Page 73 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 73
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 698 • DUMINICA, 22 IANUARIE 1989
în Argentina a apârut, în limba spanîoiâ, volumul dedicat
J DIN Ţ Ă R I L E S O C I A L I S T E |
eminentei personalităţi a preşedintelui României socialiste 0 HANOI. — Prima tante ale actualului cin
i din cele Opt turbine de cinal pentru districtul
Vlora din R.P.S. Alba
240 000 kW de Ia hidro
„Nicoiae Ceauşescu — Respectarea principiilor relaţiilor R.S. Vietnam, a intrat în anul trecut, au fost rea *
centrala Hoa Binh, din nia.
iniţiate
Lucrările,
probe . tehnologice, in lizate conform planului
dintre state, imperativ fundamental al vieţii formează agenţia VNA. şi vor continua, in ritm
Construirea acestui marc susţinut, pînă în prima
obiectiv energetic al ţă jumătate a anului 1991,
BUENOS AIRES 21 (Agerpres). — Aprecierea şl Luînd cuvîntul, .pre ducerea neabătută în via- rii, situat la 60 Icni sud- cînd proiectul va fi fino,;
stima deosebite faţă de activitatea şi personalitatea şedintele grupului de , se ■ ţă. a principiilor noi ale vest de* Hanoi, , a început lizat. între timp, anumi
proeminentă ale preşedintelui României, tovarăşul natori ai partidului Uniu relaţiilor dintre state — în 1979. Ridicat pe flu te tronsoane 'vor per
Nicoiae Ceauşescu, înaltul prestigiu de care se bucu nea Civică Radicală (de orientare fundamentală a viul Da, barajul hidro mite irigarea a 3 000 ha
ră gîndirea şi opera sa politică, precum şi contribuţia guvernămînt), Antonio Os- politicii externe a Româ centralei măsoară 128 şî ameliorarea irigaţiilor
la soluţionarea problematicii complexe a vieţii inter ca-r Napoli, semnatarul niei”, sînt scoase în evi metri înălţime şi are o pe alte 6 000 ha. Darea
naţionale, în consens cu aspiraţiile popoarelor, in Prefeţei, a spus: „Publica denţă aprecierile de o ines lungime de 1 km la ba în folosinţă a canalu
clusiv din America I,aţină, şi-au găsit o nouă ilus rea acestui volum, care timabilă valoare teoretică ză. în spatele acestui lui în ansamblul său —
trare prin apariţia, în limba spaniolă, în prestigioasa contribuie la apărarea şi practică ale preşedinte uriaş din ciment şi an- pe o distanţă însumînd
Editură „Rueda" din Argentina, a culegerii de texte principiilor relaţiilor din lui Nicoiae Ceauşescu re rocamente s-a format un 30 km — va permite iri
din rapoarte, cuvîntări şi interviuri ale conducăto tre state — imperativ fun feritoare la situaţia exis lac care va avea o ca garea unei suprafeţe to
rului partidului şi statului nostru, intitulată damental al vieţii inter tentă pe plan mondial. pacitate de 9,5 milioane tale de 20 000 ha, infor
„NICOLAE CEAUSESCU — RESPECTAREA PRIN naţionale contemporane —, Este pus accentul pe sub metri cubi de apă.' Cînd mează agenţia ATA.
va
intra
hidrocentrala
CIPIILOR RELAŢIILOR DINTRE STATE, IMPERA este deosebit de oportună. linierile şefului statului ro O MOSCOVA. — în
deplin în funcţiune, la
TIV FUNDAMENTAL AL VIEŢII CONTEMPORA Abordînd o problematică mân privind problemele mijlocul deceniului ur Uniunea Sovietică, cu
NE". deosebit de actuală, pre grave şi complexe existen ajutorul unei singure ra
Editat în condiţii grafice excelente, volumul se şedintele României subli te, consecinţele nefaste mător, va produce 8,16 chete de ' tip „Proton",
deschide cu portretul color al tovarăşului Nicoiae nia în cuvîntări recente că ale acumulării uriaşelor miliarde kWh pe an pen au fost lansaţi trei sa
Ceauşescu şi include imagini ilustrînd activitatea pe afirmarea unei noi gîndiri mijloace de distrugere în tru sistemul energetic teliţi, artificiali ai Pă-
plan intern şi extern desfăşurată de preşedintele Ro realiste şi raţionale este masă, a arsenalelor nu naţional mîntului, relatează a-
mâniei socialiste. într-una dintre fotografii este ilus o necesitate obiectivă azi, cleare. în acest context genţia TASS. Sateliţii de
trat momentul conferirii preşedintelui Nicoiae cînd în viaţa internaţiona este evidenţiată aprecie O BEIJING. — Intro tip „Cosmos" cu nume
Ceauşescu a titlului de Doctor Honoris Causa al Uni lă se produc mari mutaţii rea tovarăşului Nicoiae ducerea cuceririlor ştiin rele 1987 şi 1988 sînt des
versităţii din Buenos Aires. şi se confruntă concepţii Ceauşescu referitoare la ţei şi tehnicii în agricul tinaţi punerii la punct
dintre cele mai diferite. necesitatea unei noi abor tura R.P. Chineze capătă a unor sisteme de navi
Prelaţa volumului, sem armele să fie transformate România — a relevat dări a problemelor păcii o amploare Crescîndă, pe gaţie, avînd ca scop lo
nată de preşedintele gru în unelte de muncă, în vorbitorul — apreciază că şi războiului, a unor efor măsura cerinţelor legate calizarea unor avioane
pului de senatori ai parti care confruntarea mUitarâ atît problemele păcii şi ale turi susţinute din partea de ridicarea productivi de transport şi nave ale
dului Uniunea Civică Ra să cedeze locul dialogului războiului, cît şi cele ale tuturor oamenilor politici, tăţii muncii în acest im flotei de pescuit.
dicală (de guvernămînt), politic, pe preşedintele dreptăţii internaţionale, a forţelor realiste, a po portant sector al eco Al treilea satelit, cu
Antonio Or,car Napoli, e- Nicoiae Ceauşescu. Ideile, ale instaurării unei noi or poarelor, pentru a deter nomiei naţionale. în pre numărul 1989, permite
videnţiazâ: „Apariţia unei concepţiile şefului statului dini economice internaţio mina o schimbare radica zent, circa 70 000 hec obţinerea de informaţii
lucrări care să militeze român sînt- în deplin con nale nu se pot soluţiona lă în viaţa internaţională. tare de teren arabil din care ridică precizia prog-
pentru respectarea princi sens cu voinţa de pace a de la sine, ci trebuie de jurul capilalei chineze nozăriî deplasării apara
piilor relaţiilor între state poporului său, cu idealu puse eforturi permanente „Conţinutul şi trăsătu beneficiază de rezultatele telor cosmice şi efectua
— imperativ fundamental rile cele mai înaintate ale pe plan internaţional pen rile principiilor fundamen obţinute • in institutele rea de studii geodezice,
al vieţii internaţionale întregii omeniri". tru întărirea unităţii între tale ale relaţiilor dintre de cercetări de profil, şi geofizice.
contemporane — nu poate Un cuvînt introductiv toate naţiunile lumii în state" este titlul celui folosind, pe lîngă mij 0 HANOI. — între
să fie decît binevenită. Cu prezintă cititorului argen vederea adoptării unor po de-al II-leâ capitol, care loace tehnice moderne, constructoare
pune în evidenţă sublinie
atît mai mult, cu cît acest tinian momente semnifica ziţii constructive faţă dc rea tovarăşului Nicoiae seminţe selecţionate, de prinderea
volum cuprinde teze, idei, tive din istoria poporului marile probleme ale uma Ceauşescu potrivit căreia înaltă productivitate. A- de maşini Tran Hunii
Dao din Hanoi — impc> ,.'
meliorarea solului con
f
concepte izvorîte din gîn român, subliniind: După nităţii. Şi, aceasta, pen respectarea independentei stituie. de asemenea, o tantă unitate a industriei
direa vizionară a unşi 23 August 1944, act su tru că răspunderi revin şi suveranităţii naţionale preocupare neîntreruptă vietnameze — produce
proeminente personalităţi prem de libertate şi de
nu numai marilor puteri,
a lumii de azi: Nicoiae demnitate patriotică, epoca ci tuturor statelor şi po a statelor este astăzi pia a specialiştilor chinezi. in prezent 5 000 de mo
Coroborate, toate aceste toare Diesel de 12 CP
tra unghiulară a păcii şi
Ceauşescu, preşedintele Ro marilor prefaceri, fără pre
internaţionale,
lumii,
pentru
poarelor
mâniei". cedent în istoria atît de schimbarea cursului eveni securităţii renunţării la măsuri au determinat pe an şi, după cum re
sporirea, in ultimii trei latează
agenţia
VNA.
problema
Autorul subliniază prin bogată în fapte şi eveni mentelor, pentru făurirea drepturile suverane ale ani, a producţiei de ce Urmează să-şi dubleze
cipiile călăuzitoare care mente a acestui popor, a unei lumi a dreptăţii, li reale pe terenurile din producţia în următorii
stau la baza politicii ex început cu adevărat în bertăţii şi independenţei". statelor naţionale sau a re jurul Beijingului — re cîţivn ani. Lucrările do
neputîndu-se
ducerii
lor
terne româneşti, promova vara anului 1905. Atunci, în cuvîntul său, pre pune în etapa actuală, na latează agenţia China extindere a capacităţilor
tă de preşedintele Nicoiae poporul român şi-a în şedintele grupului socia ţiunea avînd în faţa ei o Nouă. de producţie au şi înce
Ceauşescu. în centrul că credinţat d e s t i n e l e put. De altfel, în ceea ce
list din Camera Deputaţi
reia se situează necesita p r e ş e d i n t e l u i Nicoiae lor. Simon Alberto Lazara, perioadă încă destul de © TIRANA. — Cana priveşte perspectivele în
dc
existenţă.
lungă
Se
tea opririi cursei înarmă Ceauşescu. A început în a evidenţiat preocuparea r e l i e f e a z ă aprecie lul de irigaţii dintre treprinderii, se sublinia
rilor, cu deosebire a celor viaţa României o epocă de permanentă a României, rea preşedintelui Nicoiae localităţile Vjose. Scle- ză că ca dispune de un
nucleare, instaurarea unei prefaceri înnoitoare radi a preşedintelui Nicoiae Ceauşescu referitoare la niea şi Llakatund repre colectiv bine pregătit,
1
noi ordini economice şi cale, de măreţe înfăptuiri. Ceauşescu pentru promo faptul că imixtiunile sub zintă unul dintre pro iar utilajele sînt de ca
politice care să ducă la S c r i e r i l e politice varea păcii şi dezarmării, orice .. formă în treburile iectele cele mai impor litate.
reducerea decalajelor din ale preşedintelui Nicoiae altor popoare frînează pro
tre ţările bogate şi cele Ceauşescu, se relevă în în primul rînd a dezar gresul lor social, duc la
sărace. continuare, refleetînd ro mării nucleare, a relevat încordare şi neîncredere
preşedinte
contribuţiile
în Cuvîntul editorului, lul hotărîtor ce îi revine lui României, Nicoiae între state, dăunează co
Enrique Santiago Rueda în dinamizarea politicii Ceauşescu, la soluţionarea laborării internaţionale, TEATRUL DE STAT DE ESTRADĂ DEVA
relevă: „Este deosebit de externe româneşti, parti problemelor contempora creează pericole pentru
semnificativ faptul că gîn ciparea activă, în calitate neităţii, bine cunoscute şi cauza păcii, este .subliniată Str. Dr. Petru Groza nr. 15
direa şi acţiunea preşedin de preşedinte al României, apreciate în mod deosebit poziţia ţării noastre pri
telui Nicoiae Ceauşescu se la soluţionarea marilor în întreaga lume. * vind necesitatea renunţă Î N C A D R E A Z Ă
dovedesc a fi bogate în probleme ale vieţii inter „Intre şefii de stat con rii cu desăvîrşire la aceas
contribuţii de cea mai naţionale actuale, se în temporani, născuţi pentru tă politică de amestec în prin transfer sau concurs
mare însemnătate, origi scriu ele însele drept o noua conjunctură interna treburile altor state şi a
nale, întemeiate pe o ana importantă contribuţie la ţională, a spus el, se im instaurării unui nou tip ® conducător auto — posesor al per
liză aprofundată a realită promovarea noii gîndiri în pune numele preşedinte de relaţii între ţările lu
ţilor prezentului în relaţia relaţiile dintre state. lui României, Nicoiae mii. misului de conducere B, C, D, E
lor dialectică cu argu Volumul de faţă — se Ceauşescu, promotor in Ultimul capitol — „Res ® fochist — electrician, autorizat în am
mentele istoriei şi cu ten arată în încheiere — sin discutabil al luptei pentru pectarea principiilor fun
dinţele de viitor, la eluci tetizează, pentru cititorul o lume fără arme şi răz damentale ale relaţiilor bele meserii.
darea actualelor probleme argentinian, ideile de bază boaie. dintre state — condiţia încadrarea se face conform legilor nr.
ale păcii şi războiului. Mai ale concepţiei acestui ma Pentru aceasta, pe bună rezolvării în interesul în 12/1971 şi 57/1974.
mult decît atît, prin am re om politic despre cerin dreptate, oameni politici tregii umanităţi a proble
pla sa activitate politică, ţa respectării principiilor şi ziarişti de pe toate con melor fundamentale ale e- Relaţii suplimentare la sediul teatrului,
preşedintele României par dreptului internaţional în tinentele lumii îl numesc pocii contemporane" — telefon 15344,
ticipă în modul cel mai relaţiile dintre state. pe preşedintele Nicoiae tratează pe larg abordă
direct, cu mijloace efi Ceauşescu Omul Păcii, al
Festivitatea de lansare a rile, considerentele şi
ciente, la soluţionarea volumului, desfăşurată la înţelegerii şi armoniei în iniţiativele preşedintelui
practică a multora dintre Centrul cultural „General tre popoare, omul cu cele Nicoiae Ceauşescu în legă
aceste probleme. Am edi San Martin", din Buenos mai mari contribuţii la tură cu problematica păcii
tat acest volum cu depli Aires, a reunit personali soluţionarea pe calea ne şi dezarmării, cu necesi SECŢIA EXPLOATARE
na convingere că tezele, tăţi' de frunte ale vieţii gocierilor a celor mai com tatea abolirii politicii de Şl REPARAŢII UTILAJE HUNEDOARA
ideile şi conceptele sale, social-politice şi economice plicate probleme contem dominaţie, a practicii zo
privitoare la filozofia pă nrgentiniene, între care porane". nelor şi sferelor de influ str. Peştişu Mare nr. 1
cii şi a războiului, prezin Ricardo Pueyrredon, repre La festivitate a luat cu enţă, precum şi poziţia
tă un interes major pen zentant personal al pre vîntul, de asemenea, am ţării noastre referitoare la ÎNCADREAZĂ
tru publicul argentinian". şedintelui Argentinei, Râul basadorul României în Ar securitatea şi cooperarea ® contabil principal
în încheierea Cuvîntului Ricardo Alfonsin, precum gentina, Mihai Muntean. în Europa, la democrati
editorului se evidenţiază : şi Ricardo Molnias, procu V o l u m u l „Nicoiae zarea şi creşterea rolului Condiţiile de încadrare şi retribuire sînt
„Prin acest volum, avem rorul general al ţării, A- Ceauşescu — respectarea O.N.U. şi adaptarea acti cele prevăzute de Legea nr. 12/1971 şi Le
prilejul să cunoaştem mai dolfo Goss. preşedintele principiilor relaţiilor din vităţii sale la cerinţele
bine pe reprezentantul cel Comisiei pentru relaţii in tre state, imperativ funda lumii contemporane, la li gea nr. 57/1974.
mai autorizat al unei ţări ternaţionale a Senatului, mental al vieţii contempo chidarea subdezvoltării şi Informaţii suplimentare la telefon 11287,
a păcii — România —, pe Enrique Rubio, director rane" cuprinde trei mari edificarea unei noi ordini
un avîntat militant pen în Ministerul Relaţiilor capitole. în cel dinţii, in economice şi politice in Hunedoara.
tru o lume nouă, în care Externe. titulat „Respectarea şi tra ternaţionale.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sobin Cerbu, Ion Ciodei, Dumitru Ghecnea, Tiberiu Istrate ('edacto r şef), Gheorghe Pqvel Uedactor şef adjunct), Nicoiae Tîrcob [ inss |
REDACŢTA $1 ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TlPARULi Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.