Page 74 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 74
T U H . A l
PROLE^' N‘ QAIE TARIIF UNIŢI-VA!
I T
i O aniversare scumpa întregului popor ţ
| NICOLAE CEAUŞESCU!
iâ JUDtTOl RUNEOOMAE1 OMUL * COMUNISTUL • CONDUCĂTORUL NOSTRU \ \
S O C IA L IS M U L CTITORULUI DE TARĂ NOUĂ PUTERNIC IMBOLD \
ÎNALTĂ CINSTIRE
LA OBŢINEREA
Muncesc de aproape trei neral al partidului, pre UNOR RECOLTE
ORGAIV Al COMITETULUI «JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC decenii pe şantierele de şedintele Republcii Socia SUPERIOARE
construcţii ale judeţului. liste România.
Acum, cind omagiem cu Muncim la un important Călăuziţi permanent de ^
cel mai ales respect ziua obiectiv pentru economi orientările şi indicaţiile 1
de naştere şi îndelungata naţională .— furnalul nr. 4 date de secretarul gene- :
activitate revoluţionară de la C.S. Hunedoara. Lu ral al partidului, tovarăşul ţ
Anul XLI, nr. 9 699 MARŢI, 24 IANUARIE 1989 4 pagini - 50 bani ale tovarăşului Nicolae crările sint in grafic, unele Nicolae Ceauşescu, de o- l
Ceauşescu, giadurile ni se in avans. Ne vom Înzeci biectivele lormulale pen- /
îndreaptă spre strălucitul eforturile pentru ca a-nul tr-u înfăptuirea noii revo- '
ctitor de ţară nouă. Îmi acesta — anul Congresului Iuţii agrare, cooperatorii, ţ
vin in minte cuvintele iu al XlV-lea al partidului, mecanizatorii şi cadrele i
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU bitului nostru conducă anul in care vom cinsti tehnice de la C.A.P. Hă- /
tor, tovarăşul Nicolae patru decenii şi jumătate rău acţionează cu răspun- ţ
Ceauşescu, rostite la înal de la eliberarea patriei, de re pentru punerea in i
EFECTUAT 0 VIZITA OE LUCRU ÎN MARI tul forum muncitoreşti-revo- să predăm termen, acest valoare a potenţialului de 1
lurna-liştilo’,
democraţiei
al
de
care dispunem in vederea 1
înainte
noastre
luţionare, de la sUrşitul important obiectiv, pentru creşterii producţiei agd- \
UiTATI INDUSTRIALE OII CAPITALA lunii noiembrie 1988: „Ori a asigura ţării tot mai cole şi livrărilor de pro- i
mult metal.
duse agr o alimentare la J
ce om de bună credinţă
care ne vede ţara poate Acum, in prag de aleasă fondul de stat. Cum este \
Ţ ova r ă ş u 1 Nicolae zanţă mersul înainte a! nologic, secretarul general constata ce s-a construit sărbătoare pentru toţi li ii şi firesc, accentul prind- 1
Ceauşescu, secretar gene patriei pe calea edificării al partidului a cerut spe in România in ultimii ani. şi fiicele patriei iubite, pal II punem pe folosirea ,
ral al Partidului Comunist socialismului şi comunis cialiştilor unităţii şi din Unităţi economice, noi constructorii hunedoreni, intensivă, cu randament )
Român, preşedintele Re mului. Aceste manifestări institutele de profil să platforme industriale, ora intr-o unitate de cuget şi ridicat, a întregului fond ţ
publicii Socialiste Româ pline de căldură s-au con elaboreze soluţii care să şe noi, cartiere: De fapt, simţire cu întreaga ţară, funciar. Ca urmare, in a- i
nia, a efectuat, luni, o vi stituit intr-un profund o- asigure o cît mai bună s-a înnoit din temelii bor urează din adincul inimi nul trecut am realizat re- j
1
zită de lucru în mari şi magiu adus de comunişti utilizare a forţei de mun ta ţării". lor strălucitului ctitor de colte medii care se situ-i
reprezentative unităţi in de toţi cetăţenii patriei că şi creşterea corespun Ca unul care am mun ţară nouă „La mulţi ani !“, ează, unele culturi, la /
dustriale din Capitală. conducătorului partidului zătoare a productivităţii cit, Împreună cu tovarăşii in deplină sănătate, ne nivelul cerinţelor noii re- )
Această nouă întîln.ire şi statului pentru exem muncii în filaturi. S-a in mei, pe acest vast şan secată putere de muncă, voIuţii agrare. La sleda ţ
cu puternice colective plara sa activitate consa dicat, in acelaşi timp, să tier al noului, al confortu intru continua înălţare a de zahăr, spre exemplu, i
muncitoreşti bucureştene crată cu neasemuită abne se acţioneze în vederea ex lui şi modernului, pot afir României socialiste pe noi am obţinut peste 51 000 Ţ
se înscrie în preocuparea gaţie şi patos revoluţionar tinderii realizării de fila ma cu mindrie patriotică, culmi de civilizaţie, pro kg la ba, iar la porumb \
statornică a conducătoru progresului şi prosperi turi neconvenţionale, care revoluţionară, că întotdeau gres şi bunăstare materia
lui partidului şi statului tăţii României, binelui şi permit o productivitate şi na ne-au Io s-t indemn şl lă şi spirituală. PETRU DALIE,
nostru privind desfăşura fericirii naţiunii noastre o eficienţă economică spo călăuză in muncă indica preşedintele
rea în cele mai bune con socialiste. rite. ţiile, orientările, îndemnu GHEORGHE SGONDEA, C.A.P. Hărău
diţii a activităţii produc S-a dat glas, în acelaşi T o v a r ă ş u 1 Nicolae rile tovarăşului Nicolae maistru constructor,
tive în toate sectoarele şi timp, hotărârii ferme a Ceauşescu a subliniat că Ceauşescu, secretarul ge I.A.C.R S. Hunedoara (Continuare în pag. a 4-o) j
ramurile economiei na tuturor colectivelor de este necesar să fie întoc
ţionale, îndeplinirea rit muncă do a acţiona cu mit în cel mai scurt timp
mică, încă din primele toate forţele, în spirit re împreună cu unităţile spe
zile ale anului, a tuturor voluţionar, pentru a duce cializate în construcţia de MOBILIZATOARE CHEMĂRI LA ÎNTRECERE
indicatorilor de plan şi, la îndeplinire sarcinile utilaje pentru industria
îndeosebi, a producţiei trasate (ie secretarul ge uşoară, un program în
destinate exportului, stabi neral al partidului, de a vederea asimilării de ma CHEMAREA LA ÎNTRECERE CHEMAREA LA ÎNTRECERE
lirea la faţa locului, îm realiza în cursul anului şini şi echipamente cu Întreprinderea minieră Paroşeni
preună cu muncitorii şi 1989 cea mai mare pro tehnicitate ridicată atît adresată de organizaţia
specialiştii, cu membrii or ducţie, asigurîndu-se pe pentru filaturi cît şi pen către toate unităţile judeţeană Sibiu a P.C.R. tuturor
ganelor de conducere co această bază ridicarea ni tru ţesătorii, care să de
lectivă a măsurilor cores velului de trai material termine reducerea consu de extracţie a cărbunelui organizaţiilor judeţene de partid
punzătoare în vederea ri şi spiritual al întregului mului de manoperă, im din subteran şi a municipiului Bucureşti
dicării întregii activităţi popor, înfăptuirea neabă dernizarea proceselor de (pagina a 2-a) (pagina a 3-a)
la niveluri tot mai înalte tută a Programului parti producţie în aceste sec
de Calitate şi eficienţă. dului de edificare a socie toare. înfăptuirea aces
Vizita a avut loc în at tăţii socialisto multilate tui program va trebui ur
mosfera de puternică an ral dezvoltate şi înaintare mărită sistematic, lună de 130 de ani di la Unirea Moldovei cu Ţara Românească
gajare patriotică în care a României spre comu lună, săptămînă de săp-
oamenii muncii de pe în nism. tămînă.
treg- cuprinsul patriei ac Mii de oameni ai mun Mulţumind conducătoru 24 IANUARIE 1859, PAGINĂ LUMINOASĂ
ţionează, pentru transpune cii din întreprinderile şi lui partidului şi statului
rea în practică a orientă instituţiile de pe marea pentru grija manifestată
rilor si sarcinilor cuprinse ' platformă industrială din faţă de continua dezvol A ISTORIEI PATRIEI NOASTRE
în Expunerea tovarăşu sud-estul Capitalei, locui tare a acestei ramuri in
lui Nicolao Ceauşescu la tori ai noilor cartiere con dustriale, pentru orientă „Nimeni, în afară de popor, nu poate pretinde că
şedinţa comună a plena struite aici, au salutat cu rile şi indicaţiile date cu priveghia la respectarea
rei Comitetului Central multă căldură pe tovară prilejul vizitei, gazdele a înfăptuit unirea. Analiza desfăşurării evenimente legilor pentru toţi... ne-
al partidului, a organis şul Nicolae Ceauşescu, s-au angajat să acţioneze lor demonstrează elocvent că formarea statului na avînd în faţa ochilor mei
melor democratice şi or dînd expresie, prin vii cu hotărâre pentru înfăp ţional unitar român nu este rezultatul unor înţele decît binele şi fericirea
ganizaţiilor dc masă şi aplauze şi urale, simţă- tuirea lor exemplară, pen geri încheiate la masa tratativelor, ci rodul luptei în naţiei româno"
obşteşti, a sarcinilor • tra minlelor de profundă dra tru îndeplinirea^ întocmai tregului popor, însufleţit de năzuinţa seculară a. uni Unirea principatelor a
sate în cadrul recentei goste şi preţuire pe care a sarcinilor ce le revin, tăţii, de hotărîrea'de a împlini visul pentru care au produs o vie impresie în
şedinţe a Comitetului Po i le poartă bucureştenii, Dînd glas profundei sa luptat şi s-au jertfit atîtca generaţii de înaintaşi". rîndul românilor din
litic Executiv al C. C. al asemenea întregului nostru tisfacţii pentru acest nou NICOLAE CEAUŞESCU Transilvania, care se a-
P.C.R. A avut loc o am popor. Deosebitul entu dialog de lucru ce repre flau încă sub dominaţie
plă şi aprofundată analiză ziasm, prezenţa masivă a zintă un moment de refe 24 ianuarie 1859 s-a porului român încă din străină. Nenumărate au
a rezultatelor obţinute pînâ tineretului, a unor for rinţă în activitatea între Înscris în istoria patriei ale mai vechi timpuri, fost localităţile de din
în prezent, a preocupări maţii artistice şi sportive prinderii, oamenii muncii noastre ca memorabilă fiind afirmată do croni colo de Carpaţi, în care
lor existente pentru reali au făcut ca întâlnirea de de aici au salutat cu deo zi în care s-au pus te cari şi de reprezentanţii entuziasmul faţă de uni
zarea integrală a sarcinilor lucru a secretarul ui ge sebită stimă şi aleasă re meliile României moder Şcolii Ardelene. Idealul rea Moldovei şi a Ţării
de producţie, pentru mo neral al partidului cu cunoştinţă pe tovarăşul ne, deschizînd cele mai unirii a fost cultivat cu Româneşti, aşa după cum
dernizarea continuă a teh colective muncitoreşti din Nicolae Ceauşescu, adre- luminoase perspective perseverenţă de către re aprecia Al. Papiu Ilarian
nologiilor do fabricaţie, Capitală să se desfăşoare sîndu-i la plecare, ca de luptei poporului pentru voluţionarii paşoptişti N. „era poate mai mare de-
gospodărirea cît mai judi într-o ambianţă de aleasă altfel, pe întreg parcursul dobîn di rea independenţei Bălcescu, V. Alecsandri, cit în Principate".
cioasă a resurselor mate sărbătoare. vizitei, tradiţionala urare şi realizarea înaltului M, Kogălniccanu, A. T. înfăptuirea stalului na
riale, diminuarea consu Vizita a început la Fila „T,a mulţi ani !". ideal do unire. „Victorie Iaurian .şi alţii. ţional român a cunoscut
murilor, îmbunătăţirea ca tura Românească de Bum Iii continuare, tovarăşul remarcabilă a maselor de Factorul hotâritor al un puternic ecou pe plan
lităţii fiecărui produs, bac, unde miile de mun Nicolae Ceauşescu a vizi ţărani, meşteşugari, lu unirii l-a constituit lupta internaţional, stârnind
creşterea eficienţei eco citoare de aici au întîm- tat întreprinderea de crători şi tîrgoveţi, a căr fermă şi tenace a mase simpatia şi aprobarea o-
nomice. pinat pe tovarăşul Nicolae ţevi „Republica". turarilor progresişti şi lor. Datorită voinţei aces piniei publice progresis
Prezenţa tovarăşului Ceauşescu cu puternice patrioţi — arăta tovară tora, patriotismul în te de pretutindeni. în
Nicolae Ceauşescu în mij aplauze şi urale. Sosirea secretarului ge şul Nicolae Ceauşescu, flăcărat şi înaltului simţ ..Jurnal des Debats”, Saint
lociii producătorilor do Secretarul general al neral al partidului în a- secretarul general al politic al celor mai îna Marc Girardin consem
bunuri materiale din Ca partidului a acordat o ceastă reprezentativă uni partidului — Unirea Prin intaţi fi.i ai poporului na: „Trebuie să recunoaş
pitală a reprezentat pen atenţie specială, în cursul tate a metalurgiei româ cipatelor a reprezentat unirea a fost înfăptuită tem că această dublă a-
tru oamenii muncii de cele întregului dialog cu spe neşti a fost salutată cu actul caro a pus bazele prin alegerea ca domn al logere constituie un pus
mai diferite profesii, de cialiştii prezenţi, proble deosebit entuziasm de la- statului naţional ro Moldovei .şi apoi al Ţării înainte către unirea com
toate vârstele, prilejul de melor legate de consumul minorişti, de mii de oa mân". Româneşti a lui Alexan pletă a Principatelor U-
a-i - exprima nemijlocit, de manoperă la diferite meni ai muncii. Actul unirii de acum dru Ioan Cuzn.
acum, în preajma aniver operaţii, de optimizarea fo Pe parcursul vizitei, 130 de ani a fost rezul Recunoscător sprijinu nite. Este mai ales un
protest răsunător împo
sării zilei de naştere, sen losirii forţei de muncă. t o v a r ă ş u l Nicolae tatul unor cerinţe legice lui pe care masele î! dă
triva dezunirii; este o do
timentele ' de aleasă dra In fiecare secţie vizitată, Ceauşescu a examinat re şi obiective, rezultatul duseră alegerii sale ca vadă solemnă a perseve
goste şi preţuire cu care t o v a r ă ş u l Nicolae zultatele obţinute prin firesc al unui îndelun domn, Alexandru Tonii
îi înconjoară întreaga Ceauşescu a urmărit cu modernizarea agregatului gat proces istoric ce îşi Cuza, în jurămîntul de renţei românilor în do
noastră naţiune, de a-i a- atenţie modul de organi de 6 ţoii şi completarea are rădăcinile în înde pus cu prilejul învestirii rinţa lor naţională". în
dresa, din adâncul inimi zare a fluxului tehnolo sa cu un nou laminor- părtatele vremuri ale cu prerogativele domniei 1860 Marx arăta că ale
lor, urări de ani mulţi, gic. reductor pentru fabricarea formării poporului nos arăta ....voi păzi cu sfin gerea lui Cuza în Mol-
în deplină sănătate şi ne Apreciind că în prezent ţevilor cu grosimi de pe tru. Ideea originii comu ţenie drepturile şi inte
secată putere de muncă, consumul de manoperă rete mari. ne şi de limbă este pre resele patriei, ...voi fi Prof. ION FRÂŢILĂ
pentru a conduce cu a- este încă destul de ridi zentă în conştiinţa po cred in cios constituţiei, voi
ceeaşl clarviziune şi cute cat pe întregul flux teh- {Continuare în pag. a 4-a) (Continuare in pag o 2-a)