Page 97 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 97
‘SPag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nil. 9 704 • DUMINICA, 29 IANUARIE 1989
c IlWb 1 Premieră siderurgică la Călău
(Urmare din pag. 1) — In final, vrem să con
semnăm citcva nume de
LUCRĂRILE COMISIEI U.N.CJ.A.D. Reducerea cheltuielilor militare de fa alte unităţi siderur oameni care au optat pen
gica". . tru împletirea meseriei dc
PENTRU TRANSFERUL DE TEHNOLOGIE şi a forţelor armate — Prin urmare, de-acum turnător cu cea de ojelar.
se poate vorbi şi la „Vic — Merite deosebite re
Intervenţia reprezentantului României SOFIA 28 (Agerprcs). —■ zatorice în vederea întă toria" Câlan despre o nouă vin întregului colectiv al
La Sofia a avut loc o şe ririi caracterului ei de profesie, aceea de oţelar. Vă secţiei noastre. Totuşi, ţin
j 1 GENEVA 28 (Agerprcs). dere a transferului de teh dinţă comună a Consiliu fensiv şi reducerii nume rugăm să ne spuneţi, pe să remarc in mod deose
1 ţ— La Geneva se desfă nologie din ţările dezvol lui de Stat şi a Consiliu rice a forţelor armate şi scurt, cum aţi ajuns la bit contribuţia adusă de
şoară lucrările celei de-a tate către ţările în curs lui de Miniştri ale R.P. armamentelor — informea tehnologia de elaborare a s e c r e t a r u l organiza
yil-a sesiuni a Comisiei do dezvoltare a afectat Bulgaria în cadrul cărora ză agenţia CTK. Astfel, oţelului ? ţiei noastre de partid, loan
U.N.C.T.A.D. pentru trans negativ posibilităţile de s-a hotărît reducerea chel cheltuielile planificate pen — Tehnologia de elabo Berar, forma tor-tu mato rut
ferul de tehnologie. Sînt progres ale ţărilor în curs tuielilor militare ale ţării tru apărarea s totul ui vor rare, formare şl turnare a Miron Prejban, electricia
analizate tendinţele în de dezvoltare şi a deter pe anul 1980 şi a forţelor fi reduse cu Î5 la sută, oţelului a fost gindită in nul Iordan Tuza, inginerul
transferul de tehnologie minat o amplificare a de armate — transmite agen iar efectivele forţelor ar cadrul secţiei turnătorie f. loan Matei, maistrul loan
Către ţările în curs do calajelor economice şi teh ţia BTA. mate — cu 12 000 de oa Şi tot aici, după cum se Perţa şi alţii. Doresc să
dezvoltare şi în evoluţia nologice pe plan interna S-au hotărît reducerea meni (urmînd a spori cu vede, a lost aplicată cu mai arăt că materia pri
politicilor interne şi de ţional. cheltuielilor militare pe 20 000 de oameni efective succes. Am făcut reţete, mă necesară pentru elabo
cooperare internaţională în Reprezentantul român a anul în curs cu 12 la sută, le unităţilor militare de experimentări, s-a parcurs rarea oţelului nostru o
domeniul progresului ■ teh- precum şi reducerea pînă — cum se spune — întregul constituie metalele recupe
subliniat, de asemenea, că construcţii), din dotarea
«nic. la finele anului 1990 a drum al cunoaşterii şi a- rate din incinta combina
eforturile proprii ale ţă armatei se vor exclude şi
Reprezentantul român a rilor în curs de dezvol forţelor armate cu 10 000 lichida treptat 800 de tan plicării unei noi tehnologii. tului.
prezentat în cadrul dez tare, care au un rol pri de militari, 200 de tan curi, 165 transportoare
baterilor poziţia ţării noas mordial în realizarea in curi, 200 de sisteme de blindate şi 51 avioane de
tre privind importanta troducerii progresului ştiin artilerie, 20 de avioane şi luptă, trei divizii vor fi
progresului tehnic pentru ţific şi tehnologic în eco 5 nave. reorganizate în unităţi ad-'
dezvoltarea economico- TRUSTUL ANTREPRIZĂ GENERALĂ
nomiile lor, trebuie spri ministrative (tehnica şi ar
socială a tuturor naţiuni jinite prin intermediul PRAGA 28 (Aperpres). CONSTRUCŢII INDUSTRIALE
lor, pentru eliminarea unei ample colaborări in — Pe baza hotăririi Con mamentele aferente fiind CLUJ-NAPOCA
subdezvoltării şi instaura siliului Apărării al R. S. conservate). Se va reduce
ternaţionale, în cadrul că cu 50 ia sută numărul
rea unei noi ordini eco Cehoslovace, în cadrul ar
reia ţările dezvoltate tre matei cehoslovace vor fi aplicaţiilor la nivelul di ANTREPRIZA DE CONSTRUCŢII
nomice internaţionale. A buie să contribuie la spo înfăptuite măsuri organi viziilor şi regimentelor.
fost relevată accentuarea rirea capacităţii de import INDUSTRIALE TG. MUREŞ - PETROŞANI
tendinţei de monopolizare
: a tehnologici şi folosirii de tehnologie a ţărilor în Î N C A D R E A Z Ă
progresului tehnic, de curs de dezvoltare, să dea 581 LUANDA. - Ministrul t
dovadă de voinţa politică următorul personal pentru platforma de
perpetuare a formelor şi angolez al apărării naţio \
condiţiilor inechitabile în necesară în vederea fina nale, Pedro Maria Tonha, \ construcţii industriale Uricani — Petroşani —
transferul de tehnologie lizării negocierilor pri a declarat, intr-o confe Livezeni :
l' \
către ţările în curs de vind cadrul internaţional rinţă de presă desfăşurată
dezvoltare şi a practicilor de conduită pentru trans la Luanda, că autorităţile ® şef birou planificare personal, învăţă-
de racolare de cadre cali ferul dc tehnologie. P WASHINGTON. - In sud-africane continuă să \
ficate d n aceste ţări. S-a Lucrările comisiei con prima sa conferinţa de acorde asistenţă materia mînt, retribuire
arăta' că tendinţa dc scă tinuă. presă organizată după in \ — economist cu minim 4 ani vechime
lă formaţiunilor U.N.i.T.A.
stalarea la Casa Albă, pre
care desfăşoară activităţi î J — subinginer cu minim 6 ani vechime
P E N T R U P A C E S I şedintele S.U.A., George împotriva guvernului an
Bush, a declarat că Admi © tehnicieni retribuire
D E Z A R M A R E nistraţia americană este golez. Acesta reprezintă © ingineri şi maiştri constructori
preocupată în prezent de o încălcare a prevederilor
problema reducerii defici acordurilor semnate. ţ © inginer — tehnologia sudurii
TOKIO. 28 (Agerprcs). — nunţării de către S.U.A.
Comitetul Executiv al Con la politica dc înarmare tutui bugetar, s-a pronun ® muncitori : zidari, dulgheri, fierari-
siliului japonez împotriva s-au pronunţat, la o con ţat în favoarea adoptări i? ROMA. - La Roma
bombelor atomice şi cu ferinţă de presă comună de măsuri pentru asigura s-au încheiat lucrările se l betonişii, lăcătuşi construcţii metalice,
hidrogen a anunţat că va ia Washington, reprezen rea egalităţii in drepturi siunii anuale a Fondului sudori, necaiificaţi pentru calificare
trimite un grup de 7 su tanţi ai unor prestigioase a populaţiei de culoare Internaţional pentru Dez
pravieţuitori ai bombar din Statele Unite şi a pro voltare Agricolă (I.F.A.D.) ţ la locui de muncă.
damentelor atomice din organizaţii din Statele mis să desfăşoare o luptă — organism al F.A.O. — la Relaţii suplimentare : Uricani, str. Mailat,
Japonia la o conferinţă Unite ale Americii — Cen susţinută împotriva narco- care au participat repre
internaţională ce urmează trul pentru informaţii în maniei. zentanţi a 143 de state l nr. 239, telefon 957 — 60603, T.A.G.C. Ind.
să albă loc la începutul domeniul apărării (C.D.I.), Pe de altă parte, el a membre. intre altele, a \ Cluj-Napoca, telefon 951 — 46038, A.C.
lunii viitoare în oraşul Comitetul pentru ' securi spus că Administraţia sa fost adoptat programul de \
Eugene din statul Oregon tate naţională şi Federa are nevoie de un anumit activitate ps anul 1989. Ind. Tg. Mureş, telefon 954 37177.
(S.U.A.). ţia oamenilor de ştiinţă. timp pentru a face o eva I.F.A.D. sprijină direct \
Cei şapte vor descrie ca Potrivit agenţiei ADN, luare proprie a situaţiei la dezvoltarea agriculturii din \
martori oculari ororile u- cu .acest prilej, directorul convorbirile cu privire la
nui atac nuclear în faţa . reducerea armamentelor ţările în curs de dezvol \
participanţilor la confe C.D.I., Gene La Rocque, a strategice şi clasice, a re tare, acordînd prioritate \ COMBINATUL SIDERURGIC „ViCTORiA"
rinţa internaţională a re declarat că problemele bu laţiilor sovieto—americane, celor din zon-a subsaharia- C A L A M
prezentanţilor administra, getare ale S.U.A. şi schim precum şi a situaţiei din nă. Din 1977, ciad a fost \
ţiilor locale şi .regionale bările din climatul poli- America Centrală, Orientul creat, Fondul a finanţat s cu sediul în Călan, str. Furnalistului, nr. 17
ce s-au declarat zone de- .tic internaţional impun o Mijlociu şi a problemei 243 de proiecte de dez \
nuelearizate. datoriilor externe ale ţâ voltare agricolă din 91 de
reducere a armamentelor \ ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
rilor în curs de dezvoltare. ţări in curs de dezvoltare.
WASHINGTON 28 (Ager- şi a forţelor armate ale ţ
p.res). — îjp favoarea re ţării. prin transfer sau ia cerere muncitori ca
lificaţi, bărbaţi, avînd domiciliul stabil în ju
în ziua de 20 ianuare,
în atenţia Corn an Dan Gheorghe, deţul Hunedoara, în meseriile de :
©
conducătorilor auto ffe Isulâţisî. sxlit iii lăcătuş Ia U.U.M.R. Criş- cocsar
amatori şi cior, care nici nu îm zidar şamoior
plinise o lună de cînd © turnător formator
profesionişti poseda permis de condu
re soldate în majoritatea plecat în direcţia oraşu cere. a fost depistat în macaragiu
Librăria „Ovid Densu- cazurilor cu urmări gra lui Vulcan. în apropie z.ona localităţii Vaţa. în © turnător fontă
sianu", precum şi celelal ve. L,a cel care consumă rea Uzinei electrice Paro- timp ce conducea auto ©
te unităţi de difuzare a alcool apare o schimbare şeni nu a mai putut stă- turismul proprietate per aglomeratorist.
cărţii din municipiul De de comportament, chiar pîni comenzile automaca sonală, nr. 2 UD 7033 Combinatul asigură cazare în cămine
va şi din judeţ au pus după cantităţi aparent ralei şi a intrat într-un -sub influenţa alcoolului
în vin zare cartea „Legis neînsemnate, ignoră ris stîlp, avariind autovehi L,a semnalul agentului de pentru nefamilişti şi apartamente pentru fa
laţia rutieră comentată curile şi nu iau, evident, culul şi accidentînrlu-se circulaţie, a oprit ane milişti şi masă contra cost la cantină şi
şi adnotată" (Editura nici o măsură de pre uşor. voios, din. cauza şoselei
Ştiinţifică şi Enciclopedi cauţie. Oricare ar fi ca Oare la S.U.C.T. Petro-, acoperite cu mizgă , şi. microcantine în unitate.
că — Bucureşti, 1988). litatea reflexelor noastre, şani autovehiculele pot fi bineînţeles, a îndeminâ Informaţii suplimentare la sediul combi
Lucrarea vine în spri acestea scad simţitor în luate din- garaj oricînd rii diminuate a celUi de
jinul tuturor participan conducerea unui auto şi de oricine ? Nimeni nu la volan I natului, serviciul personal, învăţămînt, tele- j
ţilor '.a traficul rutier. vehicul pe drumurile pu a văzut că acest şofer se Se pare că a uitat. . le fon 30560 — 30561, interior 525.
blice, sub influenţa al afin intr-o stare avan gea circu'aţiei. Acum însă
implicaţiile coolului. sată de ebrietate ? N-a are timp să o restudie
jonsumului în după-amiaza zilei de trecut bine un an de ze.
15 ianuarie 1989, şoferul cînd un caz similar a Deci atenţie conducă A.C.M.R. DEVA
de alcool Manuca Romieă de la generat patru victime tori auto ! Consumul de
S.U.C.T. Petroşani — patru copii nevinovaţi, alcool este in contradic
intoxicaţia etilică, cea secţia Lupeni, după ce a -care se jucau liniştiţi in ţie totală cu conducerea ÎNCADREAZĂ
mai frecvent întîlnită consumat o cantitate a- apropierea arterei de autovehiculelor pe dru
dintre intoxicaţiile acu preeiabilă de alcool (2.5 circulaţie murile publice ® strungar, categoria 3—4 (la sediul
te. are multiple implica grame la mie alcool în Ce au învăţat factorii unităţii, str. Dorobanţilor 28).
ţii, este o sursă de acte sînge), a luat din gara de conducere de la MILIŢIA 'JUDEŢULUI
agresive. antisociale, o jul secţiei automacaraua S.U.C.T. Petroşani din a- HUNEDOARA, Retribuirea conform Legii 57/1974 şi
sursă de accidente rutie- nr. 0608 TM cu care a cest caz ? Serviciul circulaţie Legii 12/1971.
CQLEGtUl DE REDACŢIE' Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gbecnea. Tiberiu Istrate {-edat'o' şef) Gheorghe Pavel Redactor şe! adjunci), Nicolae Tîrcob. | 44065
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Gruza, ni. 35. le teluane: 11275, 12157, 11585. telex; 72288. ITPAliULi Tipografia Deva, str. 23 August, ar. 275.
/