Page 26 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 712
Perfecţionarea sistemului de conducere şi planificare
* a întregii activităţi economico-sociale
B PKNTIÎl
Strategia dezvoltării economico-sociale lor, a întregului popor la conducerea tu ţate de societate spre administrare. De cratice şi organizaţiilor de masă şi ob curtea JLice
din
dustriul
a societăţii noastre socialiste în actuala turor sectoarelor de activitate. asemenea, întreprinderea şi centrala sînt şteşti din 28 noiembrie 1988, tovarăşul structorii ai
etapă pune accentul pe laturile calitative, Trăsătura originală a acestui sistem titulare de plan şi îşi desfăşoară activi Nicolae Ceauşescu arăta că „clin punct de dat în folos
pe factorii intensivi ai creşterii econo democratic de conducere a societăţii ro tatea pe baza unui plan de producţie vedere cantitativ, în multe sectoare am edificiu. Esl
clădire
o
ir
mice şi ai evoluţiei sociale în genere. mâneşti constă în îmbinarea armonioasă propriu care este parte integrantă a pla ajuns Ia un nivel bun de dezvoltare, care gantă, care
Perfecţionarea în continuare şi realizarea a rolului organelor centrale, a planului nului naţional unic, în aceste condiţii, aşază România în rîndurile ţărilor avan Ia parter ur
la un nivel calitativ superior a condu naţional unic de dezvoltare economico- întreprinderile şi centralele îşi asigură sate în ce priveşte producţia pe locuitor’ cant.. peni a
productivă
cerii tuturor domeniilor vieţii economico, socială cu creşterea răspunderii şi atri resursele financiare pe baza unui buget şi chiar la producţia globală, ca atare. la etaj o s
sociale constituie în acest cadru o orien buţiilor centralelor, întreprinderilor, or propriu de venituri şi cheltuieli care în Acum, în centrul întregii activităţi tre do sport. E:
tare de importantă majoră pentru viito ganismelor democratice în elaborarea şi deplineşte rolul unui instrument de con buie să stea înfăptuirea programelor de subliniat ci
elevii li<
—
rul societăţii noastre, o prioritate a po înfăptuirea politicii interne şi externe, ducere ce asigură creşterea eficienţei eco dezvoltare intensivă, de organizare şi mo prestat ni
liticii partidului, argumentată .ştiinţific în urma acestor schimbări calitative, oa nomice. Din veniturile proprii se consti dernizare a industriei şi a celorlalte ra muncă pntri
în documentele sale programatice, în cu- menii muncii au încetat să fie obiect al tuie fondurile necesare atît desfăşurării muri, pe baza celor mai noi cuceriri ale jinul consti
vîntările secretarului său general. Ea o- actelor de conducere, devenind subiect activităţilor productive (fond de dezvol ştiinţei şi tehnicii". Orientarea spre rolul U VENIT!
cupă, după cum este cunoscut, un capi al conducerii activităţii economico-sociale tare, fond pentru mijloace circulante, predominant al factorilor intensivi cere CA INDUS!
deosel
tol distinct în Expunerea la marele fo la toate nivelurile de organizare a, vieţii fond pentru cercetare-dezvoltare tehnolo în etapa actuală cu prioritate moderni parca c.A.P.
cerii
rum democratic din 23 noiembrie 1988. societăţii. Această calitate s-a realizat la gică şi introducerea progresului tehnic), zarea structurilor de producţie pe, ansam n-şi spori
Perfecţionarea sistemului de conducere a un nivel calitativ superior o dată cu in cît şi acoperirii nevoilor social-culturale. blul vieţii social-economice, asigurarea u- neşti este d
u
că
societăţii este rezultatul interacţiunii a stituirea sistemului autoconducerii mun Aceste resurse băneşti sînt păstrate în nui raport echilibrat între industrie şi faptul în an
păşit,
numeroşi factori, atît social-politici, cît şi citoreşti, creîndu-se cadrul organizatoric conturi proprii la bancă, deschise pe do agricultură, dezvoltarea Armonioasă a tu niturile bă
economici, atît obiectivi, cit şi subiectivi, adecvat participării efective a oamenilor menii distincte de activitate (producţie, turor ramurilor economiei naţionale. cate din ac
factori între care se numără deopotrivă muncii la elaborarea şi aplicarea deci investiţii, acţiuni sociale). mică Indus
pregătirea profesională şi politică, res ziilor, a planurilor de dezvoltare. în pre Exigenţele ce trebuie respectate pen în al doilea rînd, accentul pus pe fac •1,3 niilioam
atenţie
este
ponsabilitatea şi spiritul de iniţiativă al zent, se evidenţiază în Epunerea la fo tru aplicarea fermă a autogestiunii şi me torii intensivi ai dezvoltării impune o in continuare
cadrelor. rumul democratic din luna noiembrie canismului economico-financiar actual au tensă activitate de modernizare a struc micii indus
Aşa cum aprecia tovarăşul Nicolae 1988, funcţionează un larg sistem al răs în vedere, în primul rînd, modul de uti turii producţiei în interiorul fiecărei ra
Ceauşescu în cuvîntarea rostită cu prile punderii directe a colectivelor de oameni lizare a sistemului de indicatori, norme muri şi în cadrul unităţilor productive.
r
Ambele procese trebuie să răspundă exi
jul sărbătoririi zilei de naştere şi înde ai muncii pentru activitatea fiecărei în şi normative. în condiţiile dezvoltării in genţelor modernizării tehnologice în con i r
lungatei sale activităţi revoluţionare, treprinderi şi instituţii. Noul cadru de tensive a tuturor sectoarelor de activita
„avem forme organizatorice, democratice mocratic promovează principiul conduce te, organismele de conducere democratică diţiile noii etape a revoluţiei tehnico-
bune", „avem mari posibilităţi, avem şi rii colective în locul principiului condu din unităţi urmăresc îndeplinirea între ştiinţifice. în acest scop sînt necesare e-
o bază materială bună, avem şi munci cerii unipersonale. Experienţa obţinută în gului sistem de indicatori economici, atît forturi concrete în fiecare întreprindere e 19,00
tori, şi tehnicieni, şi ingineri, şi oameni funcţionarea sistemului democraţiei muu- a producţiei fizico, cît şi a celorlalţi in şi pe ansamblul unei ramuri economice 19,25 Teze
de ştiinţă care au capacitatea să soluţio cltoreşli-revoluţionare atestă că în prezent dicatori care privesc productivitatea mun pentru mobilizarea tuturor forţelor în ve rile formu
neze — în general — orice probleme. Tre sistemul de conducere al întregii socie cii, producţia-marfă vîndută şi încasată derea soluţionării problemelor complexe răşul Nicot
buie însă să lucrăm' mai bine, cu mai tăţi corespunde cerinţelor obiective şi po sau producţia pentru export. Un loc im de organizare şi modernizare. Organisme - progran
multă răspundere! I)e fapt, acestea sînt, sibilităţilor largi deschise dezvoltării pa portant în aceste preocupări este acordat le democratice de conducere din unităţi şi oc* 'in
:
astăzi, problemele fundamentale ale per triei noastre, nefiind necesare în etapa normelor şi normativelor privind folosi şi centrale au datoria să acţioneze pen ră t ,5 e
fecţionării activităţii în ţara noastră". actuală modificări structurale. Aşa cum rea resurselor. tru introducerea în producţie a celor mai programe
Perfecţionarea activităţii organelor şi or evidenţia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Un rol nu mai puţin important în avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnolo
ganismelor de conducere social-politică şi se impune în prezent o preocupare mai funcţionarea mecanismului economico-fi giei. în genere, în sfera de interes a co 20,10 Trăi
economică vizează realizarea în etapa lectivelor de oameni ai muncii trebuie să împliniri n
Mîndria c
actuală a unei concordanţe cît mai de se afle pe un loc prioritar modernizarea
pline între conţinutul şi formele condu tehnologiilor, organizarea temeinică şi ra ţean al Rc
cerii democratice a societăţii noastre so Consultaţie în sprijinul participanţilor ţională a fluxurilor de producţie, perfec liste • 2
cialiste, cu influenţă pozitivă asupra dez ţionarea caracteristicilor materialelor e- rec carte
voltării de ansamblu a societăţii. xistente, realizarea de noi materiale cu 2T,(5 Ina
la învăţămîntul politico-ideologic de partid proprietăţi superioare, astfel îneît să se
CADRUL DEMOCRATIC. valorifice intr-un mod superior resursele re patriot
ţării şi, munca poporului. In acest con
REVOLUŢIONAR text, o atenţie deosebită se acordă în pre nară a ti
DE CONDUCERE A SOCIETĂŢII mare pentru funcţionarea acestui sistem nanciar revine cointeresării şi răspunderii zent programelor de recuperare şi refo- tru viitoru
NOASTRE SOCIALISTE cu maximum de eficacitate. materiale. înfăptuirea cointeresării mate losire a materialelor, subansamblelor şi 21,30 Te
Secretarul general al partidului sub riale atît la nivel colectiv, cît şi indivi pieselor, care au o pondere importantă. ţară I •
In decursul a peste două decenii, in linia în acest sens că este necesar să se dual presupune folosirea de către orga Realizarea acestor programe are o impor nai • 22
ţara noastră s-a constituit un cadru nou acţioneze cu hotărîre pentru a face ca nismele autoconducerii muncitoreşti a tanţă deosebită în reducerea generală a progromu
al conducerii activităţii economico-socia organismele democratice create în socie unui complex de pîrghii şi forme de sti consumurilor materiale şi energetice. Toa
le pe baza principiilor democraţiei mun- tatea noastră să funcţioneze corespunză mulare materială care să asigure creşte te aceste măsuri nu numai că nu trebuie
citoreşti-revoluţionare, ale autoconducerii tor naturii şi funcţiilor ce le revin. Cu rea productivităţii muncii, utilizarea eco să afecteze calitatea produselor, ci este
şi autogestiunii. „încă la Congresul al IX- aceeaşi hotărîre trebuie să fie înlăturate nomică a resurselor, inovarea proceselor necesar să contribuie la obţinerea unei
lca al partidului, în 1905, sublinia tova neajunsurile ce se mai manifestă în anu de producţie şi a produselor. Desigur, în calităţi noi, superioare.
răşul Nicolae Ceauşescu, am stabilit tre mite sectoare de activitate, neajunsuri acest proces este însă implicată şi răs Angajarea fermă a cercetării ştiinţi
cerea Ia perfecţionarea sistemului de con care sînt rezultatul neaplicării ferme a punderea materială a producătorului. Du fice în realizarea programelor de organi deva :
ducere, de planificare, Ia crearea unui principiilor de conducere şi planificare pă cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, zare şi modernizare a producţiei are drept tectiv (Pai
liţii <-i t
cadru corespunzător realităţilor din ţara pe baza autoconducerii şi autogestiunii „o dată cu stimularea materială a celor finalitate ridicarea nivelului tehnic şi ca HT" AOy
noastră. în această privinţă am pornit de Mai există încă, intr-un domeniu sau al care-şi îndeplinesc în bune condiţii sar litativ al produselor, realizarea de produ de .nea
la principiul că formele de conducere, de tul de activitate, organisme democratice cinile sociale, să se introducă principiul se fiabile cu caracteristici funcţionale su seriile 1-11
planificare, financiare nu sînt date o dală care nu funcţionează eu întreaga lor răs ca cei care nu-şi fac datoria, nu-şi reali perioare, competitive pe piaţa externă. Locotenen
dorn
—
pentru totdeauna, că ele trebuie să fie pundere şi nu valorifică pe deplin poten zează sarcinile, irosesc bunurile poporu . Aşa cum se evidenţiază în Expunerea (Flacăra);
perfecţionate continuu în raport cu dez ţialul oamenilor muncii în domeniul ela lui să resimtă în mod direct şi material la forumul democratic din luna noiembrie Piedono 1
(Parîng);
voltarea forţelor de producţie, a ştiinţei, borării şi aplicării deciziilor. consecinţele atitudinii lor"... Răspunderea 1988, rezultatele ce se urmăresc a se ob On Dai
a culturii, cu baza tehnico-materială, Avînd în vedere că în prezent avem oamenilor muncii în calitate de proprie ţine în această direcţie trebuie să valo Legenda
pornind de la necesitatea creşterii rolu un cadru corespunzător de conducere şi, tari ai mijloacelor de producţie şi bene rifice la maximum potenţialul propriu de ley (Unir
lui oamenilor muncii, al cadrului demo totodată, avem reglementări bune, tre ficiari ai rezultatelor activităţilor desfă creativitate, să se sprijine pe factorii in Şot’eriţele
VULCAN:
cratic, în întreaga conducere a activităţii buie să se facă totul ca acestea să fie şurate se referă atît la modul cum lucrea terni ai dezvoltării. Realizarea obiective inului de
economico-sociale". folosite in mod adecvat şi eficient. Aşa ză fiecare om al muncii, cum acţionează lor dezvoltării intensive este strâns legată Varul) ; L
ricul os (
Diversitatea activităţilor din societatea cum sublinia, din nou, secretarul general colectivele de muncă, cît şi modul în care şi de folosirea cu eficienţă mai mare a TRIL A: .
socialistă — rezultat al diviziunii muncii al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organismele de conducere colectivă îşi fondurilor fixe, a înti-egului potenţial de (Mim
sociale, al evoluţiei tehnologiei .şi culturii în Expunerea din 28 noiembrie 1988, tre exercită atribuţiile şi competenţele ce le productiv existent în unităţi. NOASA:
— îşi găseşte expresia în diferenţierea buie să se acţioneze cu mai multă fermi revin. în aria responsabilităţii individuale Dezvoltarea şi modernizarea forţelor (Muncitei
Nu e iif
nivelurilor organizatorice ale conducerii tate în îndeplinirea atribuţiilor ce revin şi colective intră gospodărirea şi valori de producţie nu poate avea loc decît în (Retezat);
şi totodată în relaţia integratoare între organismelor democratice de conducere ficarea patrimoniului de mijloace mate condiţiile preocupării susţinute a tuturor torul de
conducerea societăţii, a sistemelor teri- din centrale, întreprinderi şi în mod co riale şi financiare al unităţilor, modul în organismelor democratice de conducere roşie); CU
pas
gr.
torial-administrative şi conducerea la ni respunzător să se pună capăt atitudini care sînt gospodărite materiile prune, e- clin unităţi şi“centrale pentru calificarea ORASTIE
velul fiecărei unităţi economico-sociaie lor de supraapreciere a posibilităţilor or nergia, forţa de muncă şi este asigurată forţei de muncă la nivelul actual al exi mo (Pat
în acest proces, conducerea unitară a vie ganelor centrale de a soluţiona proble calitatea produselor. „Autoconducerea de genţelor. în concordanţă cu cerinţele noii lingă r
CEO AGII
ţii economice şi sociale pe baza planului mele, neglijîndu-se sau ocolind organele mocratică, autogestiunea — sublinia to revoluţii tehnico-ştiinţifice este necesar singură
naţional unic asigură coeziunea şi uni democratice din unităţi. varăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea să realizăm obiectivele de producţie cu tură şi '
tatea de acţiune a întregii societăţi în APLICAREA FERMĂ din 28 noiembrie 1988 — înseamnă creş oameni avînd o înaltă pregătire profesio Românie
intenţii
vederea îndeplinirii obiectivelor comune terea ordinii şi disciplinei, întărirea răs nală şi tehnică, capabili să soluţioneze RRAZI:
şi promovării principiilor fundamentale A AUTOGESTIUNII, punderii în buna conducere a activităţii cele mai complexe probleme. ,• -II; CA
ale construcţiei socialiste. A MECANISMULUI şi în gospodărirea mijloacelor încredin neaştept;
cultură
Necesitatea obiectivă a conducerii uni ECONOMICO-FINANCIAR ţate". Modernizarea producţiei şi accentua tarea Ro
tare a societăţii rezide în existenţa unor Folosind un complex dc pîrghii eco rea factorilor intensivi ai dezvoltării con ria:
(Mureşu
sarcini ce nu pot fi transferate la nivel Procesul perfecţionării conducerii şi nomice şi forme de acţiune, cum sînt tribuie direct la realizarea unui nivel nlcă cu
teritorial-administrativ sau al conducerii planificării activităţii economico-sociale sistemul de retribuire a muncii, modul mai înalt al schimburilor economice cu
unităţilor. Aceste sarcini esenţiale, ireduc din ţara noastră a avut şi are drept scop de constituire şi folosire a beneficiului toate statele, desfăşurarea unei temeinice
tibile se referă la direcţionarea dezvoltă afirmarea cît mai deplină a calităţii oa unităţilor economice, sistemul formării munci de perfecţionare a activităţii pro
rii generale a societăţii, la mobilizarea menilor muncii de proprietari, producă preţurilor şi tarifelor, modul de finanţa ductive constituind în mod nemijlocit
şi alocarea resurselor necesare realizării tori şi beneficiari ai întregii avuţii naţio re şi creditare, mecanismul economico- baza participării tot mai eficiente a eco
obiectivelor stabilite şi la alte funcţii ne nale, mobilizarea deplină a capacităţii financiar instituit în ţara noastră are nomiei româneşti la diviziunea interna
cesare pentru asigurarea stabilităţii func acestora de a valorifica superior resursele drept scop întărirea spiritului gospodă ţională a muncii, la schimbul de valori Pcntri
ţionale a societăţii. dezvoltării, de a realiza indici superiori resc, valorificarea iniţiativei şi spiritului materiale şi spirituale. fi în ge
în ultimele două decenii, din iniţiativa de rentabilitate prin aplicarea pîrghiilor de inovare, mobilizarea tuturor resurselor Aşa cum sublinia secretarul general chisS c
partidului nostru, a secretarului său ge economico-financinro. înfăptuirea cerinţe necesare unei dezvoltări intensive. Pe a- ai partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acoperit b
sibilo
neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-au lor mecanismului economico-financiar se ceste diferite căi se poate înfăptui o bună în Expunerea din 28 noiembrie, perfec tul va
instituit şi generalizat în toate domeniile întemeiază pe cadrul democratic repre activitate de conducere pe baza principii ţionarea conducerii şi planificării dezvol peratur
de activitate principiile autoconducerii zentat de organismele autoconducerii şi lor autogestiunii şi autoconducerii. tării economico-sociale, îmbunătăţirea ac cuprinşi i;
grad,
muncitoreşti, s-au creat consiliile oame pe funcţionarea fiecărei unităţi economice tivităţii tuturor organismelor democratice tre 2 >
nilor muncii, în care cel puţin 30 la sută pe baza principiului autogestiunii şi auto ÎNFĂPTUIREA CONSECVENTĂ de conducere reprezintă premise esenţia locuri
sînt muncitori, a fost insti-tuţionalizat ro finanţării. Autogestiunea cconomico-finan- A PROGRAMELOR le ale progresului economico-social în e-
lul adunărilor generale ale proprietarilor ciară reprezintă de fapt suportul mate DE MODERNIZARE tapa actuală, ale înfăptuirii obiectivului
şi producătorilor în întreaga activitate a rial al autoconducerii muncitoreşti. de trecere a României la un stadiu supe
întreprinderilor. în mod corespunzător Autogestiunea înseamnă că întreprin In Expunerea la şedinţa comună a ple rior, de ţară mediu dezvoltată.
s-au creat organisme pe plan local şi na derea, centrala dispun de un patrimoniu narei Comitetului Central al Partidului
ţional, de participare organizată a mase distinct de mijloace materiale încredin Comunist Român, a organismelor demo Prof. univ. dr. SERGIU TĂMAŞ