Page 22 - Drumul_socialismului_1989_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. <>

ZĂURUL SiNOIRH TOVARĂŞULUI HiCOLAE CEAUŞESCU,
Ceea ce a caracterizat cul spectator. De fapt, sa­ pentru patria noastră, Ro­
socialistă.
program al dezvoltării socialiste a ţării, desfăşurarea etapei pe tul Boiu avea să dovedeas­ mânia intrat, rînd în scenă
pe
au
rînd,
consilii
unice
că pînă la urmă că deţine
agroindus­
: • ' . ’ ' triale a Festivalului naţio­ cele mai bune colective ar­ grupurile vocale român şi
nal „Cîntarea României" tistice de pe raza comu­ german, grupul de dansuri
ai perfecţionării muncii şi vieţii întregului popor în judeţul actului de a crea­ nei: grupul vocal, forma­ germane şi o formaţie vo-
fost
nostru,
germa­
cal-instrumentală
calitatea
ţie nou creată, care a eta­
o 1!
ţie exprimată prin expozi­ lat cu mîndrie un costum nă, fluieraşii din Romoşel, 19,20 1
ţiile de artă populară, a popular autentic, de mare grupul foile de dansatori prietăţi
interpretării
întregit
de
artistice,
Proprietatea socialistă — factor perioară ediţiei precedente su­ frumuseţe, specifică „cu vîrstnici din -Vaidei, aplau­ gresuli
rînţâ I
daţi la scenă deschisă şi
pieptănătură
— dovadă evoluţia forma­ viţă" a interpretelor; că- obiceiul călu.şeresc din Ro­ ţării, <
mai
majoritatea
ţiilor
din
fundamental al dezvoltării munelor, şi ca un corolar co­ luşerii şi grup ales acel mos cu un material sce­ lui de
nic extrem de bogat.
splendid
mixt
de
e 19,
— afluenţa mare a publi­ dansuri populare inegala- Ca de obicei, localitatea prograi
cului care a făcut ca să­ gazdă, Geoagiu, a avut o 19,55
şi perfecţionării noii orînduiri lile de spectacol să devină prezenţă numeroasă, dove­ dina <
lu­
Acest
neîncăpătoare.
Andi I
supe­
cru a ieşit în evidenţă Faza dind, deopotrivă, a o forma­ buţie:
rioară
pregătire
(Urmare din pag. 1) solubilă dintre proprieta­ cialiste multilateral dez­ mai ales la întrecerea găz­ pe C.U.A.S.C. ţiilor artistice. Remarcabi­ Mirela
tea socialistă şi democra­ voltate, a progresului ge­ duită în excelente condiţii a Festivalului le au fost recitalul de Vasiles
aceste creşteri fiind rea­ ţia economică, care consti­ neral al societăţii noastre. de Centrul de cultură şi poezie al aşezământului nescu,
lizate după istoricul Con­ tuie temelia conducerii co­ Unul dintre marile me­ creaţie „Cîntarea Româ­ naţional de cultură din Geoagiu- Cristiai
gres al IX-lea al parti­ lective, ia toate nivelurile rite ale secretarului gene­ niei" din Geoagiu, mani- Băi, colectivul de teatru Sirbu,
dului. societăţii. ral al partidului, tovară­ istoric cu piesa „Cel din­ tu. Vio
întreaga realitate so- într-un asemenea con­ şul Nicolae Ceauşescu, este ţii înaintea zeilor", ansam­ mitru
cial-economică demonstrea­ text, trebuie subliniat fap­ şi acela de a fi subliniat blul de cînteee şi dansuri Traian.
ză că proprietatea socia­ tul că după Congresul al necesitatea dezvoltării, atît „Germisara", taraful din Consta
listă constituie cadrul op­ TX-lea al partidului, prin a proprietăţii de stat, cît Geoagiu. Din satele apar­ Idei îr
tim pentru o sporire şi măsurile luate, valenţele şi cooperatiste, respingînd ţinătoare au mai evoluat Telejui
modernizare în ritmuri stimulative ale proprietăţii unele teze şi idei care un promiţător ansamblu chiderc
înalte a forţelor de pro­ socialiste s-au afirmat considerau proprietatea festare organizată de Co­ bii prin măiestria şi ine­ de cîntece şi dansuri din
ditul
care
ducţie, pentru dezvoltarea pregnant în întreaga viaţă cooperatistă ca o proprie­ mitetul judeţean de cultu­ scenă cu învârtită, aduce în Aurel Viaicu, care, com­
feciores­
armonioasă şi echilibrată economică şi socială. Per­ tate socialistă de impor­ ră şi educaţie socialistă. pletat cu încă două suite
a economiei, pe ramuri şi fecţionarea . sistemului e- tanţă secundară. în acest Comuna Balşa a prezen­ cul, haţegana din vatra sa­ de dansuri şi cîţiva inter­
în profil teritorial. în a- conomico-financiar, pe bjt- sens, secretarul general al tat recitator, solişti şi grup tului. Comuna a mai fost preţi instrumentişti, va
DEV.
cest sens, tovarăşul Nicolae za introducerii şi aplicării partidului a demonstrat vocal, rapsod, solist in­ reprezentată de solişti vo­ putea sta alături de „Ger­ toctiv
Ceau.şescu arăta că ..Se în practică a principiilor cu maximă claritate că strumentist al căror reper­ cali şi instrumentişti de misara", grupul vocal şi titii s
impune să avem perma­ auloconducerii muncito­ politica de dezvoltare a toriu s-a dovedit bine o- muzică populară şi briga­ un rapsod popular din Bo- HUNEI
Iui
nent în vedere că proprie­ reşti şi autogestiunii, a proprietăţii socialiste are ricntat de către instruc­ da artistică de la Bobîjna. zoş, formaţia de teatru de '■•iile
tatea socialistă de stat şi îmbunătăţirii sistemului ca premise considerarea tori, sugestiv. Revelatoare Beneficiind şi de pre­ din Homorod, recitatorii .'o te.
cooperatistă reprezintă sin­ de retribuire a muncii, au celor două forme ale sale a fost prezenţa formaţiilor zentarea aparte a forma­ ..TU ■
gura bază trainică pentru determinat ridicarea de­ ca un tot unitar, fiecare de căluşeri (Poiana, Poie­ ţiilor şi interpreţilor, ofe­ Agripina Popescu şi Ma­ (IlUCUI
Piedor
progresul economico-social mocraţiei muncitoreşti pe ramură sau unitate econo­ niţa, Mada, Ardeu) — ex­ rită de profesorul Nicolae riana Grozav, solistul la (Pariu;
şi făurirea cu succes a so­ o treaptă calitativ superi­ mică avînd însemnătatea presie a unei reale revita Cătăniciu, comuna Romos clarinet Viorel Jude (Geoa- On D.
r
cialismului şi comunismu-. oară, creşterea răspunde­ sa în ansamblul proprie­ lizări a obiceiului şi dan­ a avut o evoluţie omoge­ giu-Băi). Levent
lui". rii oamenilor muncii faţă tăţii socialiste şi econo­ sului în satele de aici. O nă, de reală ţinută sceni­ în final, spectatorii au ley (l
Soferlţ
Subliniind faptul că în de apărarea şi dezvolta­ miei naţionale. impresie bună, prin varie­ că. în componenţa colec­ aplaudat cu căldură inter­ VUEC,
făurirea şi dezvoltarea rea proprietăţii socialiste, Pe fundamentul acestui tatea si ineditul, mai. ales tivelor artistice au intrat, pretarea apreciaţilor so­ inului
farul);
proprietăţii socialiste tre­ participarea lor tot mai adevăr pus în lumină ale figurilor de „Romană" alături de oameni ai mun­ lişti de muzică populară \ bcsc,
buie să se pornească de activă la gospodărirea cu de t o v a r ă ş u l Nicolae au lăsat căluşarii din sa­ cii români, locuitori de Mariana Angliei şi Drăgan PETRI
la condiţiile obiective, de maximă eficienţă a bunu­ Ceauşescu, în procesul de tul Ardeu.' naţionalitate germană, dînd Munteanu. verde
NJ NO.
ia cerinţele concret istorice rilor materiale care for­ dezvoltare şi perfecţiona­ O Interpretare frumoasă laolaltă glas' sentimentului (Munc.
ale fiecărei ţări, tovarăşul mează obiectul acestei re a proprietăţii socialiste au oferit membrii mon­ de neţărmurită dragoste MINEL BODEA Cursă
Nicolae Ceauşescu arăta, proprietăţi. din ţara noastră, în eta­ tajului literar din Boiu — DEAD
de asemenea, că este ne­ Ca urmare a trecerii la pa actuală se amplifică comuna Rapoltu Mare, sub colina
Şic);
cesar să fie respinse cu o nouă calitate a muncii tot mai mult conlucrarea al cărei generic — „Aici e rut, r
hotărîre tezele care susţin şi a vieţii, relaţiile de pro­ dintre unităţile socialiste ţara mea" — s-a dat ex­ Ritmuri mai intense sa de
ra) ;
o oarecare diminuare a prietate care vor sta ia ba­ de stat şi cele cooperatis­ presie unor sentimente de Cursă
rolului şi importanţei pro­ za societăţii socialiste mul­ te, se întăreşte unitatea un generos patriotism re­ de ci
prietăţii comune a oame­ tilateral dezvoltate vor im­ moral-politică, coeziunea ceptate ca atare de pubii- la administrarea amendamentelor „(înt;
nilor muncii şi stimularea prima muncii un conţinut şi comunitatea de interese IIAŢI:
da);
unor forme de proprieta­ nou, cu mult mai bogat, a tuturor claselor şi cate­ invim
te particulară. o intensificare a laturi­ goriilor sociale, în munca şi îngrăşămintelor organice! pot i
întreprinderea
Definind România ca lor creatoare si de concep­ lpr pentru înfăptuirea ma­ ra“ Simeria. „Marmu- de tri
„Cînti
Gateristul
stat al democraţiei mun­ ţie alo acesteia. De altfel, rilor obiective' stabilite de Y r iore! Nandra verifică o — Acţionăm în această şi Viorel Şiîer, cu MAG.), SIME
citoreşti revoluţionare, se­ permanenta perfecţionare Congresul al XlII-lea şi nouă încărcătură de mar­ perioadă — sublinia Vio­ a muncit pe ogoarele furtui
umi
ce
prelucra­
cretarul general, al parti­ a relaţiilor de proprieta­ Conferinţa Naţională ale mură într-uri «.va fi de ma­ rica lancu, inginerul şef A.E.I. Birtin, C.A.P. Rişca, •ina;
gater
tă
dului scoate permanent te constituie o legitate a partidului, pentru conti­ re capatitate. al C.U.A.S.C. Baia de Criş Ţebea şi Zdrnpţi, urmînd
în evidenţă legătura indi­ consolidării societăţii so­ nua înflorire a patriei. — po fronturi largi la e- a se deplasa în continua­
xecutarea lucrărilor meni­ re şi în alte unităţi.
te să pună baze traini­ Este bine că s-a consti­
ce recoltei viitoare, să a- tuit o asemenea formaţie
Re?
Fondurile fixe industriale slgure producţii sporite la de fertilizat, dar în conside­ 5 fcfc
toate
în
hectar.
unităţile
avînd
vedere
răm
—
se transportă- şi se admi­ faptul că din cele peste VA'/J
Ext
(Urmare din pag t) tatea de extracţie şi pre­ nistrează pe ogoare îngră- 2 200 tone transportate în 80, 15
lucrare de la Boiţa-Haţeg şămintele naturale şi a- cîmp, doar 600 tone au Exi
54, 5
economice care vin î;i con­ se va dubla, ia Gurasada mcndamcntele calcaroase. fost administrate pînă a- 41. 8
tinuare". va intra în funcţiune un De asemenea, fertilizările cum —, că este necesar Ext
Inginerul şef cu produc­ nou modul de prelucrare faziale la cerealele păioa- ca în fiecare unitate să 19, f
ţia, Sorin Copoescu : „Aşa a bentonitei, la Pojoga se se se execută pe ultime­ crească ritmurile la îm- 27, 4
cum sublinia secretarul ge­ creează o modernă capaci­ le suprafeţe. Pînă la aceas­ prăştiere a gunoiului pe Kx
neral al partidului nos­ tate de spălare ce va pune tă dată, în întreg consi­ cîmp. în acest ' scop con­ 13. f
tru, tovarăşul Nicolae în valoare şi calcarul mă­ liul unic au fost trans­ ducerile cooperativelor a- 80, î
Ceau.şescu, nerealizarea runt, la Mintia a început portate în cîmp peste FAZ
Ex
producţiei fizice Ia toate construcţia unei noi staţii 2 200 tone de gunoi de gricole, consiliile populare ii, :
sortimentele, pînă la cele de reactivi ş.a.“. grajd, din care 600 tone din fiecare comună, con­ EX
siliul
unic
agroindustrial
mai mici, nu poate fi com­ Economist loan Vintilă, au fost împrăştiate. Au ir»,
pensată în nici un fel prin- din cadrul serviciului fi­ mai fost transportate a- trebuie să mobilizeze în zi­ 75, Ex
tr-o producţie valorică ge­ nanciar — c.f.i. al Centralei proape 900 tone de amen­ lele următoare membrii Fc
nerală. Nu avem nevoie minereurilor Deva: „Aşa damente calcaroase, apli- cooperatori, toţi cetăţenii 1 65(
de o valoare generală a cum a subliniat de nenu­ cîndu-se pînă la zi 400 satelor la transportul cu
producţiei, ci de realizarea mărate ori secretarul ge­ tone. în ce priveşte ferti­ atelajele şi împrăştiei-"*-
producţiei în sortimentele neral al partidului, tova­ lizările faziale, din cele manuală a gunoiului Vy
necesare economiei naţio­ răşul Nicolae Ceauşescu, 900 ha ocupate cu gnu şi grajd pe ogoare.
nale. în acest mod, res­ dezvoltarea fondurilor fixe, orz, îngrăşămintele au fost Mecanizatorii Voicu Bar­
I*
ponsabil, a fost abordată a proprietăţii socialiste în Participarea permanentă la muncă aplicate pe 820 ha. za, Vasile Olar, Nicolae fi 1
problema creşterii eficien­ general este strîns legată Inginerul Florian Tomuş, Gorcea, Petru Tudoran şl cei*
ţei fondurilor fixe şi în de aplicarea principiilor (Urmare din pag. 1) cheierii lucrărilor de fer­ directorul S.M.A. Baia de Teodor Şuba, după ce au Pe
clp
unitatea noastră. In anul mecanismului economico- tilizare a terenului, am­ Criş, preciza că, în vede­ administrat peste 300 tone lat
trecut ne-am depăşit sub­ financiar, aşezarea fermă a fondul de stat, dezvol­ plasării judicioase a cul­ rea asigurării unor ritmuri de amendamente calcaroa­ Vin
stanţial planul la toate producţiei pe baza auto- tarea avuţiei obşteşti şi turilor, asigurării din timp mai mari la administrarea se pe terenurile C.A.P. mo
sortimentele de produse, conducerii, autogestiunii, sporirea veniturilor unită­ a întregii cantităţi de se­ îngrăşămintelor naturale Ţebea, Brad şi A.E.I. Bir­ tio.
mc
tar pe luna ianuarie 1989 autofinanţării, cu tot ce ţii şi ale cooperatorilor, minţe necesare, din cate­ şi -a amendamentelor au tin, s-au deplasat la —5
avem următoarele plusuri i prevede aceasta. Din con­ vorbitorii au cerut condu­ gorii biologice super oare, fost constituite două for­ C.A.P. Lunca Moţilor, pen­ mi
5
plumb — 11 tone, zinc — troalele efectuate pe linia cerii cooperativei să tragă în raport cu structura pre­ maţii puternice de ferti­ tru a executa aceeaşi lu­ gr:
8 tone, cupru — 5 tone, înfăptuirii programului de învăţăminte din neajunsu­ văzută, încheierii celorlal­ lizat organic şi aplicat a- crare pe o tarla destinată du
va
bentonită — 1000 tone, normare ec o n om i c o -f i n a n - rile ce au existat, să ac­ te acţiuni premergătoare mendamente, care acţio­ culturilor furajere. Este
calcar — 3000 tone ş.a.". citiră, la Cariera minieră ţioneze cu fermitate şi e- declanşării campaniei agri­ nează, pe baza unui gra­ necesar, însă, ca şi la a. H i
Inginerul şef cu dezvol­ Mintia-Veţel, rez.ultă că xigenţă pentru ca în a- cole de primăvară. fic, în primul rînd în uni­ plicarea amendamentelor cu
tarea, Marin Sebescu : harnicul colectiv al aces­ cest an să se obţină pro­ Participanţii la aduna­ tăţile care au suprafeţe ritmurile de lucru să tu
in
„Fondurile din unitatea tei unităţi este conştient ducţii superioare ia toate rea generală s-au angajat mai mari de lucru şi can­ crească, în aşa fel, încit 40
1
noastră vor spori în con­ de necesitatea apărării a- culturile şi în sectorul zoo­ să acţioneze cu întreaga tităţi mai consistente de în cel mai scurt timp în­ ni
tinuare atît ca volum, cît vuţiei obşteşti ce-i este tehnic. putere .şi capacitate de gunoi duse în cîmp. treaga cantitate aflată în di
şi din punct de vedere al dată în administrare şi ac­ Pentru a răspunde unor muncă pentru a valorifica — Pînă acum, a conti­ unităţi sau în grămezi pe
performanţelor tehnice. A- ţionează cu hotărîre pen­ asemenea cerinţe, este ne­ mai bine potenţialul pro­ nuat interlocutorul, forma­ câmp să fie împrăştiată pe
mintesc doar faptul că în tru dezvoltarea fondurilor cesar ca în această perioa­ ductiv al unităţii şi a spori ţia de fertilizat organic suprafeţele prevăzute.
acest penultim an al ac­ fixe şi sporirea eficienţei dă să fie intensificată eficienţa întregii activităţi (Stanciu Clej cu Ifronul,
tualului cincinal, capaci­ acestora". preocuparea în vederea în­ a cooperativei agricole. Ion Hcnţ, Njcolae Ivaşcu MIRCEA IEPÂPATU