Page 21 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 21
A
Q E
PROLETARI DIN TOATE"TARILE. UNIŢI-VA Participarea permanentă la muncă -
ţ a îndatorire a fiecărui cooperator !
\A,,
Din analiza exigentă a Consiliul de conducere logia specifică fiecărei cul
rezultatelor dobîndile în şi şefii formaţiilor de lu turi. în acest context au
critici
formulate
fost
anul trecut, efectuată coo cru nu au reuşit însă să dreptăţite la adresa unor
de
în
S O C I A L I S M U L desprins că, datorită unor punzătoare a forţelor dis şi cooperatori şi a meeaniza
mobilizare
o
cores
generală
adunarea
â
facă
peratorilor din Tîmpa, s-a
torilor care nu şi-au în
care
de
mijloacelor
semnalîn-
de
nivelul
pune
unitatea,
natură
teh
aştep
deficienţe
deplinit,
la
nică şi organizatorică, pro
sarcinile
ţate.
arătat
ducţiile nu s-au realizat du-se a cazuri de întârzie tărilor, Astfel, s-a încredin
re
prăşi-
semănatului,
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C la nivelul planului. Ca ur lei op • şi recoltatului, de că numai după îndelunga
mare, unitatea a rămas goluri în culturi, eu in- te insistenţe şi cu multă
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N datoare la fondul de stat intirziere s-au efectuat
şi cel de autoaproviziona- praşilele şi recoltatul pe
re teritorială cu însemnate Adunări generale suprafeţele repartizate co
cantităţi de cereale, plan operatorilor Marin Defta,
Anul XLI, nr. 9 711 MARTI, 7 FEBRUARIE 1989 4 pagini - 50 bani te tehnice, produse ani ale oamenilor Mirou Biscărean, Eugenia
maliere. muncii Şolea, Maria Feghiu, Toa
Reliefînd cauzele ce au der Anicolacsei. Filofteia
determinat nerealizarea in Pătraşcu, Sofia Iordache.
dicatorilor de plan, adu fluenţă negativă asupra Pe lîngă diminuarea recol
TEZAURUL MII narea generală şi partici recoltei. Faptul că s-au e- tei la culturile prăsitoare
din
cauză, îndeo
această
panţii la discuţii — Tra-
fectuat, in medie, sub 100
/''A- ian Pătruţescu, Ioan Mora- de norme pe fiecare coo sebi la brigada din Totia.
s-au semnalat şi cazuri de
program al dezvoltării socialiste a ţării, 'tt V -y- ru, Viorica Apostu, Marin perator, că din totalul par sustragere din producţie,
Defta,
Albu,
Ghcor-
Iosif
la
92
muncă
ticipanţilor
' ' : ghe Bufnilă, Constantin de persoane au realizat luîndu-se atitudine împo
m M Todiraş, Ton Aruncuteinn cîte mai puţin de 40 de triva cooperatorilor Con
al perfecţionării muncii şi vieţii întregului popor şi Mariş Lăzărescu —, au norme şi numai 33 au stantin Lalău, Zina Cor-
arătat că era posibil să se avut peste 300 norme, e- nea şi Paulina Achimeţ,
obţină producţii superioa videnţiază insuficienta pre care au comis asemenea
re la fiecare cultură dacă ocupare a conducerii fapte.
toţi cooperatorii şi meca C.A.P. şi specialiştilor din Subliniind legătura strân
Proprietatea socialistă — factor nizatorii îşi îndeplineau unitate pentru a asigura să ce există între partici
parea
la
muncă,
nivelul
ireproşabil îndatoririle ce organizarea temeinică a recoltelor şi livrărilor la
le-au revenit, participând muncii, participarea tutu
fundamenta! al dezvoltării la muncă şi efectuând lu ror forţelor la volum de NICOLAE T1RCOB
îndeplini
crări de calitate, în peri
întregului
rea
oadele optime stabilite. lucrări cuprinse în tehno (Continuare in pag. a 2-a)
şi perfecţionării noii orînduiri
In opera sa teoretică şi moştenire de vechiul re că a proprietăţii socia Metale
practică, secretarul gene gim şi ale ridicării Româ liste. peste prevederi
ral al partidului, tovară niei la un nivel de dez Strategia şl tactica dez
şul Nicolae Ceauşescu, fun voltare care să permită voltării economico-socia
damentează ştiinţific con satisfacerea într-un grad le a României, a proprie Harnicul colectiv al
cepţia cu privire la rolul mereu mai înalt a necesi tăţii socialiste, s-a bazat, Carierei miniere Veţel—
proprietăţii socialiste în tăţilor materiale şi spiri de la Congresul al IX-lea Mintia n încheiat anul
întregul proces de con tuale ale întregului popor. al partidului, din iniţiati T988 cu un bilanţ de
strucţie a noii orînduiri Pe aceste baze România va şi cu contribuţia de producţie bun, ce poa
sociale. Intensificarea ac s-a transformat dintr-o cisive ale tovarăşului te fi caracterizat, în
tivităţii partidului nostru ţară slab dezvoltată, pre Nicolae Ceauşescu, pe deosebi, prin obţinerea
în scopul dezvoltării con dominant agrară, într-o ţa industrializarea socialistă, unui beneficiu supli
ca formă de dezvoltare ac mentar de peste 37 mi
celerată şi de modernizare lioane lei. „Acest fapt
Teze, idei, orientări cuprinse rapidă a structurii produc — ne relata tovarăşul
în cuvîntarea secretarului general ţiei industriale. economist Vaier Marcu,
contabil şef — a fost
al partidului la solemnitatea omagierii în perioada actuală, ca posibil ca urmare a
urmare a rezultatelor ob
zilei sale de naştere şi a îndelungatei ţinute în dezvoltarea eco- creşterii productivităţii
cu peste 7 000 lci/om
activităţi revoluţionare homico-socială, conţinutul al muncii, precum şi
material al proprietăţii so prin reducerea cheltuie
cialiste este radical deose lilor totale la 1000 lei
tinue a proprietăţii socia ră industrial-agrară, cu o bit, ca volum şi struc producţie marfă cu 120
liste, de stat şi coopera industrie modernă şi o a- tură, faţă de cel din anii lei, iar a celor mate
tiste, constituie un exem gricultură în plin progres. de început ai construcţiei riale cu 66 lei. Ace
plu de aplicare creatoare O privire retrospectivă socialiste. Pe baza dezvol leaşi direcţii de ac
a legităţilor dezvoltării asupra celor patru decenii tării generale a forţelor de ţiune vor sta şi la baza
sociale, a legilor economi care au trecut de la na producţie, avuţia naţiona activităţii din acest an.
ce generale. Viaţa şi prac ţionalizarea principalelor lă a ajuns, la sfîrşitul a- După încheierea lunii
tica au dovedit cu putere mijloace de producţie din nului 1988, la peste 5 100 ianuarie 1989 putem
că numai pe o astfel de ţara noastră pune profund miliarde lei, iar fondurile raporta obţinerea peste
bază se poate asigura dez în evidenţă caracterul şti fixe productive la circa prevederi a următoare
voltarea planificată a eco inţific al acestui act fun 2 500 miliarde lei. Faţă de lor cantită(i de meta
nomiei naţionale, a între damental în revoluţia şi 1945, venitul naţional a le : plumb — 11 tone,
gii societăţi. construcţia socialistă, cît cunoscut o creştere de 36 cupru — 5 tone, zinc
Proprietatea socialistă a şi marile transformări re de ori, iar fondul de re — 8 tone, bonton ită —
creat condiţiile necesare voluţionare din viaţa eco tribuire generală de circa Ţesatorla de mătase Deva. La muşina de reunit fire, 1 000 tone, calcar —
lichidării într-o perioadă nomică şi socială, a căror 75 de ori, 80 la sulă din mîlnile urzltoresel Veroniea licricr aleargă între miile de 3 000 tone ş.a.".
fire cu îndcmînarca unui scamator.
relativ scurtă a înapoierii bază o constituie existen Foto NICOLAE GHEORGHIU
economico-sociale lăsate ţa şi dezvoltarea puterni (Continuare în pag. a 2-a)
Este cunoscut avîn.tul la sută, maşini de extrac
dinamic, revoluţionar, im Fondurile fixe industriale - componentă activă ţie — cu 6.29 la sută, ma
primat avuţiei naţionale, şini de încărcare — 1,26
întregii noastre dezvoltări la sută, excavatoare —
de către istoricul Congres a avuţiei naţionale, izvor al bunăstării tuturor 2,86 la sută ş.a. Impor
al IX-lea al Partidului tanţa acestui indicator re
Comunist Român. Aceste la înfiinţarea unităţii noas această sarcină colectivul măsuri pentru folosirea, tarea continuă şi constantă zultă şi din faptul că în
realizări s-au putut înfăp tre, fondurile fixe au cres unităţii pe care o condu conform normativelor, a cu minereu, asigurarea u- deplinirea sa constituie
tui datorită aplicării con cut de aproape 4 ori. Dar ceţi ? tuturor fondurilor fixe. De nci încărcături optime de condiţie pentru acordarea
secvente a legii obiective nu este vorba de o sim — Avem o răspândire exemplu, un excavator — bile ş.a.". integrală a retribuţiei per
a acumulării, a reproduc plă dezvoltare cantitativă geografică mare, fondurile cu volumul cupei de 3 mc — Cum poate Influenţa sonalului muncitor".
ţiei lărgite şi dezvoltării. a avuţiei obşteşti. Aşa fixe fiind împărţite în şa — care nu funcţionează numărul de bile eficienţa Economist Vaier Marcu,
Fondurile fixe ale judeţu cum sublinia secretarul se subunităţi distincte. Cu aduce pagube întreprinde unei mori din preparaţie ? contabil şef: „Beneficiul
lui nostru au sporit, în general al partidului, to toate acestea, înregistrăm rii nu numai prin amor — încărcătura optimă de peste 37 milioane lei,
contextul dezvoltării între varăşul Nicolae Ceauşescu, 0 eficienţă corespunzătoa tismentele ce se plătesc, este de circa 18 tone. Dacă înscris în bilanţul nostru
gii ţări, într-un ritm me la marele forum democra re în utilizarea lor, dato ei şi prin producţia ce n;t este mai mică, atunci sca pe 1988, se datorează în
diu de 5 la sută, atingînd tic din 28—30 noiembrie rită activităţii de control se realizează. Practic, stag de capacitatea dc măcina mare parte atitudinii res
în 1988 o creştere' de 306,2 1988, simultan cu dezvol şi îndrumare desfăşurată narea unui astfel de exca re, iar dacă este mai mare ponsabile dovedite de în
la sută faţă de 1965 — tarea proprietăţii socialis de organismele de condu vator înseamnă, pentru — creşte consumul de e- tregul nostru colectiv faţă
anul de început al celei te au fost adoptate măsuri cere colectivă sub îndru noi, o pierdere de circa nergie electrică, de bile de fondurile fixe din do
mai înfloritoare perioade privind întărirea răspun marea permanentă a comi 200 lei/oră". ş.a. Pentru sporirea efi tare. Referi ndu-mă doar
din istoria patriei, intrată derii oamenilor muncii, în tetului de partid. Amin Maistrul Ioan Cod rea, cienţei este necesar să la reparaţii, pot arăta, de
în istorie cu numele de calitate de proprietari şi tesc un singur rezultat: în din Brigada dc producţie mai fie respectaţi şi para pildă, că o moară de la
0
„Epoca Nicolae Ceauşescu . producători, pentru buna 1988, producţia marfă la Mintia: „Utilizarea inten metrii de măcinare — fi Mintia — care a fost re
gospodărire şi dezvoltare 1 000 lei fonduri fixe a sivă a fondurilor fixe este, parată, în 1988, într-un
— Acest fenomen — neţe, densităţi etc. în a-
ne-a declarat, recent, tova a proprietăţii întregului fost eu 60 lei peste preve la ora actuală, una din cest fel am reuşit să de termen mai scurt cu două
răşul inginer Ionel Lazăr, popor. In acest sens, oa deri. sarcinile noastre de bază. păşim indicele de utilizare zile — a realizat, pentru
directorul Carierei minie menii muncii din fiecare Am consemnat, în con Dacă mă refer, de pildă, a morilor cu 6 la sută. prelucrare, o cantitate su
re Mintla-Veţel — de creş întreprindere au primit în tinuare, alte „argumente" la o moară, este necesar Inginer Emil Rusu, din plimentară de 800—1000
tere fără precedent a pro folosinţă mijloacele fixe şi privind grija sporită ce se să acţionăm pentru încăr biroul mecano-energetic! tone de minereu măcinat.
prietăţii socialiste se poa circulante, ca o parte a manifestă faţă de mijloa carea ei la capacitate, asi „în anul trecut a fost de Şi, de aici, pot fi ca'cu-
te observa cel mai bine proprietăţii generale pe cele fixe. gurarea unei granulaţii co păşit indicele de utilizare lato uşor toate avantajele
la nivelul unităţilor eco care să o administreze şl Inginer Gheorghe Crişan, respunzătoare a minereu- la toate grupele de mijloa MARIN NEGOIŢA
nomice. Dc pildă, în cel să o dezvolte. şeful Brigăzii de producţie lui(prin staţia de sfărâma ce fixe. Astfel, la staţiile
13 ani care au trecut de Cum îşi îndeplineşte Pojogat „Trebuie să luăm re cu două trepte), alimen- de compresoare — cu 10,62 (Continuare in pag. a 2-a)
