Page 89 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 89
T
Vag. 4 D”» \ui| SOC» M 11 \ K. 9 702 * VINEI?!, 27 IYNT\WE 0
TUNIS. - Secretarul
Aniversării zilei de naş cele ale „Epocii Nicolae general al Ligii Arabe,
ale Manifestări consacrate
tere şi îndelungatei acti Ceauşescu", politica ex BiiâJseB Chedli Klibi, a lansat un
vităţi revoluţionare ternă de pace şi colabora apel opiniei publice inter
i o va r ă ş u 1 u i Nicolae re promovată de partidul naţionale, ţărilor membre
Ceauşescu ii sînt consa şi statul nostru au fost m TEHERAN. - Repre permanente ale Consiliului
crate peste hotare mani omagiem prezentate în cadrul unei zentantul personal al se de Securitate, cerindu-le să
festări în cadrul cărora manifestări festive omagia cretarului general al O.N.U. acţioneze pentru salvarea
este omagiată. personali le care a avut Loc la in problema negocierilor populaţiei arabe din teri
tatea preşedintelui Româ preşedintelui României, Ankara ; La Viena s-a iraniano-irakiene, Jan Elias- toriile ocupate.
niei, evidenţiindu-se iniţia desfăşurat sub auspiciile son, a conferit la Teheran intr-o declaraţie dată pu
tivele şi acţiunile sale Asociaţiei „Unirea — Prie cu ministrul iranian de ex blicităţii te Tu-nis, Chedli ’
privind soluţionarea pro tovarăşul tenii României în Austria", terne, Aii Akhbar Velayati Klibi a arătat că în terito
blemelor fundamentam a e - a anunţat postul de ra riile arabe ocupate de
!
omenirii, marile înfăptuiri o manifestare omagială ; dio Teheran, citat de agen Israel se înregistrează o
ale poporului nostim în Nicolae Ceauşescu în oraşul.-belgian Anvcrs ţia KUNA. Au fost analiza nouă escaladare a repre
a fost organizată o expo
perioada inaugurată de te modalităţile do realizare siunii împotriva populaţiei
ziţie dedicată evenimentu
Congresul al IX-Iea al lui, în care nu fost înfă a unui progres în procesul palestiniene, precizînd că
P.C.R. şi de stat al României, e- borat de t o v a r ă ş u ! ţişate prin imagini repre do pace in regiune. autorităţile -israeliene au
La Beijing a avut loc, minenlă personalitate po Nicolae Ceauşescu, a con zentative marile rcaliz 1; i transformat Cisiordania şi
sub egida Societăţii Chi litică a lumii contempo firmat justeţea strategiei obţinute de poporul ro Si AUCKLAND. - Premie Gaza într-o enormă tabără
rane ; La Belgrad, în ca partidului, a liniei sale rul Noii Zeelande, David de detenţie, informează a-
neze de Istorie a Relaţiilor drul unei manifestări oma mân în anii edificării so Lange, a declarat, in ca
Internaţionale, o sesiune giale, a fost reliefată im politice generale ; Persona- cialismului ; Cu prilejul drul unei conferinţe de pre gentia KUNA.
i
1 i Iuţea
t o
ş u
l u
v a
r ă
de comunicări ştiinţifice. portanţa celui de-al IX-lca Nicolae Ceauşescu, tezele, aniversării zilei de naş să, după prima reuniune din @ WASHINGTON. - La
Rectorul Institutului dc Congres al P.C.R., care a tere şi îndelungatei acti acest an a cabinetului, că Washington a fost dat pu
Relaţii Internaţionale, deschis în România o epo ideile şi aprecierile sale vităţi revoluţionare ale una dintre principalele sar blicităţii raportul anual cu
Zhang Shu. a relevat că că de mari realizări şi în referitoare la istoria mile t o v a r ă ş u l u i Nicolae cini ale guvernului va fi privire te situaţia populaţiei
sesiunea reprezintă un o- noiri pe toate planurile. nară a poporului nostru, Ceauşescu, la Biblioteca reducerea şomajului. Potri de culoare din Statele Uni
m'agiu adus de specialiştii S-a evidenţiat că viaţa a marile înfăptuiri în dezvol Centrală din Tokio s-a vit datelor Ministerului neo te. Raportul, al cărui auto'
chinezi în ştiinţe politice validat pe deplin noul curs tarea economico-socială a deschis o expoziţie oma zeelandez al Mu-ncii, în lu este L : ga Naţională a Ora
1
conducătorului de partid de dezvoltare a ţării, ela României, cu deosebire gială dc carte. na decembrie au fost inre- şelor, u ; na dintre cele mai
gistraţi 149 630 de şomeri, vechi organizaţii ale popu
reprezentînd 11,2 la sută laţiei da culoare, arată co
din ansamblul forţei de de fapl în viaţa economico
muncă. In decembrie 1987 a Slatclor Unite s-a dez
rata şomajului era de 7,3 voltat o adevărată inega
Lq Paris a ieşit de sub tipar lucrarea la sută. litate rasială, lucru atestat
de o serie întreagă de date
m TOKIO. - Cu prilejul statistice. Astfel, în ultimi 1
„România: 0 politică externă independentă" unei conferinţe de presă des 20 de ani numărul celor
Tokio,
preşedin
făşurate
la
tele Băncii Africane de care trăiesc în sărace din
PARIS 2(i (Agcrpres). — La Paris a ieşit de sub tul că p r e ş e d i n t e 1 e ' nici, problemele econo Dezvoltare (B.A.D.), Babacar riadul familiilor de negri
tipar lucrarea „ROMÂNIA: O POLITICA EXTERNA Nicolae Ceauşescu a dat mice, politice, militare se N‘Diaye, a subliniat că di a crescut la 700 000. Nive
INDEPENDENTA" a scriitorului şi publicistului N. politicii internaţionale a găsesc într-un raport si feritele iniţiative sau pro lul şomajului ’ in ri'ndul
Asloura, care prezintă principalele opţiuni şi iniţia României Un profil deose puneri aie ţărilor bogate populaţiei do culoare a fost
tive ale ţării noastre în acest domeniu, concepţia bit, ea o trăsătură fun gur de interdependenţă şi pentru a se face faţă da în 1988 de 12 la sută, ceea
novatoare a preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi pro damentală şi de neînlocuit se condiţionează reciproc ; toriilor lumii a treia „nu ce înseamnă de două or-
punerile sale constructive pentru soluţionarea pro rezolvarea lor reclamă tratează fondul problemei". - mai mult decît în 1969.
blemelor cardinale ce confruntă umanitatea. regăsi ndu-sc ideea do in opţiuni, care sînt întot De asemenea, el a arătat că Anul trecut, 1,7 milioane de
Publicată în condiţii grafice deosebite, cartea — dependenţă naţională; o programul preconizat de americani de culoare a.pţi
apărută în Editura „E. C. R. Editions" — subliniază independenţă concepută deauna politice. conferinţa ţărilor celor mai de lucru nu au avut un
contribuţia şefului statului român Ia cauza înţelegerii, într-o lume din ce în ce Partizan al unei diploma industrializate de la To- loc de muncă.
cooperării şi păcii internaţionale. Lucrarea este înso mai supusă interdepen ţii a păcii, preşedintele ronto pdvind sprijinirea ţă
-
LIMA.
Sjj
ţită de un portret în culori al preşedintelui României. denţelor. Nicolae Ceauşescu o vede rilor celor mai sărace în personalităţi politice Importante
peruo-
Dacă latura relaţiilor cu ca o diplomaţie deschisă, legătură cu datoriile exter no au respins exigenţele
In Prefaţa la carte, au deosebită, este acordată re alte state a 'politicii sale ne nu este în măsură să Fondului Monetar Interna
torul menţionează că . şi-a voluţiei de. eliberare so externe a permis Româ în care întîlnirlle la cel dea un răspuns viabil pro ţional (F.M.I.) pentru norma
propus să. prezinte publi cială şi naţională, anti niei să se bucure în ma mai înalt nivel au un rol blemei cruciale reprezentate lizarea relaţiilor cu acest
de cfobînzile la datoriile ex
cului de limbă franceză fascistă şi an tiimperiallstă joritatea ţărilor lumii de , stimulator, important, la terne. organism şi obţinerea drep
opţiunile fundamentale şi de ia 23 August 1944. Se o audienţă şi dc mi pres care opinia publică inter tului ia viitoare credite -
căile dc acţiune ale poli subliniază, totodată, că tigiu semnificative — scrie naţională să poată avea M BERLIN. - Reprezen relevă agenţia Prensa La-
ticii externe a României autorul cărţii — se cu cuvântul ei. de spus, căci, tanţi °i R.D. Germane şi Se tma. In declaraţii făcute
începînd din 1965 Româ presei, primul minisţiu Ar-
de azi şi să desprindă sem vine să relevăm rolul, im în gîndirCa conducătorului natului Berlinului Occiden
nificaţiile acesteia în con nia duce o politică acti portant pe care această României, popoarele sînt tal au semnat, Io Berlin, un ma-ndo Villa.nueva a afir
mat că ţara sa nu va plăti
textul situaţiei politice vă de pace şi cooperare ţară n-a încetat să-l joace acelea care reprezintă fac acord cu privire Io dez datoria externă, calculată
mondiale actuale. Se evi internaţională, deschizînd de peste douăzeci de ani voltarea transporturilor fe 1a 16 miliarde de dolari,
denţiază îndeosebi Ideile un amplu dialog eu imen în instanţele internaţio torul hotărîtor al schimbă roviare de mărfuri şi con cu dobînzi foarte mari. Mi
pre.şed i n t e 1 u i Nicolae sa majoritate a ţărilor lu nale multilaterale. Există rilor ce sc operează in struirea de către R.D.G. de nistrul economiei, Carlos
de
obiective
noi
profil
îr>
Ceauşescu, . propunerile mii. intr-adevăr puţine ţări politica mondială; ele sînt Berlinul occidental, infor Rivos Da vi ta, a arătat că
României eu privire la so Raportul de forţe exis mijlocii care să fi abor acelea care dispun de mează agenţia ADN. politica F.M.I. aduce preju
luţionarea unor probleme tent in lume face obiec dat în Europa sau în altă forţa necesară pentru a fi dicii ţării pe plan eeo-
stringente, cam sînt dez-' parte a lumii, cu atîta per instaurată o politică nouă, H HARARE. - Parlamen nomicc-soctal.
tul unei interpretări dia
armarea, securitatea şl co severenţă, toate marile democratică, aptă să asi tul Republicii Zimbabwe a După cum se ştie, guve r -
operarea în Europa, con lectice marxiste care n-are probleme — de la dezar gure pacea lumii. adoptat hotărîrea cu privire nul peruan olocă pentru
nimic dogmatic şi pe care Ia prelungirea stării de ur plata datoriei externe nu
flictele regionale, lichida mare la ecologie — care Cu un asemenea profil, mai 10 te sută din veni
rea colonialismului şi a p r e ş e d i- ft t e l e Nicolae se pun în prezent comuni rezultat din gîndirea ori genţă cu încă şase luni în turile obţinute din expor
După
cum
întreaga
ţară.
sufodezvol tării, problemele Ceauşescu o foloseşte ca tăţii internaţionale. Pre ginală a preşedintelui o subliniat ministrul zim- turi.
sociale şi umanitare, de pe o meto'dă în activita şedintele Nicolae Ceauşescu N ieolae Ceau şescu — se a - babweon de interne, Moven
mocratizarea relaţiilor in tea sa politică. Aplicînd le-a abordat eu un interes rată în încheiere —, poli Ma-ho-chi, decfzkf este im ■ CIUDAD DE GUATE
Intr-o
declaraţie
ternaţionale. Autorul sub legile generale ale mate egal, a propus soluţii, a tica externă românească pusă dc necesitatea com MALA. la - Ciudad de Gua
făcută
de
liniază că independenţa rialismului istoric la con avut iniţiative, revenind s-a putut impune de la baterii actelor dedau terorism temala — prima etapă o
se
te
bandele
care
naţională a constituit în diţiile specifice şi la eta la aceste probleme de fie bun început prin curajul mişcării contrarevoluţionare turneului pe care-l între
totdeauna o opţiune fun pa actuală a dezvoltării care dată cînd considera soluţiilor, prin dinamis mozambica-me M.N.R., sub prinde în America Centra
omenirii, şeful statului oportun. Concepţia sa po mul şi spiritul ei de con
damentală a românilor. venţionată de regimul ra lă ministrul mexican at
român rămlne deschis nou tinuitate, fiind O politică relaţiilor externe, Fernando
Tocmai ne această idee litică a dovedit că o- ţară sist din Africa de Sud, care
lui. Cercetarea atentă pe ca România nu trebuie să de anticipare, pe care rea atacă şi localităţile neapă Solan-a, a arătat că politica
de indeucndenţă — care
care o face fenomenelor se limiteze la interese lităţile nu încetează de a rate din Zimbabwe, irr externă a ţării sale este o-
revine de a lungul seco îi permite să discearnă locale şi că’ ţările mici şi o consacra şi a o legitima scopul destabilizării situaţiei rientată spre sprijinirea ini
lelor ea un laitmotiv — viitorul. Dcimnţînd absur mijlocii, în general, au în rîndul naţiunilor lumii,- dl r ţară — anunţă cgentia ţiativelor centroamericanilor
poporul rumân şi-a grefat ditatea cursei înarmărilor un cuvînt de spus în con fapt pentru care Româ ZIANA. înşişi vizind soluţionarea
libertatea socială şi naţio sau a neocolomalismului certul naţiunilor. nia poate, pe bună drep ■ STOCKHOLM. - Parti problemelor din zonă -
nală. unitatea naţională generator de mizerie pen Cuprinzînd marile pro tate, să fie mîndră. transmite agenţia Notimex.
dul de Centru din Suedia
î» dreptate, pacea şi pros tru ţările sărace, preşedin bleme ale vieţii interna s-a pronunţat împotriva in El a subliniat că Mexicul
unui
instaurarea
doreşte
peri taica — arată autorul. tele Nicolae Ceauşescu este ţionale, demersul teoretic, trării acestei ţări in Piaţa climat real de pace în Ame
Io Prefaţă sînt amintite animat de un umanism analizele şi soluţiile pre La festivitatea de pre Comună. într-o declaraţie rica Centrală, factor indis
revoluţionar care îi per dată publicităţii 1a Stoc-
apoi marile momente ale conizate de preşedintele zentare a cărţii „România: kholm, citată de agenţia pensabil redresării econo
Istoriei românilor, eviden- mite să creadă în victo Nicolae Ceauşescu sînt O politică externă inde Taniug, centr.iştii suedezi a- mice a statelor din re
ria finală a forţelor socia pendentă", desfăşurată la giune.
ţiindn-se voinţa de păstra întotdeauna marcate de preciazâ că apropierea Sue
le ce luptă pentru pacea Paris, au participat oa
re a identităţii naţionale şi securitatea internaţio factorul politic, prezentat diei de C.E.E. ar putea a-
de asigurare a indepen nală, pentru libertatea şi ca un imbold necesar ori meni. politici, reprezen fecta relaţiile ei cu alte or
tanţi ai cercurilor de a*
pre
denţei şi libertăţii de-a prosperitatea naţiunilor. cărei soluţii valabile. Pen faceri, oameni de cultură ganizaţii lnternaţiona?!e, neutra
cum
statutul
de
şi
lungul secolelor. O atenţie Autorul evidenţiază fap tru preşedintele Româ- şi artă. litate şi dezvoltarea ţării.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodeo, Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Dumitru Ghecnea, Tiberiu Istrat# (redactor şef). Gheorghe Păvel (redactor şef adjunct), Nicolae TSrcob. f hqcî (
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, sîr, Dr. Petru Groza, ar, 35. Telefoane: 11275, 12157, 11583, Teîexi 72288. TIPA&JLi Tipografia Deva, str. 23 August, ar. 275.