Page 2 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 2
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 706
In strînsâ unire de gînd
şi faptă cu întregul nostru C H E M A R E A L A Î N T R E C E R E
popor, oamenii muncii,
toţi locuitorii judeţului
Satu Mare, străvechi plai
românesc înt'nerit o dată adresată de Consiliul popular al judeţului Satu Mare
cu ţara prin măreţele pre
faceri socialiste, aduc din
adîncul inimii un fierbinte către toate consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucu
omagiu t o v a r ă ş u l u i
Nicolae Ceauşescu, secretar 8 250 lei pe locuitor, rea- gorii de cheltuieli de pro taj cu cel puţin 2,5 lei desfacere a mărfurilor vor ric la această activitate va gospodărie
general al partidului, pre lizînd sarcinile stabilite ducţie, precum şi depă faţă de cele planificate. înfiinţa microferme pen fi depăşit pe judeţ cu 5 mii mp strf
şedintele Republicii, ctitor pentru această etapă de şirea cu 7 la sută a pre tru maternităţi de. scroafe la sută, prin preluarea su 1 150 coduri
de ţară nouă, Erou între Congresul al III-lea al vederilor dc plan la piese IV. în domeniul şi incubatoare, care vor plimentară a 1 500 tone întreţinerea
eroii neamului, a cărui consiliilor populare. de schimb şi subansamble agriculturii şi livra populaţiei cel puţin produse feroase, 30 tone xistente d
activitate este indisolubil Unităţile consiliului recondiţionate vor asigura autoaprovizionării 20 mii purcei şi 800 mii metale neferoase, 75 tone funciare pe
legată de înfăptuirea ce • popular judeţean au depă diminuarea cheltuielilor teritoriale ţfui de o zi pe an. De hîrtie, 50 tone cioburi de de ameliora
lor mai înalte aspiraţii ale şit planul cu 30 milioane totale la 1 000 lei produc asemenea, vor fi organi sticlă, 5 tone mase plasti cel puţin p
poporului nostru de liber lei la producţia-marfă, 24 ţie marfă cu 7 lei faţă de în vederea creşterii con zate 70 noi gospodării- ce, precum şi alte mate tare, împă'
tate, independenţă, progres njilioane lei livrările la cele planificate şi cu 6 lei tinuo a fertilităţii solului anexă, în care se vor ob riale. hectare.
şi a valorificării potenţia
şi bunăstare. fondul pieţei, 26 milioane la materiale. lului productiv al acestuia, ţine peste 100 tone carne Pentru economisirea e-
Uriaşele transformări re lei prestările de servicii, pentru consumul propriu nergiei electrice şi a com IX. în
voluţionare ale patriei precum şi îa export. II. în domeniul-industriei vom acţiona, potrivit pre al unităţilor. bustibililor clasici, - asigu învăţă
Programului
na
vederilor
noastre socialiste petrecu Prin comerţul socialist mici şi al prestărilor ţional de îmbunătăţiri fun Se va acţiona pentru dez rarea în mai mare măsu şi ai
te in anii de neasemuit a- s-au desfăcut populaţiei de servicii ciare, pentru extinderea a- voltarea producţiei desti ră a necesarului de con soc
vînt creator, pe care îi peste plan mărfuri . în va Prin dezvoltarea capaci menajărilor de irigaţii cu nate fondului pieţei, spo sum pentru populaţie, se
înmănunchem cu mîndrie loare de 41 milioane lei. tăţilor existente şi înfiin 1 500 hectare şi executarea rirea ponderii produselor vor realiza, peste plan, Conştienţi
în glorioasa „Epocă Nicolae VeniUirile proprii la ţarea a 70 noi unităţi, mai de lucrări de desecare pe industriale de larg consum circa 90 instalaţii de bio- dezvoltării
CeauşesQU", se regăsesc bugetul local sînt mai mari buna valorificare a resur 16 300 hectare, pentru pu în producţia de industrie gaz de capacitate medie, ciale ale ji
pretutindeni şi în judeţul decît prevederile cu 12 mi selor locale, a materialelor mică, realizarea şi depă din care jumătate la gos ale întregii
nerea în exploatare cu 6
nostru în toate domeniile lioane lei, judeţul parti- recuperabile, diversificarea luni mai devreme a unei şirea producţiei agricole în podăriile populaţiei, 49 rezolva cu
vieţii materiale şi spiri cipînd suplimentar la fon gamei sortimentale, volu vederea asigurării resurse instalaţii de utilizare a e- de cadre cc
tuale. Ele sînt rodul nemij dul de dezvoltare gene mul producţiei-marfă în suprafeţe irigate de 900 lor necesare bunei apro nergiei solare, 50 instalaţii gătire pol
locit al politicii profund rală a întregii societăţi industria mică a judeţului hectare şi desecate de vizionări a populaţiei şi, eoliene şi 6 de valorificare sională, von
1 200 hectare, precum şi
ştiinţifice, înalt umaniste, cu 22 milioane lei. va creşte cu 4 la sută pe efectuarea peste prevede în consecinţă, a depă a apelor geotermale, cu deosebită a
elaborată şi perseverent Pentru îndeplinirea e- ste prevederile de plan, rile programului a lucră şirii prevederilor la des un aport energetic total îndrumăriloi
promovată de genialul xemplară a mobilizatoare iar exportul cu 6 la sută. rilor de combatere a ero facerile de mărfuri prin de peste 4 200 tone com nută ştiinţif
strateg al destinelor pa lor orientări şi indicaţii Ca urmare, în acest an se ziunii solului pe 1800 comerţul socialist cu peste bustibil convenţional, care varăşa acad
triei, tovarăşul Nicolae date de t o v a r ă ş u l va obţine un volum de hectare. 150 milioane lei. vor asigura independenţa inginer El
Ceauşescu, fiul cel mai Nicolae Ceauşescu, secretar producţie-marfă în indus Printr-o preocupare sus energetică a unor unităţi prim vicepr
iubit al naţiunii, spre care general al partidului, cu tria mică de 9 100 lei pe ţinută pentru dezvoltarea V. în domeniul gospodăriei din mediul rural, precum guvernului,
acum, în preajma aniver privire la creşterea rolu locuitor, devansîndu-se ast intensivă a producţiei comunale şi locative, şi a 5 comune — Acîş, Consiliului
sării zilei de naştere şi a lui şi răspunderilor consi fel sarcinile stabilite prin vegetale, ne propunem ca al drumurilor Cămărzana, Călineşti-Oaş, Ştiinţei şi
peste 55 de ani de activi liilor populare în aplica program. Numai unităţile în acest an să depăşim şi transporturilor locale Certeze şi Vama — care cu privire
tate revoluţionară, ne în rea şi respectarea neabătu consiliului popular jude producţiile medii planifi Prin raţionalizarea con vor pune în valoare ener exerr ă
dreptăm, alături de între tă a hotărîrilor de partid ţean vor depăşi prevederi cate pe hectare, în teren sumurilor de materiale şi gia căderilor de apă, bio- învăţ, -iit,
gul popor, gîndurile celei şi . legilor ţării, realizarea le pe 1989 cu 35 milioane nebăgat, eu 300 kg la grîu, energie, îmbunătăţirea gazului şi- a apei geo- terea roluk
mai alese recunoştinţe, ho- planului de dezvoltare in lei la producţia-marfă in 350 kg la orz, 700 kg la funcţionării instalaţiilor de termale. toate grade
tărîţi să urmăm neabătut profil teritorial, conduce dustrială, 20 milioane led porumb ştiuleţi, 2 800 kg alimentare cu apă, epu Sarcinile privind k pro rea prin m
înaltul exemplu de devo rea unitară şi eficientă a la livrările către fondul la sfeclă de zahăr, 350 kg rare şi canalizare, organi ducţia de energie din sur muncă a ti
tament şi abnegaţie al agriculturii, perfecţionarea pieţei şi cu 10 la sută la la in şi 400 kg la cînepă zarea mai riguroasă a în se neconvenţionale în a cadrelor,
conducătorului partidului activităţii in cadrul de export. pentru fibră, 1 400 kg la tregii activităţi de gospo unităţile proprii vor fi de sectoarele c
şi statului nostru. mocratic instituţionalizăt Pentru mai buna satisfa cartofi de toamnă, 2 500 dărie comunală şi locati- păşite cu 350 tone com ritare : mii
Puternic mobilizaţi de pentru a asigura participa cere a cerinţelor populaţiei, kg la legume. vă, planul la aceste acti bustibil convenţional. de i—aşini,
st rac'ii.
tezele, orientările şi indica rea maselor de cetăţeni la în anul acesta consiliile Pe această bază, vom vităţi va fi depăşit cu 10
ţiile de o inestimabilă în soluţionarea problemelor populare vor organiza 180 livra suplimentar la fon milioane lei, în condiţiile VII. Sporirea eficienţei în cadrul
semnătate teoret'că şi prac economico-sociale şi gospo noi unităţi de prestări dul de stat 15 000 tone reducerii cu 6 lei a chel activităţii economice, integrare a
cu cercetare
tică, cuprinse în magistrala dăreşti, valorificarea su servicii, care vor determi grîu, 4 500 tone orz, 16 000 tuielilor la 1 000 Iei pro- autofinanţarea unităţilor elevii şi ca
Expunere a tovarăşului perioară a resurselor ma na depăşirea cu 8 la sută tone porumb, 5 000 tone in ducţie-prestaţii faţă de administrativ-teritoriale vor partidi
Nicolae Ceauşescu la isto teriale şi de forţă de a volumului acestei acti şi cînepă pentru fibră, 14 sarcina de plan şi a ob şi creşterea contribuţiei rea a 32 te
ricul forum al democraţiei muncă locale, accentuarea vităţi şi vor asigura gama .mii tone sfeclă de zahăr, ţinerii unui beneficiu su la fondul de dezvoltare
muncitoreşti-revoluţionare în continuare a laturilor minimală de servicii în 12 mii tone cartofi, 3 mii plimentar de 5 la sută. Fo generală a întregii programele
din noiembrie 1988, oame calitative ale întregii acti fiecare comună, inclusiv tone fructe şi altele. losind în mai mare măsură societăţi a unltăţilo
prin autodc
nii muncii din judeţul Satu vităţi, Consiliul popular al mori şi brutării presta în legumicultură vor fi materialele recuperate, se Acţionînd ferm pentru • menaja 30
Mare acţionează cu răs judeţului Satu Mare adre toare, unităţi de reparat puse în funcţiune 10 hec vor realiza, peste preve perfecţionarea activităţii ratoare şi c
pundere şi fermitate, sub sează consiliilor populare unelte şi utilaje agricole. tare sere încălzite cu apă deri, lucrări de reparaţii unităţilor din teritoriu, Pe cele •
conducerea organelor şi or judeţene şi al municipiu termală, iar culturile tim la 40 imobile din fon corespunzător mecanismu tineretului
ganizaţiilor de partid, pen lui Bucureşti chemarea la III. în domeniul purii şi extratimpurii se dul locativ de stat. lui economico-financiar, efectua li
tru realizarea în cele, mai întrecere socialistă pe a- modernizării şi .dezvoltării vor extinde cu aproape 100 în sectorul de drumuri realizarea ritmică a pro sută mai n
bune condiţii, la un înalt nul 1989 şi se angajează i localităţilor, al investiţiilor hectare, obţinîndu-se ast şi poduri, prin utilizarea ducţiei, creşterea rentabi precedent.
nivel calitativ, a prevede şi construcţiilor fel peste plan 4 300 tone unor materiale de construc lităţii tuturor produselor
rilor de plan, a hotărîrilor I. In domeniul activităţii de locuinţe legume, ce se vor livra ţii locale, piatră şi nisip, şi activităţilor, respecta în
Congresului al XlII-lea industriale în profil Potrivit programului de la fondul de stat! "• şi prin amenajarea unor rea normativelor economi- oerotir
şi Conferinţei Naţionale teritorial modernizare, vom asigura Asigurînd creşterea na instalaţii tehnologice în ca co-financiare şi de stoc a-
ale partidului. Printr-o mai bună utili dezvoltarea economico-so talităţii, ameliorarea pă drul programului de auto- probate, se va depăşi cu Se vor c
Cu mîndrie patriotică ra zare a capacităţilor, o mai cială şi edilitar-gospo- şunilor şi fîneţelor natu dotare, se vor realiza su 5 la sută volumul plani forturile |
portăm că în anul 1988 temeinică organizare a pro dărească a tuturor locali rale, realizarea la nivelul plimentar reparaţii şi tra ficat al beneficiilor In u- rea exempl
am obţinut rezultate im ducţiei şi a muncii, pla tăţilor, acordînd atenţie necesarului a furajelor, tamente bituminoase la nităţile republicane, iar în orientărilor
portante în dezvoltarea nul producţiei-marfă in deosebită comunelor-reşe- crearea unor condiţii op îmbrăcăminţi asfailtice pe cele ale consiliului popu date de t
economico-socială a jude dustriale în profil terito dinţă ale consiliilor unice time de adăpostlre şi fura 60 km, împietrairi de dru lar judeţean cu 20 mili Nicolae Ce
ţului. rial va fi depăşit cu 700 agroindustriale. In acest jare, efectivele de animale muri pe 30 km, pavaje oane lei. tar genera
privind
tri
în industrie, producţia- milioane lei, care se vor an, în mediul rural vor vor fi mai mari decît pe 2 km. Prin dezvoltarea bazei
marfă este cu 6,3 la sută materializa în sporuri la fi construite s 600 aparta prevederile de plan cu 3 în transportul local se proprii de venituri, atra viaţă a pi
şi demogra
mai mare decît în anul producţia fizică de : 30 mi mente din fondurile sta mii bovine, 11 mii porci vor reduce cu 5 lei chel gerea de noi surse, utili lui şi stat
precedent, un număr de lioane lei mobilier din tului. ne, 20 mii ovine şi 250 mii tuielile la 1 000 lei veni zarea fondurilor alocate în
1
42 unităţi au realizat pe lemn, 90 milioane lei con- Prin perfecţionarea or păsări. Prin depăşirea turi faţă de prevederi prin condiţii de maximă ef - Se va a
ste prevederile de plan o fecţii-textile, 2 000 tone ganizării activităţii pe şan producţiilor medii şi a recondiţionarea unui vo cienţă economică şi socia perfecţiona î
asistenţei
producţie-marfă de 500 mi minereuri neferoase, 15 000 tiere, creşterea gradului greutăţilor de livrare a lum suplimentar de piese lă, se vor realiza venituri laţiei, cr
lioane lei, livrînd supli tone plăci fibroiemnoase, de mecanizare a lucrărilor animalelor se va contribui de schimb, înlocuirea com peste plan la bugetul local personalul!
mentar economiei naţionale 200 mii bucăţi tricotaje, de construcţii şi instalaţii suplimentar la fondul de bustibilului clasic cu gaze în valoare de 25 milioane înalte conţ
cantităţi importante de pro 5 000 mp ţesături-textile cu 5 la sută şi îmbunătă stat cu 2 200 tone carne, naturale şi metanol şi e- lei, care vor constitui fesionale,
duse. Prin mai buna utili şi altele. ţirea indicelui de utilizare ^4 mii hectolitri lapte, 65 conomisirea a 70 tone contribuţie suplimentară toriei şi
zare a fondului de timp Se vor depăşi prevederi a fondului de timp, se va tone lînă şi 3 milioane benzină şi 300 tone mo la fondul de dezvoltare faţă de s
productiv, sporirea gradu le de plan la export cu asigura devansarea punerii ouă. torină, folosirea eficientă generală a întregii socie laţiei.
lui de înnoire a produse cel puţin 5 ia sută_, _ prin în funcţiune, cu două luni, Potrivit programelor a parcului din dotare. tăţi. Vor fi
lor, încadrarea în consu adaptarea producţiei la a 20 capacităţi de produc speciale, vqm realiza pe VI. Reducerea consumului VIII. In domeniul suni pentri
murile normate .şi diminua cerinţele pieţei externe, ţie şi obiective edilitar- ste prevederi 7 000 iepuri autogospodăririi ■x\ lor, apli
rea cheltuielilor planifica asigurarea cu prioritate a gospodăreşti şi cu cel puţin matcă şi 3 000 familii al de combustibil şi energie, tale a nc
recuperarea materialelor
te, beneficiile obţinute de bazei tehnico-materiale şi o lună a 200 apartamente, bine, iar bazinele pisci refolosibile şi utilizarea şi înfrumuseţării tecţia mui
unităţile industriei repu a forţei de muncă înalt din care 50 la comune. Tot cole vor fi extinse cu 30 localităţilor a ineapac
blicane sînt cu 90 milioa calificate. Pînă la 15 de odată, vom asigura o bună , hectare. surselor de energie în toate oraşele şi satele de 'muncă,
ne lei mai mari decît pre cembrie vor fi onorate eşalonare a lucrărilor de Consiliile populare vor convenţională judeţului, consiliile popu rea acţiun
vederile de plan. toate contractele încheiate investiţii, astfel îneît pînă acţiona cu fermitate pen Prin aplicarea tehnolo lare vor mobiliza unităţile re şi de e
In agricultură au fost cu partenerii externi pe la 15 martie a.c. să punem tru' înfăptuirea Programu giilor noi, a măsurilor de socialiste şi cetăţenii la Pentru
efectuate în devans dese anul acesta. in funcţiune toate capaci lui unic de creştere a pro încadrare în normele de acţiunile de bună gospodă indicatori
cări pe 1 400 hectare ; am Urmărind aplicarea mă tăţile restante din anul ducţiilor agricole în gos consum şi gospodărire ra rire şi înfrumuseţare a lo periori, st
obţinut recolte superioare surilor prevăzute în pro trecut. podăriile populaţiei, pre ţională a resurselor, pe calităţilor. vederea î
anilor precedenţi, livrînd gramele de perfecţionare a Se vor lua măsuri pen cum şi pentru îmbunătăţi total judeţ, se vor econo Se va acţiona pentru în sistenţei n
la fondul centralizat al organizării şi de moderni tru sporirea eficienţei în rea activităţii de contrac misi, faţă de plan, 0,7 mii. făptuirea integrală a ho şi copilul
statului, mai mult decît în zare, pe ansamblul indus utilizarea fondurilor de tare şi de urmărire a ono kWh energie electrică. tărîrilor adoptate de a- se vor da
1987, cu 27 500 tone grîu, triei judeţului se va depă investiţii, gospodărirea ju rării contractelor încheia Se vor realiza peste pre dunările locuitorilor pri nou spiţa
13 400 tone orz, 10 000 tone şi cu 3 la sută producti dicioasă a resurselor ma te, asigurînd astfel depă vederi 5 instalaţii de re vind realizarea obiecti gre.şti-Oaş
in şi cînepă pentru fibră, vitatea muncii. Prin finali teriale, ceea ce va deter şirea livrărilor la fondul cuperare a resurselor ener velor de interes obştesc în oraşul
22 000 tone legume. zarea a 11 obiective de mina creşterea productivi centralizat al statului cu getice refolosibile la uni prin contribuţia băneas naşteri în
S-au executat peste 80 cercetare ştiinţifică şi teh tăţii muncii planificate în 5 la sută la carne, 8 la tăţi din sectoarele con că şi în muncă a
obiective industriale, agro nologică se va asigura construcţii cu 2,5 la sută, sută — lapte de oaie, 11 strucţii de maşini şi sti populaţiei, asigurînd exe XI.
zootehnice, edilitar-gospo- creşterea faţă de plan sil economisirea faţă de con la sută — ouă, 5 la sută clărie, depăşindu-se astfel cutarea în bune condiţii a educi
dăreşti şi sociale, depăşind 6 la sută a gradului de sumurile planificate a 1 000 —. lînă, 12 la sută — le sarcinile de plan cu cel lucrărilor la Spitalul oră culturii
cu 63 milioane lei planul înnoire a producţiei. tone ciment, 200 tone metal gume, 6 la sută — cartofi puţin 7 la sută. şenesc Negreşti-Oaş, pre creaţiei
la fonduri fixe puse in înscrierea în normele de şl 50 mc material lemnos, şi 8 la sută — fructe. Intensificînd acţiunile de cum şi la repararea a 130
funcţiune. consum, reducerea consu precum şi diminuarea cos Cooperativele agricole de colectare a materialelor km drumuri, 125 unităţi Prin bi
în industria mică am murilor de materiale şi e- turilor la 1 000 lei pro producţie şi cooperativele refolosibile din gospodării, şcolare, 34 dispensare me activităţii
ajuns la o producţie de nergie, a celorlalte cate ducţie de construcţii-mon- de producţie, achiziţii şi le populaţiei, planul valo dicale, 45 obiective de gice şi c