Page 91 - Drumul_socialismului_1989_01

Bag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 703 ® SiMBÂTA, 28 IANUARIE 1989

CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU

(Urmare din pag. 1) Puteam să fim cu cel puţin 2—3 ani mai care o doreşte, fără nici un amestec din citoare continuă să reprezinte forţa hotă-]
înainte dacă lucram mai bine. Desigur, afară ! rîtoare. Iar recentele evenimente din cîte-
întărind partidul, forţa sa, spiritul său programe am avut şi avem. Nu ne-am ţi­ Sînt însă probleme economice foarte va ţări au demonstrat ce forţă reprezintă
revoluţionar vom reuşi să înfăptuim obiec­ nut însă aşa cum trebuie de realizarea lor. grele. Situaţia ţărilor în curs de dezvol­ clasa muncitoare atunci cînd acţionează
tivele noastre. (Aplauze puternice, pre­ Am discutat foarte mult în ultimele luni, tare în acest deceniu s-a înrăutăţit an unită ! Greşesc deci cei care privesc cil
lungite). inclusiv în prima parte a lunii ianuarie, de an. în 1908 — aşa cum reiese din datele neîncredere clasa muncitoare ! Clasa mun=
Mi-am început activitatea ca muncitor despre aceste probleme, pe care le ridic unor organisme internaţionale — din ţările eitoarc a fost, este şi va rămîne factorul
în rîndurile clasei muncitoare, de care pentru a trage fiecare concluzii privind în curs de dezvoltare au mers spre ţările hotărîtor al progresului cconomico-sociaL
sini, în continuare, strîns legat. Sînt mun­ necesitatea perfecţionării întregii noastre dezvoltate cîtcva zeci de miliarde de do­ al victoriei în lupta pentru dezarmare,
citor din rîndul milioanelor de muncitori activităţi. lari în plus. Făcînd soldul — cum se pentru o lume mai dreaptă şi mai bună?
români. De altfel, minerii m-au şi pro­ Să facem totul pentru înfăptuirea pro­ spune — între ceea ce au dat ţările dez­ (Aplauze puternice).
clamat „minerul lor de onoare". Sînt gramelor de modernizare şi organizare voltate şi ceea ce a mers din ţările în Au apărut, desigur, forţe noi. Intelect
strîns legat de clasa noastră muncitoare mai bună a întregii activităţi ! Există, real­ curs de dezvoltare spre aceste ţări, soldul tualitatea a devenit o forţă foarte impor-
şi sînt ferm convins că numai în măsura mente, posibilitatea ca — realizînd pro­ este în favoarea ţărilor dezvoltate cu cî- tantă şi conştientă, carc-şi dă seama că
în care clasa muncitoare îşi va îndeplini gramele de modernizare şi de mai bună teva zeci de miliarde. nu mai trebuie să-i slujească pe producă-’
misiunea sa istorică — de a realiza o organizare a muncii — să obţinem în ur­ Datoria ţărilor în curs de dezvoltare torii dc tunuri şi de arme nucleare şi tre^
nouă ormduire, mai dreaptă şi mai bună, mătorii 4—5 ani, cu actualele mijloace, o a depăşit 1 200 de miliarde dolari. Cunoaş­ buie să acţioneze împreună cu ceilalţi oa-»
fără exploatatori, o orînduire în care mun­ creştere de cel puţin 50 la sută a produc­ tem ce înseamnă această povară grea a meni ai muncii pentru pace, pentru pro­
citorimea şi toţi ceilalţi oameni ai muncii ţiei industriale, fără nici o altă investiţie, datoriilor. Practic, cel puţin din evul me­ gresul şi independenţa popoarelor. Unite,
vor rămîne stăpîni pe mijloacele de pro­ inclusiv fără materii prime şi combustibili diu, Principatele române, apoi România, clasa muncitoare, intelectualitatea, ţărăni­
ducţie — numai aşa clasa muncitoare va în plus, printr-o mai bună organizare şi sub o formă sau alta, a fost datoare, a mea, popoarele reprezintă singura forţă
avea un viitor demn, liber, un viitor de folosire a lor. Referindu-mă ia combusti­ plătit tribut şi unora, şi altora. între cele care va asigura triumful raţiunii, reali--
ounăstare şi fericire, împreună cu întrea­ bili şi materii prime, este posibil să ob­ două războaie mondiale, mai mult de zarea păcii, făurirea unei lumi mai drep­
ga naţiune ! (Aplauze puternice). ţinem o reducere a consumului la energie jumătate din economia noastră era în mîi- te şi mai bune pe planeta noastră t
(Aplauze puternice).
Este deci necesar să facem totul pentru în unele domenii de 3—4 ori, şi aceasta nile monopolurilor străine.
Cu aceste gînduri, doresc, încă o dată,
a asigura dezvoltarea forţelor de produc­ nu prin lucrări prea deosebite, ci prin a- Şl după 23 August am avut datorii. La să vă exprim mulţumiri pentru aprecie"
ţie, întărirea clasei muncitoare, ridicarea plicarea unor tehnologii care sînt cunos­ un moment dat, in 1980, aceste datorii au
nivelului său de cunoştinţe — profesiona. cute, pentru unele existînd chiar soluţii ajuns chiar la un nivel destul de mare. rile la adresa activităţii mele, şi pe care
le, tehnico-ştiinţifice, culturale, ideologice concrete. De ce mă refer la toate acestea ? Va trebui, probabil, să facem bilanţul a le consider o apreciere a activităţii gene­
—, pentru a făuri o clasă muncitoare Avem mari posibilităţi, avem şi o bază cît a trebuit să plătim, faţă de ceea ce am rale a partidului nostru, a conducerii
partidului, a muncii poporului nostru.
înaintată din toate punctele de vedere — materială bună, avem şi muncitori, şi teh_ împrumutat — şi vom face acest lucru —
Aş dori să asigur conducerea partidu­
clasa muncitoare constructoare a socialis­ nicieni, şi ingineri, şi oameni de ştiinţă pentru a demonstra cît de nedrept şi dc lui, a statului, întregul activ de partid şi
mului şi comunismului ! (Aplauze puter­ care au capacitatea să soluţioneze — în inechitabil este actualul sistem financiar de stat, clasa muncitoare, ţărănimea, in-?
nice, prelungite). general — orice probleme. Trebuie însă să internaţional. însăşi în - ţările dezvoltate teloctualitatea, pe toţi oamenii muncii —•>
— fără a vorbi de şomaj, de lipsa de lo­
în nici un fel nu ne putem gîndi să lucrăm mai bine, cu mai multă răspun­ cuinţe care există şi de toate celelalte fără deosebire de naţionalitate —, între­
lăsăm posibilitatea ca proprietarii noştri dere ! De fapt, acestea sînt, astăzi, proble­ — menţinerea unei aşa-zise situaţii de dez­ gul nostru popor că voi face totul şi în
asupra mijloacelor de producţie — mun­ mele fundamentale ale perfecţionării ac­ voltare este rezultatul jefuirii de către viitor, îndeplinind încrederea ce mi s-a
citorii — să devină din nou proletari, tivităţii în ţara noastră i acordat, pentru a asigura înfăptuirea pro­
lipsiţi de mijloacele de producţie, să de­ Aceleaşi probleme se pun şi în agricul­ capitalul financiar, de monopoluri, a ţă­ gramelor de dezvoltare economico-socială-,
vină din nou robi la un capitalist, mai tură şi in celelalte sectoare. rilor în curs de dezvoltare. Şi noi am dat, a Programului partidului nostru de fău*.
şi în această perioadă, o contribuţie des­
mare sau mai mic ! Nu aceasta este calea Avem forţe organizatorice, democratice tul de însemnată la menţinerea acestei rire a societăţii socialiste multilateral dez-ţ
socialismului — şi trebuie să facem totul bune. M-am gîndit: poate avem noi, situaţii. Este necesar, într-adevăr, să li­ voltatc .şi de înaintare spre comunism.
pentru a întări proprietatea socialistă, undeva, greşeli ? Am luat şi m-am uitat chidăm această stare de lucruri. De aceea Voi acţiona, întotdeauna, cu toate forţele,
pentru a întări rolul muncitorilor ca pro­ în Constituţie. Să spun drept, n-am găsit noi sîntem ferm alături de ţările în curs în interesul clasei muncitoare, al ţărăni-î
prietari colectivi, care să asigure dezvol­ nimic ceea ce am putea să introducem de dezvoltare. Chiar dacă, realizînd pro­ mii şi intelectualităţii, al întregului nos­
tarea puternică a industriei noastre pe nou în Constituţia noastră ! Am luat Sta­ gramul nostru, ne vom ridica la un nivel tru popor. Voi porni necontenit — şi vă
baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei tutul partidului — m-am uitat la formele mai înalt de dezvoltare economico-socială, rog pc toţi să ţineţi seama de aceasta —=
şi tehnicii I (Aplauze puternice). de alegeri democratice, de sus pînă jos, vom rămîne împreună şi vom acţiona întot­ de la faptul că prima obligaţie a fiecărui
Ţărănimea noastră a parcurs un drum la sistemul de organizare a consiliilor oa_ deauna împreună cu ţările în curs dc dez­ comunist, a fiecărui activist de partid şi
lung, aproape 14 ani, pentru a intra în menilor muncii, la funcţionarea organis­ voltare. ! Aceasta constituie obligaţia noas­ de stat este de a asigura condiţii de mun­
cooperativele agricole de producţie. Prac­ melor democraţiei. Avem, tovarăşi, un ca­ tră, şi de ţară socialistă, şi do comunişti, că. şi de viaţă cît mai bune pentru clasa
tic — şi sînt aici tovarăşi caro ştiu •— dru minunat! Nu există astăzi în lume de revoluţionari — dc a fi întotdeauna muncitoare — şi împreună cu ea şi pen­
nu a fost judeţ unde cu să nu fi parti­ un asemenea cadru democratic, în care împreună cu cei care luptă pentru inde­ tru ţărănime şi intelectualitate, pentru
cipat activ la realizarea cooperativizării toate categoriile sociale să participe în pendenţă, pentru bunăstarea lor econo­ întregul popor. Dai, repet# clasa noas­
agriculturii. mod organizat, într-o formă sau alta, la mică şi socială. (Aplauze puternice, pre­ tră muncitoare trebuie- să aibă condiţii
Avem rezultate minunate in dezvoltarea întreaga activitate a societăţii I Frontul lungite). dintre cele mai bune de muncă şi viaţă.
agriculturii. S-a schimbat radical înfăţi­ Democraţiei şi Unităţii Socialiste cuprin­ Vom lichida datoria externă pe care am Nu ne putem gîndi nici un moment la
şarea satelor noastre. Mai avem lipsuri, de, practic, Întreaga naţiune. Jn sindicate, avut-o, sîntem hotărîţi să acţionăm cu toa­ măsuri care să diminueze posibilitatea
dar viaţa însăşi demonstrează că numai în organizaţiile de tineret, în celelalte or­ tă hotărîrea în direcţia aceasta. Dar con­ de muncă, de dezvoltare n clasei munci­
marea proprietate cooperatistă a descătuşat ganizaţii — ştiinţifice, ale oamenilor de siderăm că in nici un fel nu mai trebuie toare ! Dimpotrivă, trebuie să ne gîndim
energiile creatoare ale ţărănimii, ale pro­ creaţie’ şi altele — sînt cuprinşi, de ase­ să acceptăm ca tara noastră să depindă la dezvoltarea forţelor de producţie, la
gresului agriculturii. Cine nu cunoaşte menea, mulţi cetăţeni. Avem şi o organi­ în vreo măsură de aceasta sau, pe aseme­ crearea de noi şi noi locuri de muncă,
producţiile dinainte — de 700, de 800 ki­ zaţie democratică largă, a celor care nu nea cale, să exportăm o parte a venitu­ care să asigure condiţiile necesare pen"
lograme la hectar — şi asta pe ţară ! —, sînt membri ai partidului, care numără lui naţional. truca fiecare cetăţean al ţării noastre, in­
la porumb, la grîu şi aşa mai departe 1 deja peste 4 milioane de membri şi care Sîntem pentru o largă colaborare şi tr-un domeniu sau altul, .şi in primul rînd
Eu nu sînt mulţumit nici astăzi cu ce oferă un cadru larg de participare la în­ cooperare internaţională, nu pentru izolare. întregul tineret, să aibă asigurat locul
realizăm. Vrem să realizăm mai mult şi treaga viaţă politico-organizatorică. Dar sîntem împotriva politicii de jaf şi de muncă şi să participe la muncă, să
avem deja asemenea rezultate care de­ Ceea ee ne preocupă este să fie mai asuprire din partea monopolurilor şi capi­ obţină venituri corespunzătoare prin
monstrează de ce uriaşe posibilităţi dis­ multă iniţiativă, să se acţioneze mai in­ talului financiar. Vrem relaţii economi­ muncă, pentru o viaţă demnă şi civiliza­
punem în agricultură. tens pentru realizarea acestor programe, ce de egalitate, de cooperare reciproc u- tă. (Aplauze puternice).
Este oare posibil să ne gîndim să renun­ să se dezbată şi să se discute cum să vantajoasă — şi vom acţiona cu toată ho- Sînt conştient că avem multe de fă­
ţăm la tot ceea ce am făcut în această perfecţionăm activitatea dintr-un sector tărîrea în direcţia aceasta. Sîntem hotărîţi cut, dar am realizat asemenea transfor­
perioadă de 40 de ani, la ceea ce am rea_ sau altul, pornind însă, desigur, de la prin­ să extindem această colaborare cu toate mări în patria noastră, am parcurs un
iizat în organizarea pe baze ştiinţifice a cipiile socialismului ştiinţific, de la asi­ statele. Desigur, ne gîndim să acordăm o asemenea drum incit puie ni să privim cu
agriculturii ? Ar fi un nonsens! Pentru gurarea dezvoltării socialiste a patriei atenţie mai mare colaborării cu vecinii deplină încredere viitorul.
noi, proprietatea cooperatistă, a întregii noastre. Nu este posibil şi nu vom ac­ noştri, cu ţările socialiste. Ţinînd seama Drumul pe care îi mai avem de urcat,
ţărănimi, asupra pămîntului şi mijloacelor cepta nimic care să vină în contradicţie de dezvoltarea generală a României, con­ ■.Ieşi mai are multe obstacole, este incom­
de muncă reprezintă singura cale pentru cu interesele socialismului — care repre­ sider că ne putem angaja să realizăm o parabil mai uşor decît drumul pe care
a asigura atît progresul agriculturii, cît şi zintă interesele întregii naţiuni, garanţia colaborare mai largă cu ţările socialiste ve­ l-am parcurs pînă acum.
dezvoltarea, în mod armonios, a industriei bunăstării poporului, a independenţei şi cine, cu alţi vecini ai noştri şi cu alte ţări Tot ceea ce am realizat am realizat cu
şi agriculturii — ca două ramuri econo­ suveranităţii sale ! (Aplauze puternice, din Europa şi, desigur, să ne angajăm în­ poporul, pentru popor, sub conducerea
mice fundamentale, care se condiţionează îndelungate). tr-o largă cooperare cu ţările în curs de partidului. Vom străbate deci noile căi
obligatoriu în procesul general de făurire M-am referit la una din problemele im­ dezvoltare. spre piscurile înalte ale comunismului —
a socialismului şi comunismului în Româ­ tn strînsă unitate, sub conducerea parti­
nia. (Aplauze puternice). portante ale vieţii internaţionale, la ne­ Colaborarea şi cooperarea în producţie dului, cu poporul şi pentru popor !
Am vorbit, nu o dată, şi doresc să mă cesitatea de a face totul pentru elimina­ pe principii de egalitate, de avantaj reci­ Gît timp vom acţiona in acest fel vom
proc constituie un factor obiectiv, o nece­
refer numai pe scurt la marile realizări rea armelor nucleare, chimice şi altor ar­ sitate, şi noi vom acţiona şi vom dezvolta fi de neînvins !
din domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi me de distrugere in masă. De ce consi­ această colaborare. Ceea cc criticăm şi Cît timp vom acţiona in acest fel vom
culturii. în decursul anilor am avut mulţi derăm că trebuie să privim în mod uni­ ceea ce nu vom admite este realizarea asigura bunăstarea, dezvoltarea continuă
oameni de ştiinţă, multe personalităţi care tar această problemă? Pentru că nu este unei cooperări inechitabile, care să ducă la (i naţiunii noastre !
posibil să se asigure pacea, independenţa
au realizat lucruri minunate în diferite popoarelor acţionînd în mod izolat pentru subordonarea economiei româneşti altor Să facem totul pentru aceasta • (Aplau­
domenii de activitate ; dar niciodată, ca eliminarea doar a unora sau altora' din state sau diferitelor monopoluri străine. ze puternice, prelungite).
in anii socialismului, ştiinţa, invăţămîntul, aceste arme. A proceda aşa înseamnă a Aşa cum şi în cooperarea noastră cu alte Doresc, la rîndul meu, să vă adresez
cultura nu au cunoscut o asemenea dez­ descinde calea pentru a se crea centre de ţări vom merge pe aceleaşi principii de vouă, tuturor, o dată cu mulţumirile mele,
voltare generală. Niciodată intelectualitatea putere care să-şi impună dominaţia asu­ egalitate, de avantaj reciproc. Trebuie să cele mai bune urări de succes în întrea­
nu a avut un asemenea rol hotărîtor în pra lumii. Numai eliminarea concomi­ acţionăm pentru realizarea realmente în ga voastră activitate. Vă adresez, totoda­
întreaga dezvoltare a societăţii noastre, tentă a armelor chimice, nucleare şi a al­ lume a unor relaţii noi, de colaborare în­ tă, chemarea de a face totul — fiecare la
desigur în strînsă unitate cu clasa mun­ tor arme de distrugere în masă reprezin­ tre state, între popoare, în dezvoltarea lor locul său de muncă, într-o deplină uni­
citoare şi cu ţărănimea, cu întregul popor. tă garanţia că asemenea posibilităţi nu economico-socială pentru că fără o colabo­ tate în cadrul organelor în care fiecare
De altfel, astăzi intelectualitatea este — vor apărea — şi trebuie să acţionăm cu rare nu este posibil să fie lichidată sub­ îşi desfăşoară activitatea şi, totodată, îii
aproape în totalitate — ieşită din rîndu­ toată hotărîrea în direcţia aceasta. Este, dezvoltarea şi asigurat progresul. Dar noi cadrul general al ţării -- pentru a asi­
rile muncitorilor şi ţăranilor. Ea este de asemenea, necesar să acţionăm pentru concepem această colaborare pe principii gura înfăptuirea neabătută a programelor,
strîns legată de popor, serveşte poporul reducerea radicală a armelor convenţio­ noi, de deplină egalitate — şi consider a năzuinţelor poporului nostru.
şi va merge întotdeauna cu poporul, pen­ nale. România a luat o asemenea măsu­ că va trebui să no angajăm cu toată ho- Să facem totul pentru a întări continuu
tru că numai aşa vom asigura progresul ră încă de acum doi ani — prin consul­ tărîrca în direcţia aceasta. forţa materială şi spirituală, independenţa
societăţii, vom face să crească rolul ştiin­ tarea întregului popor — şi a "redus a- Este necesar să întărim colaborarea cu şi suveranitatea României ! (Aplauze pu­
ţei, culturii, învăţămîntului, vom asigura ceste armamente. 5 partidele comuniste şi muncitoreşti, să în­ ternice, prelungite).
ridicarea generală a nivelului de cunoaş­ Reducerea cheltuielilor militare este o ne­ tărim colaborarea cu partidele socialiste, Adresez, de asemenea, întregului nos­
tere ştiinţifică, culturală al întregii noastre cesitate obiectivă, vitală pentru depăşirea social-democrate, cu alte partide progre­ tru popor cele mai bune urări, o dată cu
naţiuni. Să facem astfel îneît clasa noastră problemelor economice grave din întreaga siste, democratice de pretutindeni, por­ mulţumirile pentru sentimentele manifes­
muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, lume. Este necesar să acţionăm în conti­ nind, desigur, de la poziţiile comune în tate, în aceste zile, faţă de mine — şi pe
întreaga naţiune să devină o naţiune a u- nuare, să facem totul pentru ca proble­ diferite probleme şi, mai cu scamă, de la care, repet, le consider o apreciere faţă
nei înalte ştiinţe şi a unei culturi înain­ mele litigioase să se soluţioneze numai necesitatea luptei pentru dezarmare, pen­ de partid — împreună cu cele mai bune
tate, care să asigure progresul continuu al prin tratative, să se pornească însă ferm tru eliminarea armelor de distrugere în urări de succes, de realizare a tuturor do.
societăţii noastre, bunăstarea întregului de ia renunţarea la forţă şi la ameninţa­ masă, pentru o lume a dreptăţii, a echi­ rinţelor şi năzuinţelor de mai bine, de
nostru popor I (Aplauze puternice). rea cu forţa, la politica de dictat şi la tăţii, în care fiecare naţiune să se dez­ bunăstare şi fericire I (Aplauze îndelun­
Avem multe lucruri bune ; sîntem mîn- amestecul în treburile altor state. Să se volte independent şi liber. gate).
dri dc ce am realizat. Dar trebuie să respecte neabătut independenţa şi suvera­ Avem ferma convingere — si doresc să Vă urez tuturor, întregului nostru po­
spun, şi acum, că dacă lucram puţin mai nitatea fiecărui popor, dreptul fiecărei afirm acest lucru şi In acest cadru — că. por, multă sănătate şi fericire ! (Aplauze
bine am fi avut rezultat»; şi mai bune. naţiuni <ic a-si alege calea dezvoltării pe in rîndul tuturor popeau ! ., clasa mun­ puternice, prelungite).