează în mele noţiuni muzicale, pe nării", care de peste un
nu este o simplă figură nedorenii, volumul prezin­ tici, îndrumaţi de prof. lemn masiv ideea prezen­ care şi le-a desăvîrşit secol face înconjurul lu­ VREiV
de stil, el semnificînd con­ tă o motivaţie în plus, Silvia Ichim, de pictorii ţei umane în mijlocul na­
ţinutul acesteia, faptul că dacă avem în vedere că Constantin Zgîmbău şi Dan turii. Idei artistice inte­ mai tlrziu, în mare mă­ mii, fiind publicat de Pentru a/,
din fiecare proză, „dă acţiunea primei proze se Pichiu-Vifor şi-au etalat resante abordează, de a- sură ca autodidact, ocupînd peste 40 do edituri, lucru fi relativ ca
năvală" spre inima şi min­ petrece chiar la... Hu­ talentul intr-un spaţiu na­ semenea, Florin Poantă şi pe rînd posturile de şef ce nu s-a mai repetat cu temporar n
tea cititorului realitatea nedoara. tural cu totul aparte, care Tiberiu Baiasz. Ne expri­ al muzicii militare a Regi­ nici un alt compozitor sc vor seni
Izolat cond
frustă a unei activităţi tntr-un viitor apropiat ar măm convingerea că şi în mentului 6 Galaţi şi apoi Vîntul va .•
mai puţin cunoscută de DUMITRU HURUBĂ putea să atragă şi alţi ar­ etapele de întrecere pro- român. moderat,
tişti amatori din întregul priu-zîsă ale Festivalului de inspector general al Ca o recunoaştere in­ minime voi
judeţ. între cei prezenţi naţional „Cîntarea Româ­ muzicilor militare. intre minus
grad, iar <
s-au numărat Daniela Flo- niei", creaţiile artiştilor Iosif Ivanovici a căutat ternaţională a valorii crea­ intre zero ş
POŞTA REDACŢI El rescu („Gospodărie ţără­ amatori din municipiul soluţii inedite, lăsînd poste­ ţiei sale muzicale, lui va semnala
nească", „Case") rodind de­ Hunedoara se vor bucura Iosif Ivanovici i s-a de­ locuri asocl
• Bogdan Benicu, Deva. ţiile specifice copilăriei fe­ sene într-o cromatică den­ de acelaşi interes dki rităţii o bogată colecţie cernat în anul 1889 Pre­ dură. Iar
cîmpie posi
Poezia „Ultima rachetă" ricite din ţara noastră. să, ornamentală; Mihai Co- partea publicului ca şi a de compoziţii făurite pe miul de compoziţie al să persiste.
este nejustificat de pesi­ o Fărcaş Violeta, Baia de drea („Casă de lemn", specialiştilor, unii numă- motive folclorice, fiind un
Criş. Strădania de a scrie „Casă albă", „Pădurea") ; rîndu-se din nou printre „Expoziţiei universale" de
mistă. Vă recomandăm să artist născut din mijlocul
poezie merită continuată, Constantin Găină, Victor laureaţii actualei ediţii. Ia Paris. MM
abordaţi teme în concor­ acordînd însă mai multă Varga, Attila Rencsik, Do- poporului şi rămas legat
danţă cu visele şi aspira- atenţie şlefuirii versurilor. rel Petrescu, Franciso -aaa.i eugen evu de el prin întreaga sa Prof. ELENA TÂMĂŞAN