Page 98 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 98
L~J^c T u.
S e s iu n e a C o n s iliu lu i p o p u la r ju d e ţe a n
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ!
Ieri, la Deva s-au des drul sesiunii au luat ouvîn- zentat cît şl participanţii
făşurat lucrările sesiunii tul tovarăşii: Ion Ionescu, la dezbateri au scos îa
Consiliului popular jude Alexandru Işan, Teodor evidenţă că în anii ce au
ţean. Baciu, Aurel Bîrlea, Ioan trecut de la Congresul
La lucrări au luat parte Fulca, Teofil Bogdan, Ti- al IX-lea al partidului şi
ca invitaţi deputaţi ai tus Costache, Ioan Drago- în mod deosebit după
Marii Adunări Naţionale tă, Minică Neagoe, Nicolae Conferinţa Naţională a
care îşi au circumscripţi’- Ardeleanu. partidului din 1967 care a
le în judeţul Hunedoara, In cadrul lucrărilor se hotărît reorganizarea ad
membri ai comisiilor per siunii, participanţii la ministrativ—teritorială a
manente ale Consiliului dezbateri au subliniat con ţării impulsionînd astfel
popular judeţean, primari tribuţia hotărîtoare a tova considerabil procesul de
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C ai municipiilor, oraşelor răşului Nicolae Ceauşescu, dezvoltare economico-so-
şi comunelor, cadre de secretarul general al parti cială a tuturor judeţelor,
A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N conducere din unităţi e- dului, preşedintele Repu toate localităţile patriei au
conomice şi instituţii ju blicii Socialiste România, cunoscut un ritm susţinut
deţene, activişti de partid la elaborarea şi înfăptui de creştere economică şi
şi ai organizaţiilor de ma rea politicii interne şi ex de dotare social-culturală.
Anul XLI, nr. 9 705 MARJ1, 31 IANUARIE 1989 4 pagini - 50 bani să şi obşteşti, ziarişti. terne a partidului şi sta Pe baza orientărilor cu
Au participat, de ase tului nostru, la funda prinse în Expunerea secre
menea, cadre cu munci mentarea dezvoltării multi tarului general al parti
de răspundere din unele laterale a patriei. Atît în dului la înaltul forum de
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu ministere şi organe cen materialele prezentate, cît mocratic de la sfîrşitul
trale.
şi în cuvîntul participan
Sesiunea a adoptat ur ţilor la dezbateri s-a sub lunii n o i e m b r i e a-
nul trecut, şi în jude
ia solemnitatea omagierii zilei sale de mătoarea ordine de zi: liniat excepţionala valoare ţul nostru a avut loc o
—
Proiect de hotărîre
teoretică şi practică pen
pentru adoptarea propune tru construcţia socialismu analiză aprofundată a
structurii reţelei de co
naştere şi a îndelungatei activităţi rilor privind organizarea lui in România a Tezelor mune şi localităţi, urmă-
şi sistematizarea comune
pentru cel de al XlV-lea
lor, reţelei de localităţi şi Congres al partidului \?<- rindu-se folosirea mai bună
a potenţialului economie
revoluţionare — document programatic, unităţi agricole; vorîte din Expunerea se existent care să asigure
—
Proiect de hotărîre
cretarului general al parti
pentru adoptarea planului dului la şedinţa comună bazele ridicării nivelului
de dezvoltare economico- a plenarei C. C. al P.C.R., de viaţă şl civilizaţie şt
de excepţională însemnătate pentru socială în profil teritorial a organismelor democra ale populaţiei de la sate.
a judeţului Hunedoara pe tice şi organizaţiilor de Totodată, s-a acordat o
anul 1989 ; masă şi obşteşti din 28 — atenţie deosebită menţi
dezvoltarea socialistă a patriei pentru adoptarea planului 30 noiembrie 1988. nerii şi punerii în valoare
—
Proiect de hotărire
Participanţii la dezba
a tradiţiilor de muncă şi
de dezvoltare a agricultu teri, exprimîndu-şi senti viaţă specifice judeţului
într-o deplină unitate de tor, tovarăşul Nicolae gresul al IX-lea al parti rii, industriei alimentare, mentele de nemărginită nostru, asigurîndu-se folo
cuget şi simţire, partidul Ceauşescu a rostit o amplă dului — reprezintă o con silviculturii şi gospodăririi stimă şi respect faţă de sirea mai largă a resurse
şi poporul nostru au săr şi cuprinzătoare cuvîntare tinuare a preocupărilor de apelor pe anul 1989 ; secretarul general al parti lor existente, ocuparea mai
bătorit ziua de naştere şi — adevărat document pro dezvoltare independentă a — Proiect de hotărîre dului, tovarăşul Nicolae bună a forţei de mun
îndelungata activitate re gramatic, care reflectă for patriei". In contextul lor pentru adoptarea bugetu Ceauşescu, cel mai iubit că disponibile.
voluţionară a tovarăşului ţă creatoare, spirit dialec firesc, sînt prezentate rea lui local pe anul 1989; fiu al poporului român
Nicolae Ceauşescu, un nou tic revoluţionar şi profun lizările de azi, din anii so — Program privind auto- au adus un cald omagiu Referindu-se la prevede
şi minunat prilej de mani zime ştiinţifică, cuprinde cialismului, strîns legate conducerea şi autoaprovi- vieţii şi îndelungatei sale rile planului de dezvol
festare a deplinei adeziuni idei, teze şi orientări de de tot ceea ce a făcut po zionarca pentru asigurarea activităţi revoluţionare, tare econom ico-socială a
a întregii naţiuni la poli mare valoare pentru pre porul în diferite etape ale bunei aprovizionări a popu consacrate fericirii poporu judeţului în anul 1989,
tica internă şi externă a zentul şi viitorul patriei. dezvoltării sale, de luptă laţiei cu produse alimenta lui român, urîndu-i, cu vorbitorii au subliniat ac
partidului şi statului, al In mod deosebit se relie necontenită pentru afirma re şi bunuri industriale de prilejul aniversării zilei ţiunile şi măsurile pe
cărei strălucit exponent şi fează doctrina politică ori rea fiinţei naţionale, pen consum pe anul 1989 ; de naştere, sărbătorită de care trebuie să le între,
neobosit promotor este se- ginală a secretarului gene tru o viaţă demnă şi o so — Raport privind acti întregul popor, multă să prindă consiliile populare
cretarul general al parti ral al partidului cu privire cietate nouă. vitatea de soluţionare a nătate, putere de muncă, în scopul sporirii apor
dului. la continuitatea perfecţio In acest an — 1909, cînd problemelor ridicate dc ani mulţi de viaţă pentru tului judeţului nostru la
Cu alese sentimente de nării întregii noastre so se împlinesc 96 de ani de cetăţeni în scrisori şi au a conduce ţara şi poporul creşterea bazei de mate
dragoste şi recunoştinţă cietăţi, cu participarea ac la făurirea primului partid dienţe în semestrul al II- nostru spre noi izbînzi pe rii prime şi energetice a
faţă de marele conducător tivă şi creatoare a poporu muncitoresc din România lca al anului 1988 ; calea socialismului şi co ţării, la organizarea mai
al partidului şi al ţării lui, sub conducerea Parti şi 100 de ani de cînd, pen — Răspuns la chemări munismului. bună a producţiei în fie
întru cinstirea ctitorului Ro dului Comunist . Român. tru prima oară, clasa mun le la întrecere socialistă Referindu-se la faptul că care unitate, economisirea
mâniei socialiste moderne, Continuitatea procesului citoare şi oamenii progre lansate de consiliile popu sistematizarea teritoriului energiei şi a combustibili
a fost pusă încă o dată în revoluţionar, unitatea dia sişti din pati’ia noastră au lare ale judeţelor Rotoşani şi modernizarea localităţi lor, pentru sporirea pro
lumină contribuţia hotări- lectică dintre trecut, pre sărbătorit primul 1 Mai, şi Satu Mare. lor este o operă grandioa
toare pe care cel mai iu zent şi viitor se afirmă cînd se împlinesc cinci de Lucrările sesiunii s-au să, destinată ridicării ni ducţiei agricole, realiza
bit fiu al poporului o adu drept una din coordonate cenii de la marea demon desfăşurat în plen şl pe velului de viaţă şi civili rea în termenele planifi-
ce la dezvoltarea multila le gîndirii social-politioe a straţie antirăzboinică şi comisii. zaţie a întregii populaţii
terală a patriei, la îmbo conducătorului partidului antifascistă de la 1 Mai La dezbaterile din ca- a ţării, atît raportul pre (Continuare in pag. a 4-a)
găţirea tezaurului teoretic şi al ţării. 1939 —, marile înfăptuiri
şi practic al construcţie' In magistrala cuvîntare ale naţiunii române în
socialisto şi comuniste pe care tovarăşul Nicolae edificarea societăţii socia
fiind evocată monumenta Ceauşescu a rostit-o la a- liste multilateral dezvolta CIIEMAREA
la sa operă social-politică niversarea zilei sale do te se înfăţişează în adevă LA ÎNTRECERE Cu adevărată dragoste
profund ştiinţifică, intra naştere, în spiritul con rata lor măreţie, ca fapte adresată de organizaţia
tă în fondul de aur al spi cepţiei înaintate despre is fără precedent în întreaga judeţeană Ialomiţa
ritualităţii româneşti, al toria noastră naţională, p© existenţă a poporului. pentru animale
a P.C.R. către toate
gîndirii sociale universale. care a dezvoltat-o conti Sînt pe larg relevate în organizaţiile judeţene
La această emoţionantă nuu după 1965, se subli cuvîntare marile surse ale de partid şi a
solemnitate, ce a dat ex niază că „Tot ceea ce s-a acestor epocale înfăptuiri. municipiului Bucureşti De 12 ani Editha Zudor ne aduce insă mari satis
presie celor mai alese sen realizat în România în anii După cel de al IX-lea Con- îndeplineşte funcţia de o- facţii şi împliniri".
timente de preţuire faţă construcţiei socialiste — PAGINA A II-A perator-insămînţător la Am aflat că in sat sini
de strălucitul conducă şi mai cu scamă după Con (Continuare in pag. a 3-a) C.A.P. Jeledinţi. Faptul că mulţi asemenea coopera
procentul de natalitate in tori vrednici, care cresc
ultimii doi ani la această cite 2-3 şi chiar mai
unitate nu a fost sub 85 multe bovine. De altfel,
an
că în fiecare
Din prima lună, cantităţi sporite de cărbune pentru ţară la sută cu reilectă conştiin faptul recoltei şi fura
transportul
ciozitatea
opera
care
jelor — de ordinul miilor
toarea îşi îndeplineşte da
— Puternic mobilizaţi de ganizat temeinic munca exemplar sarcinile pe care toate brigăzile noastre de toria, determinîndu-i şi pe de tone - se face numai
orientările şi sarcinile for încă din prima zi a anu secretarul general al parti mineri, atît cele de la pro ceilalţi lucrători din secto cu atelajele C.A.P. şi ale
mulate de t o v a r ă ş u l lui. Acţionînd cu răspun dului, Minerul de Onoare, ducţie, cît şi de la des rul zootehnic să manifeste cooperatorilor atestă că
Nicolae Ceauşescu, la înal dere şi dăruire, în ordine ni le-a trasat pentru a- chideri şi pregătiri au aici animalele reprezintă
tul forum democratic din şi disciplină, am extras cest penultim an al cin pornit bine la muncă In răspundere sporită in rea o avuţie de mare preţ. In
noiembrie 1988, minerii de peste plan mai bine de cinalului. acest an decisiv pentru lizarea sarcinilor. „Tot se gospodăria sa, Remus Şer-
la Ţebea au început acest realizarea exemplară a o- cretul în meseria noastră ban, şeful secţiei de meca
an de muncă hotărîţi, să biectivelor întregului cin este să-ţi placă animalele, nizare, creşte două vaci
îndeplinească exemplar cinal 1986—1990 — arăta să nu faci nici un fel de cu lapte, el contractind să
sarcinile ce le revin — inginerul Avram Manaţe, abatere de la disciplina vindă in acest an statului
spunea maistrul Gheorghe Sarcinile de plan-îndeplinite şeful biroului tehnic. In muncii şi tehnologiile sta doi viţei, lapte şi ale pro
Budugan, secretarul comi abataje şi în carieră, la bilite — ne spunea inter duse. La fel procedează
tetului de partid. Vom exeoiptar, la toţi toate punctele de lucru locutoarea. Eu, împreună Adam Ferenţ, lulia Vereş,
cinsti prin faptele noastre ne-am organizat în aşa fel cu soţul (preşedinte al Francisc Fekete şi mulţi
de muncă marile eveni îneît sarcinile să fie în C.A.P. — n.n.), nu con alţi locuitori ai satului, care
mente ale anului — ani deplinite ritmic, la toţi cepem, ca locuitori ai sa deţin cite 2—3 vaci cu
versarea a patru decenii indicatorii. tului, să nu Hm şi crescă lapte fiecare.
şi jumătate de la elibe MINA TEBEA — Vom încheia luna tori de animale. La noi,
rarea scumpei noastre pa ianuarie cu cel puţin 1 000 ziua de muncă începe şi Venit de la oraş, Lau-
trii şi Congresul al XIV- tone de cărbune extras su rean Sima s-a stabilit la
lea al partidului. 500 tone de cărbune. — Şi noi, la sectorul I, plimentar— conchidea ingi se termină in grajd. Creş sat şi a cumpărat două
Era ceasul la care mi Minerii şefi de brigadă am început bine — inter nerul Viorel Sirca, directo tem acum trei vaci cu vaci, iar pensionarul Aron
nerii ieşeau din abataje. Sandu Mariş şi Vasile vine inginerul Gheorghe rul minei. Este hotărîrea lapte, oi, porci, păsări. In Muntean, obişnuit de-o via
crească
ţă
animale,
să
Aflăm că rezultatele cele Moşneag, de la sectorul Moţ. Planul de producţie noastră fermă nestrămuta anul trecut am vindut la ţine la cele două vaci din
mal bune le are cariera II, ies din mină împreună al fiecărui schimb, al fie tă de a face din anul celei stat pe bază de contract
Dîmbuţ, condusă de mais cu şeful sectorului, ingi cărei zile este îndeplinit de-a 45-a aniversări a eli peste 1 000 I lapte, iar in gospodărie ca la avuţia
trul minier Ioan Incău. nerul Dorel Iuga. şi depăşit. Vom încheia berării patriei şi al Con acest an am incheiat con cea mai preţioasă.
— Cum reuşiţi, tovară — Din prima lună a luna ianuarie cu cel puţin gresului al ’ XlV-lea al tract pentru lapte, un porc Sînt doar citeva exem
şe maistru, să daţi zilnio anului planul este mobili 300 tone cărbune extras partidului, un an record şl miei. Nu ne este prea ple de gospodari vrednici
cărbune peste plan ? zator. Pînă acum avem un peste plan. Alături, mine în producţia de cărbune, uşor, deoarece lucrăm în care-şi de înţeleg pe ai deplin
locuitori
sa
rostul
— Urmînd indicaţiile se plus la producţia de căr rul şef de brigadă Sabin în fapte de muncă şi îm rînd cu cooperatorii şi su
cretarului general al parti bune. Sîntem hotărîţi să Sas, confirmă spusele şe pliniri. prafeţele repartizate cu tului.
dului, tovarăşul Nicolae ne facem cît mai bine da fului de sector. culturi şi iuraie. Munca NICOLAE TIRCOB
Ceauşescu, noi ne-am or toria, să ne îndeplinim — Aş face o precizare) GH. 1. NEGILEA