Page 14 - Drumul_socialismului_1989_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU. 9 70!

Comorile toate de-ar fi să le ştii
Cinstire patriei Nu fac cît un pumn din a ţării ţărînă
Făclie a celor ce-am fost şi vom fi
In piatra sublimă a munţilor mari
Sămînţa de neam încolţeşte spre soare Eternă iubire de mamă, străbună. Bt exi
Dulceaţa amiezii şi brazi şi stejari VIN ZARE.
Ii dau puritate şi dor de-nălţare Nesomnul din noapte şă-ţi fie fertil zl „Tuşea-
talon a I. 1
Şi truda amiezii cu pîine şi sare. doară, s-a­
Cuprinde cu braţul oceanul de grîu Sărut-o pe mină tu fraged copil gată expo
Şi-ascultă cum lanul de veacuri veghează Cînd simţi mîngîierea din palmele sale. rate do c<
duse
/.alia
Şi fă-ţi din cuvinte de laudă brîu te în laboi
Cînd soarele-n spicul gălbui germinează. DAVID RUSU g’ -unităţii
ga. ' sorti
şariota „II
seturi cu
„Luna cărţii la sate“ securi cu
Rezultatele meritorii se obfin printr-o tă, tortul
preparate
„Luna cărţii la sate", de asemenea, recitaluri de Radu, de la biblioteca rele lucră
Gagea,
V
muncă permanentă, pasiune şi dăruire manifestare spirituală care poezie patriotică, lansări comunală. A urmat un Mar ia Bi
şi-a câştigat un bineme­ şi prezentări de cărţi, şe­ spectacol prezentat de co­ Vieru, Si
ritat prestigiu în riadul zători literare, întîlniri cu lective artistice ce evo­ pricepute
„Avem nevoie de noi riu piesele „Focul viu de mesaj patriotic, faptul că locuitorilor aşezărilor ru­ scriitorii, membri ai ce­ luează în actuala ediţie a nară.
cîntece revoluţionare, pa­ la furnale" şi „Bravi Jur­ om avut multe piese in­ rale, programează în a- naclurilor literare hune­
triotice — care să se nalişti şi oţelari" de terpretate în primă audi­ ceastă perioadă acţiuni dorene. Festivalului naţional La „Cîn_
Pri-
tarea
României".
inspire din viaţa, din Mircea Neagu, „Luceafăr ţie în cadrul Festivalului educaţionale ce se bucură Astfel, la Brăni.şca a caz, prof. Vasile Ionaş, de .TEU
spiritul dintotdeauna melo­ de pe Strei" de Constantin naţional „Cîn.tarea Româ­ de un larg interes. Orga­ avut loc masa rotundă pe
dios al poporului nostru* Romaşcanu, „Legămînt co­ niei". Sub egida aceleiaşi nizată sub generosul ge­ tema „Expunerea tovară­ la Filiala din Deva a Ar­ • 13,00
— evidenţia secretarul ge­ munist" de Radu Paladi ample manifestări cultu­ neric „Cartea în sprijinul şului Nicolae Ceauşescu la hivelor Statului, a evocat La sfîrşit
neral al partidului, tovară­ şi, de asemenea, „Oţel, rale, am participat la în­ formării conştiinţei so­ marele forum al demo­ „File de neuitat din isto­ • Muzică
şul NICOLAE CEAUŞESCU, lumină şi cărbune" de trecerile corale de la cialiste, al perfecţionării craţiei muncitoreşti, revo­ ria patriei", iar prof. Mya România
în magistrala Expunere Io Vasile Vasilache pe ver­ Brad, Lugoj şi Blaj, am pregătirii profesionale a luţionare din noiembrie Goschler (Biblioteca jude­ Cîntece p
marele forum democratic surile poetului hunedo- făcut înregistrări la radio oamenilor muncii de la anul trecut — amplă şi ţeană) a vorbit despre voastră
din 28-30 noiembrie 1988, rean Eugen Evu. şi televiziune, toate a- sate, al înfăptuirii noii profundă analiză ştiinţi­ anul editorial hunedorea* sui des
apreciind că pentru rea­ - Ca un corolar al re- cestea constituind stimu­ revoluţii agrare", actuala fică a dezvoltării socie­ 1988. O manifestare simi­ 14,45 Săţ
lizarea operelor lor crea­ lente deosebite pentru e- ediţie cuprinde dezbateri, tăţii noastre socialiste în lară a fost programată la că • 15
torii trebuie să folosească Gînduri pentru voluţia formaţiei. La îm­ simpozioane, expuneri ce etapa actuală şi în per­ Vălişoara, încheiată cu programu
izvorul veşnic viu al mun­ revitalizarea plinirile din activitatea scot cu pregnanţă în evi­ spectivă" prezentată de momentul poetic „Porni Telejurnal
cii oamenilor. corului nostru a contri­ denţă realizările obţinute dr. Mircea Valea de la Luceafărul" prezentat de tricolor, s
- Ridicarea activităţii activităţii corale buit şi sprijinul comitete­ de patria noastră în anii Muzeul judeţean. un grup de elevi. La Buce.ş, • 19,40 T<
de educaţie revoluţionară, lor de partid din combinat, socialismului, cu precă­ La ’Ba-ru s-a desfăşurat dr. Ioan Mărgineanu, de • 20,10
i patriotică prin intermediul hunedorene orăşenesc, al sindicatului dere în perioada deschisă medalionul literar dedicat la Inspectoratul sanitar nească »
cintecului coral la nivelul siderurgiştilor şi al Comi­ de Congresul al IX-lea al scriitorului Ion Creangă veterinar a prezentat co­ artistic. ,
■ exigenţelor formulate de zultatelor bune obţinute de tetului judeţean de cultură partidului pe care cu mîn- despre a cărui operă şi tului". Pr
| secretarul general al parti­ corul din Călan sînt titlu­ şi educaţie socialistă. drie întreaga naţiune o personalitate a vorbit prof. municarea „Zoonozele — dk 'lor
dului presupune un reper­ rile de laurţat ale Festi­ — Ce consideraţi necesar numeşte „Epoca Nicolae Olivia Molodeţ, de la Bi­ boli transmisibile de la 2L. "eh
toriu de ţinută, inspirat valului naţional „Cintarea să se întreprindă pentru Ceauşescu". Au avut loc, blioteca judeţeană, Rodica animale la om". Melodii i
din munca şi viaţa oame­ României". Cum se poate revigorarea activităţii co­ 22,30 In
nilor. Ce preocupări exis­ ajunge la aceste rezul­ rale hunedorene ? gramului.
tă in acest sens la for­ tate meritorii ? - Cred că ar fi bine­
maţia corală a sindicatului — Printr-o muncă per­ venite o întîlnire a tuturor
Combinatului siderurgic manentă, plină de pasiune dirijorilor din judeţ, o AZmi
„Victoria" Călan, pe care şi dăruire, iubind muzica, mai mare apropiere a tu­
o conduceţi, tovarăşe Vic- dorind să te perfecţionezi turor profesorilor de mu­
torin Bătrîncea ? continuu. Aşa am ajuns zică de cin tecul coral faţă • SEVA :
(Patria);
- Impresionaţi de dă­ ca de la locul II pe judeţ de care să ie trezească şi mea dezl
ruirea şi sinceritatea inter­ in 1981, cînd am preluat elevilor un mai mare in­ rille I-1I
pretării coriştilor din Că­ conducerea formaţiei, să teres. Dar, mai ales, un (Sala spor s
acolo
lan, atunci cînd au venit ocupăm azi locul I pe ţară festival judeţean al muzicii DOARA:
r
în mijlocul lor, compozi­ şi să obţinem două titlu i de gen cred că ar înviora Şehcrezad
torii Radu Paladi, Con­ de laureat. O importanţă mişcarea corală hunedo- I-II (I\
stantin Romaşcanu şi Mir- deosebită în obţinerea a- reană. A); Lun I
durerii
cea Neagu au scris lucrări cestor succese a avut-o Răzbunai'
special pentru această for­ calitatea interpretării, re­ Interviu realizat de (Flacăra):
maţie. Avem în reperto­ pertoriul cu un profund VIORICA ROMAN Acea p
(Parîng);
poliţie
Sosesc p;
(Unir.
CRONICA LITERARĂ re tată f
O
ral); VU
Aspect
din
expoziţia
Eugen Evu „Omul (le zăpadă de pictura şi grafica teafărul);
da
negru!
deschisa la Secţia de arta fiecare 'Mi
z
tine
judeţean,
si­
şi omul de cărbune" a Muzeului Palatul culturii LA Yc
în
tuată
.oi
(Mu
din Deva. SA : N
Explorator atent al ar­ mica m-a-nvăţat / nişte (MuncRoi (1
Şarada
moniilor ce se ascund în ginii am semănat..." ; furna. Foto N. GHEORGHIU Vă place
ua
roşi
cuvînt sau in peisajul iist. oţelar : „ ...E mai mare Cei şapte
asupra căruia se apleacă, ca un deal... / Aţi ghicit ? riile I-II
Eugen Evu a tipărit la E un furnal ! / Fierbe mî- gabondul
(Flacăra)
sfirşitul anului trecut la nios in el / fontă pentr-un Marginalii la o expoziţie de ceramica CRONICA FILMULUI BĂI: Ev.
Editura „ion Creangă" o nou oţel/... C u m ? De (Centrul
frumoasă carte de versuri sînt mîndru eu ? / Păi ELEGANTĂ Şl ARMONIE creaţie ,
niei“);
destinate micilor cititori. acolo-i tatăl meu ! / Şi e M i r a c o l u l premiu 1
Inspirată de pe meleagu­ „cineva"-n oraş,/ că e. fur- Cu destinaţii dintre cele în jurul cărora se strâng, (Dacia);
rile hunedorene, cartea n.nlist fruntaş I". mai diverse (platouri de­ ocrotitor, structuri plane Singură printre nisipuri, dată pe an, slîrncşte o de cart;
poate fi socotită drept un Dar cel mai mult, car­ corative, fructiere, seturi amintind de învelişul for­ la o staţiune meteorologică, frenezie universală, iar Grecul
(Centrul
mesaj al poetului către tea emană o neasemuită cosmetice ş.a.), armonizând mei mamă. Aluziv ori răs­ o femeie crede că într-o satul este ridicat la pu­ creaţie ,
puritatea copiilor, o călă­ dragoste pentru natura mereu surprinzător cele picat figurativă, orna­ zi datele adunate de ea terea unui univers în niei“); S
torie între elemente care, patriei hunedorene, pentru trei funcţii ale unui obiect mentaţia formelor este sub­ vor folosi cuiva. Uitat de care naşterea şi moartea na eînte-
II.TA : S;
autorului, îi sînt atît de istoria nepreţuită a aces­ creat (simbolică, repre*- ordonată ideii de trecere lume, un sat învins me­ devin proiecţii ale coti­ pre mim
dragi incit încearcă ‘ să le tor locuri, pentru oamenii zentativă şi utilitară), por­ dinţr-un univers în altul, reu de „Sahara de nisip dianului în mit.
releve cu cea mai mare harnici care locuiesc aici ţelanurile, gresiile şi fa­ ascensiunii teluricului spre dăruită de Jiu şi Dunăre", Senzaţia de autenticitate
atenţie, cu fineţe şi mai din cele mai vechi tim­ ianţele din expoziţia lui astral. un sat de „moşnegi şi psihologică a filmului —
ales cu talent. puri, s-au născut, născînd Cristian Sergiu Ianza,-găz­ Ciclul „Cetăţi", cu care babe", crede tot mai pu­ dincolo de puterea de su­
Cartea î-r.eepe cu o de­ la rîndul lor istoria, po­ duită do Galeriile de artă, artistul a participat la ţin într-un miracol care gestie a imaginii — se Numeri
finiţie a patriei, a ceea porul, ţara : „Cerul meu, din bulevardul Decebal, concursul internaţional de să schimbe ţinutul selenar datorează distribuţiei An­ tragerea
ce înseamnă să exişti în- lumină bună/ şi cu soare, Deva, s-au remarcat prin ceramică de la Perugia în pământ roditor. Un tî- ton Tauf stăpîneşte întrea- 1989 :
tr-o ţară a ta, a stră­ şi cu lună,/ semănat cu prelucrarea rafinată a ma. (Italia), dă un pregnant năr agronom renunţă la ga claviatură a jocului Extr. I
moşilor tăi: „Cel ce are-n grîu de stele/ este cerul teriei, relaţionarea expre­ sens cultural materiei pre­ cariera universitară pentru modern şi se impune prin 74, 23.
Extr. a
lume-o ţară,/ niciodată n-o ţării mele.../ Pe noi toţi/ sivă a detaliilor cu între­ lucrate. Protuberantele a-şi trăi vocaţia de des­ forţa unei permanente şi 9, 38, G0,
să piară./ Din strămoşi, cu drag ne ţine/ din adine gul, subtilitatea jocurilor care s-au desprins din chizător de drumuri. în­ neliniştite energii interioa. Fond
pînă ia mine/ veşnicia ţării de străvechime/ vatra pa­ glazurilor colorate şi sen­ sferă sînt aici urme de tâlnirea lui cu cei care re, Florina Luican, vi­ 870 947 Ic
vine./ Şi se duce mai triei române". (Mîndru zaţia de imponderabil pe civilizaţie, urme ale unor trăiesc în această lume a brantă şi incandescentă,
departe,/ că mi-e ţara sînt că sînt român); „Da, care o provoacă. Frapînd, vechi edificii pentru ri­ secetei va scoate la lu­ construieşte aproape din
făr’-de-moarte. / Ţara şi oraşul e frumos,/ nu zic la prima vedere, prin gra­ tualuri solare. In obiectele mină nu numai izvoarele nimic un personaj, iar VRi
copilăria/ veşnic sînt tot ba... Dar tare-mi place,/ ţie, eleganţă, armonie for­ acestui ciclu se află cea ascunse în adîncurile pă- Colea Răutu şi Ernest
România !“. vara, s-o pornesc pe jos/ mală şi luxurianţă cro­ mai interesantă rezolvare mîntului, ci şi nebănuite­ Maftei demonstrează o Pentru
Alteori, pledoaria des­ prin Ir-un ian cînd grîu-şi matică, ele dezvăluie, la o a coexistenţei simbolicului le izvoare ale puterii ome­ rar egalată autenticitate a fi caldă,
chisă a poetului pentru coace..." (Satul bunicilor); cercetare mai atentă, filo­ cu utilul ş-i, probabil, una neşti ascunse sub crusta trăirilor. mult noi
meseriile pline de curaj „De demult, din străve­ nul cultural de la care se dintre cele mai generoase resemnării. Vorbind despre eveni­ cădea pi
sub fon
şi dăruire poate avea o chime,/ dacii cînd trăiau revendică forţa gîndului metafore plastice — for­ Acţiunea, asemănătoare mente de referinţă în is­ favorlzîn
deosebită înrîurire asupra şi geţii,/ cei ce fulgerau care le-a generat. ma eare-şi cuprinde în cu a multor altor filme, toria noii revoluţii agrare, teiului,
micilor cititori, îndrumîn- cu arcul/ norii-n pragul Formă primară şi ele­ sine începutul şi viitorul. nu are Lntîm.plări memo­ despre transformarea, în slab la
râturile
du-i pentru a urca trep­ dimineţii,/ dup-o luptă cu ment dominator al tuturor Investindu-şi fiecare o- urmă cu două decenii, a cuprinse
tele temeinicei pregătiri romanii,/ dacii, lucrători lucrărilor sale, sfera este biect cu emoţia unui gînd rabile, însă transpunerea pământurilor nisipoase în şi zero
maxime
de miner : „ ...Cînd mai în aur,/ s-au gîndit în supusă unui proces de frumos, cu eleganţa şi ra­ ei cinematografică dă în­ cîmpii roditoare, „Mira­ de. Loca
cresc, miner şi eu/ vreau Strei să-ngroape/ un ne­ transformări plastice prin finamentul gustului sigur. tregului o frumuseţe vi­ colul" este o evocare cu lat va f.
să, fiu — ca tatăl meu./ preţuit. tezaur./ Ar fi dat care, asemenea unei corole Cristian Sergiu Ianza brantă şi o expresivitate mesaj generos a unor punere
Să cobor adine în mină,/ deoparte rîul/ şi-au ascuns care se deschide, dezvăluie este mai mult decît o pro­ ieşită din nota obişnuită. autentice şi exemplare
să-i dau patriei lumină"; în matca lui/ mari comori, vederii tensiunile interioa­ misiune a ceramicii româ­ Marea de nisip se trans­ fapte de bărbăţie, abne­
de agricultor : „In ulcica să nu le sipulgă/ furia re care o animă. Ele au neşti. formă într-un personaj gaţie şi eroism.
din fereastră,/ una smăl- romanului..." (Tezaurul). împins în afară aglome­ animat de o stranie viaţă;
ţuită-albastră, / cum mă­ VALERIU BARGAU rări complicate de relief GHEORGHE POGAN ploaia, spărgând seceta s GHEORGHE SEVERIN