Page 69 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 69
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 097 t SlMBATÂ, 21 IANUARIE 1989
In india a apărut o nouă lucrare consacrată încheierea lucrărilor
reuniunii adjuncţilor
miniştrilor
eminentei personalităţi a preşedintelui României socialiste afacerilor externe
din ţările balcanice
„Preşedintele Nicolae Ceauşescu — promotor ai pacir TIRANA 20 (Agerprcs).
— Corespondenţă de la I.
Madoşa: La Tirană s-a în
NEVV-DELHI 20 ( A g e r p r e ş ) . —• Expresie feţei, a evocat vizita efec îmbunătăţirea climatului „rolul determinant al po cheiat, vineri, reuniunea
a interesului profund şi a înaltei aprecieri faţă tuată în România, la în politic internaţional". poarelor în lupta pentru adjuncţilor miniştrilor a-
du opera şi activitatea desfăşurată cu înaltă com ceputul anului 1986, în în subcapitolul intitulat triumful politicii de pace, facerilor externe ai ţări
petenţă şi prestigiu, cu consecventă de preşedintele calitate de secretar gene „Demersul românesc de independenţă, colabora re“. lor balcanice. Delegaţia
Nicolae Ceauşescu pentru pi-omovarea păcii, a dezarmă ral al Comitetului pe în pace — tradiţie, consec Poziţia R o m â n i e i , română a fost condusă de
rii, în primul rînd nucleare, a destinderii .şi colaborării treaga Indie al Partidu venţă, dinamism" sînt pre a preşedintelui Nicolae Constantin Oancea, ad
internaţionale, în India a apărut o nouă lucrare con lui Congresul Naţional In zentate sintetic momente Ceauşescu referitoare la junct al ministrului aface
sacrată eminentei personalităţi a preşedintelui României dian (I), relevînd că, cu principale din istoria po problematica democratiză rilor externe.
socialiste. Purtînd titlul „Preşedintele Nicolae Ceauşescu prilejul primirii de că porului nostru, evidenţiin- rii relaţiilor internaţiona într-un spirit construc
— promotor al păcii", volumul, realizat de prof. univ. tre preşedintele Nicolae du-se tradiţia de pace a le este reflectată în strânsă tiv şi de înţelegere, parti
Rais Mirza, a fost-tipărit în limba engleză, în condiţii Ceauşescu, au fost aborda românilor, lupta lor neo corelaţie cu conceptul pri cipanţii au efectuat un
grafice deosebite, la cunoscuta Editură „Famous Publi- te nu numai colaborarea bosită pentru independen vind necesitatea recunoaş schimb de opinii asupra
cations" din New Delhi. Pe supracopertă se află portre dintre Partidul Congresul ţă, neatârnare, bună înţe terii şi respectării dreptu înfăptuirii acţiunilor de
tul în culori al preşedintelui României. Volumul este Naţional Indian (I) şi Parti legere şi colaborare cu ve lui tuturor popoarelor la cooperare balcanică mul
ilustrat cu numeroase fotografii ce înfăţişează momente dul Comunist Român, ci şi cinii şi cu toate popoarele pace şi securitate, la dez tilaterală din 1988 şi au
semnificative alo activităţii tovarăşului Nicolae Ceauşescu aspecte privind eforturile lumii. Se punctează prin voltare liberă şi indepen examinat noi căi şi posi
pc plan intern .şi internaţional. celor două ţări dedicate cipalele coordonate ale po dentă, la participarea în bilităţi pentru extinderea
cauzei păcii. liticii externe româneşti, condiţii de deplină egali
în prefaţa la volum, Festivitatea lansării ofi „Volumul lansat astăzi se eforturile depuse de pre tate la soluţionarea pro şi aprofundarea acestui
semnată de dr. Najma ciale a volumului „Pre constituie într-o importan şedintele României pentru blemelor cardinale ale con proces. Delegata română
Heptulla, vicepreşedinte al şedintele Nicolae Ceauşescu tă realizare. Felicit pe a- punerea lor în aplicare. temporaneităţii. a promovat poziţia con
Camerei superioare a Par — promotor al păcii" a ceastă cale România şi pe „Preşedintele Nicolae Făuritor de nouă istorie stantă a R o m â n i e i ,
lamentului indian — Con avut loc la „Centrul Inter preşedintele ei, deoarece Ceauşescu — militant de în propria ţară, scrie au a preşedintelui Nicolae
siliul Statelor, personali naţional Indian" din New calea progresului şi bună seamă pentru afirmarea torul lucrării, preşedintele Ceauşescu privind dezvol
tate de frunte a vieţii po Delhi. Au participat dr. stării unei naţiuni este noilor principii în relaţiile Nicolae Ceauşescu a adus tarea largă, pe multiple
litice şi social-culturale Najma Heptulla, vicepre rezultatul nemijlocit al po internaţionale" este titlul României, prin fapta şi planuri, a relaţiilor cu
din India, se subliniază : şedintele Camerei superi liticii statului şi guvernu celui de-al doilea capitol gîndirea sa, un larg pres toate statele balcanice, ne
Astăzi, datorită extraordi oare a' Parlamentului in lui ţării respective". al cărţii care prezintă con tigiu, o profundă conside cesitatea transformării Bal
narelor descoperiri şi rea dian, Vidya Stokes, pre în cuvîntul său, Avtar tribuţia de o inestimabilă raţie în viaţa internaţio canilor într-o zonă de pa
lizări din ştiinţă şi teh şedinte al Adunării Legis Singh, directorul Editurii valoare a preşedintelui nală. Este prestigiul cuve ce, colaborare şi bunăveci-
nologic, alternativa cu ca lative, a statului Himachal „Famous Publications", a României la promovarea nit acestei mari persona nătate, fără arme nucleare
re se confruntă omenirea Pradesh şi al Confedera apreciat rolul jucat de consecventă şi fermă în lităţi a contemporaneităţii, şi chimice — considerate
;
este: fie prosperitatea şi ţiei Uniunii Femeilor din p r e ş e d i n t e l e Nicolae viaţa internaţională a idei conducătorul României, cel într-o strînsă legătură —
fericirea, prin punerea în India, Sushil Bangorapa, Ceauşescu, de promotor lor şi tendinţelor progre ce a dat luptei "pentru dez fără baze militare şi tru
pe străine.
slujba omului a giganti membru al Camerei supe de prestigiu al păcii, dez siste, subliniind concepţia armare. pace, dezvoltare
celor forţe atomice, fie rioare a Parlamentului in armării şi descinderii, al originală şi iniţiativele şe un impuls hotărîtor, a con Protocolul adoptat prin
dispariţia vieţii pe Pă- dian, Anita Singh, secre nobilului mesaj al res fului statului român dedi turat noi şi creatoare a- consens ia încheierea lucră
tuint, printr-un cataclism tar general al Societăţii pectului dintre naţiuni, cate democratizării rapor bordări ale marilor pro rilor menţionează, în acest
n uclca'.r. Culturale Indiene şi al A- subliniind că volumul lan turilor interstatale. bleme ale actualităţii, a, sens, că participanţii au
Este, de aceea, de o în cademiei Punjabi, Zaheen sat astăzi reprezintă un Cel de-al treiţea capitol prefigurat noile raporturi examinat propunerea pri
semnătate covârşitoare înăl Nagui, secretar al Acade omagiu adus personalită al lucrării — intitulat „O dinti-e state, perspectiva vind organizarea la Bucu
ţarea din rîndurile unei miei Ghaub, membri ai ţii preşedintelui Nicolae abordare nouă, constructi unei lumi mai drepte şi reşti a unei întîlniri a şe
naţiuni a unei personali conducerii -unor- .instituţii Ceauşescu. ■ vă a problemelor dezarmă mai bune. filor de state sau guverne
tăţi politice caro să-i în centrale indiene, reprezen La festivitatea . lansării rii şi păcii" — prezintă Ca Erou al păcii, pre din ţările balcanice, sub
truchipeze idealurile dc tanţi ai corpului diploma volumului a luat cuvîntul, pe larg acţiunile şi pro şedintele României a in liniind importanţa creării
progres şi bunăstare şi, în tic' acreditat în India, pro de asemenea, ambasadorul punerile de o deosebită trat în conştiinţa omenirii condiţiilor pentru realiza
acelaşi, timp, să . milite fesori universitari, oameni României. ia New Delhi, însemnătate teoretică şi prin recunoaşterea şi cal rea ei. Totodată, este re
ze, . c u . realism şi un pro de. artă şi cultură, redac- Nicolae Finanţu. practică iniţiale şi promo da cinstire acordate pe levată atenţia acordată
f u n d simţ al răspunderii, torii-şefi ai principalelor ★ vate de România, prin cel toate meridianele lumii o- propunerii ţării noastre
[Kuitru înfăptuirea aspira publicaţii, reprezentanţi ai Structurată în cinci ca mai prestigios şi autorizat perei salo, de originală referitoare la crearea unei
ţiilor vitale ale .întregii o- posturilor de radio şi tele pitole, lucrarea „Preşedin reprezentant al său, tova construcţie paşnică, de zone fără arme nucleare
meniri; pace, prosperitate, viziune. tele Nicolae Ceauşescu — răşul Nicolae Ceauşescu, profundă şi realistă înţe şi chimice in Balcani, re-
libertate şi înţelegere în în cuvântul rostit cu. a- promoţor al păcii" • pune pentru soluţionarea pro legere a tendinţelor con comandîndu-se ca acest o-
tre toate popoarele — se ccşt prilej, prof. univ. în evidenţă iniţiativele şi blemelor ce frământă ome temporaneităţii. Opera de biectiv să rămînă în con
arată în prefaţă. Rais Mirza, auto.rul • lucră- • acţiunile şefului statului nirea — realizarea dezar pace a p r e ş e d i n t e l u i tinuare o preocupare ma
O asemenea personalita rin a 'relevat: '„Ideile - şi român pentru realizarea mării, în primul rînd nu Nicolae Ceauşescu a con joră pe planul conlucrări’
te este preşedintele Româ concepţiile preşedintelui dezarmării, pentru renun cleare, edificarea păcii, li sacrat în lume un mod interbalcanice.
niei, Nicolae Ceauşe'scu, Nicolae Ceauşescu d e - î n ţarea .la politica de forţă chidarea subdezvoltării, in inedit de a gîndi şi acţio Participanţii au realizat
proeminent om politic al locuire a programelor de şi trecerea la o n_>u;î a- staurarea unei noi ordini na, îmbogăţind tezaurul un consens pentru ca Ro
contemporaneităţii, care înarmare cu planuri dedi bordare a problemelor economice • internaţionale, de idei valoroase, prac mânia să organizeze o se
prin gîndire şi faptă, s-a cate dezvoltării economice mondiale, . pentru soluţio justă şi echitabilă, soluţio tica politică mondială. rie de acţiuni importante,
înscris definitiv în con şi sociale u popoarelor sînt narea paşnică a diferen narea pe calea negocieri Prin priorităţile şi di în 1989, între care: Reu
ştiinţa,’ omenirii . ca făuri astăzi mai necesare şi mai delor dintre state, con lor, a tuturor problemelor recţiile de acţiune contu niunea ministerială consa
tor at undi lumi mai drep actuale ca . orieînd. Ni tribuţia sa inestimabilă la lumii contemporane. rate, prin soluţiile con crată cooperării în dome
te şi mai bune, o lume a meni nu poate ignora fap dezvoltarea continuă a re „Relaţia dezarmare-dez- crete oferite, prin parti niul producţiei industriale
păcii, progresului şi coo tul că există un raport ne laţiilor de prietenie şi so vottare, problemă esenţia cipare angajată, de înal şi al transferului de teh
perării largi intre naţiuni. mijlocit între cursa înar lidaritate ale României cu lă a contemporaneităţii în tă responsabilitate la solu nologie; Reuniunea de ex
Autoarea prefeţei pre mărilor şi progresul popoa toate ţările, la egîemen- concepţia României" — cel ţionarea paşnică, durabilă perţi asupra măsurilor de
zintă in continuare marile relor, că nu există posi tarea pe cale paşnică a de-al IV-lea capitol al lu şi constructivă a proble creştere a încrederii şi se
realizări obţinute de po bilitatea intensificării si conflictelor din diferite crării — abordează impli melor majore ale contem curităţii în Balcani; Re
porul român pe toate pla multane a cursei înarmă zone ale lumii. caţiile fundamentale ale a- poraneităţii — se subli uniunea specială pentru
nurile,- în cele peste două rilor şi progresului social- In primul capitol al lu ceslui raport asupra vie niază în încheiere —, Ro promovarea cooperării e-
decenii de cînd destinele economic al naţiunilor lu crării, intitulat „Vocaţia ţii internaţionale. Autorul mânia, preşedintele Nicolae conomice şi comerciale în
României sînt conduse mii. de pace a poporului ro evidenţiază că preşedinte Ceauşescu au consacrat în tre ţările balcanice. S-a
de t o v a r ă ş u l Nicolae Prin volumul pe care îl mân", este reliefată le Nicolae Ceauşescu a for viaţa internaţională o vi recomandat, dc asemenea,
Ceauşescu. Se scoate preg lansăm acum, aducem un personalitatea tovarăşului mulat o concepţie novatoa ziune politică de largă cu ca la Ankara să aibă loc
nant in relief faptul că înalt omagiu preşedintelui Nicolae Ceauşescu, carac re privind interdependenţa prindere, bazată pe con reuniunea miniştrilor eco
făurirea unei lumi a pă Nicolae Ceauşescu". terizat ca unul dintre cei directă dintre dezarmare vingerea că forţele pro nomiei sau comerţului ex
cii, liniştii şi colaborării ' Vidya Stokes, preşedin mai proeminenţi oameni şi dezvoltare. Se arată, gresiste, democratice, anti- terior, iar la Tirana o în-
ii este consacrată întreaga tele Adunării legislative a politici ai timpurilor noas totodată, că înfăptuirea imperialiste, ale popoare tîlnire a miniştrilor ener
politică externă româneas stalului Himachal Pradesh, tre. dezarmării şi orientarea lor, acţionînd unite, pot giei din ţările regiunii.
că. cu strălucire elaborată a spus: Volumul „Pre „Momente de referinţă spre scopuri constructive, impune un curs nou eve
şi promovată de preşedin- şedintele Nicolae Ceauşescu în cronica relaţiilor Româ paşnice a sumelor uriaşe nimentelor, pot edifica o vr
,A.
teie Nicolae Ceauşescu, — promotor al păcii" re niei cu ţările respective — eliberate astfel constituie lume a păcii, înţelegerii,
lupta pentru dezarmare şi prezintă un omagiu, o a- se arată în subcapitolul in o condiţie de bază a eli colaborării. în aceste vre Cu ocazia prezenţei la
pace constituind „coloana preciere din partea între titulat „Remarcabile solii minării subdezvoltării, o muri de răscruce pentru Tirana, Constantin Oan
vertebrală" a politicii in gii naţiuni indiene la a- de pace şi colaborare" —, premisă indispensabilă destinele omenirii. Româ cea, adjunct al ministrului
ternaţionale româneşti. dresa ideilor şi acţiunilor v i z i t e l e preşedintelui pentru soluţionarea crizei nia, sub conducerea afacerilor externe, a fost
Prin demersurile de ex preşedintelui României. Nicolae Ceauşescu au re economice mondiale, o ca p r e ş e d i n t e l u i Nicolae primit de Manush Myftiu,
cepţională însemnătate, în Posibilitatea de a lua prezentat, de asemenea, le principală pentru întă Ceauşescu, oferă imaginea vicepreşedinte al Consiliu
direcţia înfăptuirii dezar contact — prin această lu evenimente de însemnăta rirea încrederii şi extinde unei ţări angajate cu toa lui de Miniştri al R.P.S.
mării, îndeosebi nucleare, crare — cu ideile unei per te majoră ale vieţii-inter rea cooperării dintre state, te forţele şi resursele spre Albania. Au fost evocate
pentru reluarea cursului sonalităţi de seamă-a con naţionale. Prin rezultatele o necesitate obiectivă pen făurirea, în independenţă relaţiile tradiţionale de
spre destindere, încredere, temporaneităţii se consti deosebit de fructuoase, tru asigurarea drepturilor şi demnitate, a viitorului prietenie dintre popoarele
colaborare, pentru soluţio tuie intr-o certă realizare, prin importantele idei de umane în lumea contem său de prosperitate şi ca român şi albanez, dorinţa
narea gravelor probleme aceste idei reprezentînd o gajate în timpul dialogu porană. re, în acelaşi timp, depu comună de a dezvolta şi
politice, economice şi so contribuţie valoroasă. adu lui la nivel înalt, aceste în ultimul capitol al lu ne serioase şl constante e- adinei colaborarea dintre
ciale ale planetei. Româ să tezaurului umanităţii. vizite s-au constituit în crării este prezentat „Con forturi în grandioasa ope România şi Albania în do
nia. preşedintele Nicolae Dr. Najma Heptulla. vi mărturii elocvente pentru ceptul românesc în favoa ră’ de creare a unei lumi meniile politic, economic,
Ceauşescu şi-au cî.ştigat un cepreşedinte al Camerei contribuţia unanim apre rea democratizării vieţii noi — a păcii, colaborării, cult ural, teh n ico-.ş ti i n ţif ic,
toc de cinste în conştiinţa superioare a. Parlamentu ciată a României socia politice internaţionale", progresului pentru întrea precum şi în alte domenii
ce ivi om porunci taţii. lui indian, semnatara pre liste, a preşedintelui ei la precum şi cu privire la ga omenire. de interes reciproc.
COtEQÎUl DE REDACŢIE: Minei Bodeo, Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Dumitru Ghecnea, Tiberîu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. ţ 4<oc3 |
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275,