Page 30 - Drumul_socialismului_1989_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 71

ra in
Constructc
Brigăzii i
T.A.G.C.M
Deva nu
clieie“, ir
câni, un
Energia lui ... Eoi ! npartamci
nr,. 5G ii
Agent termic ... din aer B» Va.
desti
sint
De mai mult timp, Tu profesor la disciplina de km/h o în prezent se fo ilere cel o
r
la
întrepi
curtea Liceului nr. 2 Deva specialitate — instalaţii şi losesc pentru iluminat be­ ră <lin io
L-am rugat pe tovarăşul sese ceva încurajator. Si­ Alte amănunte vă pot da (energetic) poate fi văzută agregate termoenergetice curi cu o putere de 40—60
Gheorghe Mihai, preşedin­ gur, a trecut timpul, am beneficiarii... •— aşa cum arată şi fo­ — care este, de fapt, auto­ waţi • Se experimentează
tele Comisiei judeţene o mai făcut şl altceva, iar — Deci, cum funcţionea­ tografia alăturată — si­ rul proiectului centralei convertoare de putere ma­
inginerilor şi tehnicienilor, invenţia pe tema aminti­ ză „Recuperatorul de căl­ lueta sveltă a unei centra­ eoliene — ne-a făcut o re, în scopul introducerii
să ne prezinte una dintre tă a fost nu de mult bre­ dură din aerul comprimat le electrice eoliene. Dar, scurtă prezentare a obiec­ iluminatului fluorescent.
realizările mai recente şi vetată şi aplicată in pro­ rezultat de la staţiile de micul obiectiv energetic tivului: „Iniţial, la liceul
mai interesante izvorite din ducţie la Mina Gheţari. compresoare", tovarăşe nu a fost ridicat doar pen­ nostru a fost proiectată şi MARIN NEGOIŢĂ
inteligenţa puternicului de­ Recuperatorul ni l-a fa­ Alexandru Oargă, inginer tru a îmbogăţi decorul. realizată o centrală eolia­ 0 19,C
taşament tehnico-ştiinţilic bricat Combinatul de uti­ şef al Minei Gheiari ? Cel care îl priveşte, din nă cu ax orizontal, care 19,25 Agi
al judeţului nostru. laj greu din Cluj-Napoca, — Excelent. Avem racor­ strada Minerului, într-o zi avea rotorul tip paletă. grame pr
— Păi sini foarte multe iar instalaţia a fost execu­ date la instalaţie cinci însorită, va observa în Prezenta însă dezavantajul File de
*- nc-a spus interlocuto­ tată de colectivul minei compresoare cfe_ la mina partea cea mai de sus a principal că nu puteau fi rie 0 2C
rul dar pentru că tot amintite, nouă răminindu- centrală, cu care ne asi­ centralei un şuvoi inter­ corelate suprafeţele active Festivalu
vă aliaţi la noi, la ne mulţumirea de a fi fă­ gurăm apa caldă necesa­ mitent de raze. Ceea ce cu viteza vîntului. La vi-
l.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, vă cut un lucru bun, frumos ră la vestiare şi agentul înseamnă că acolo, sus, se „Cîntarei
rugăm să discutaţi chiar termic pentru sediul uni­ învîrt captatorii de vint 20,35 Tri
cu autorul unei asemenea tăţii, fără să consumăm e- construiţi din metal lucios ţei înc
realizări. Veţi primi rapid, l.C.I.T.P.L.C.I.M. nergie electrică, cărbune, ca oglinda, iar energia Liceul nr. 2 Fifm ser
de la sursă, toate amănun­ păcură sau alte resurse e- lui... Eol este dirijată prin D e v a rii". Pro
tele. D e v a nergetice. Vom extinde In­ cabluri şi pusă la lucru, de filme
— Aşadar, tovarăşe in­ stalaţia, urnind să racor­ unde este nevoie de ea. za Pelle
giner loan Munteanu, des­ dăm şi celelalte patru Cum s-a născut această
pre ce este vorba ? şi mai ales util. La o ase­ compresoare de la mina bijuterie energetică ? llarion (
— Despre „Recuperatorul menea instalaţie se pot centrală, apoi pe cele pa­ — Centrala eoliană este teză mare exista riscul ru­ Nicolaes
de căldură din aerul com­ racorda şase compresoare tru de la mina est, agen­ rezultatul firesc şi nemij­ perii unor palete, iar la vi­ stantin,
primat rezultat de la sta­ de pină la 45 mc de aer tul termic fiind folosit in locit al procesului instruc- teze mici, nu funcţiona". Gheorgh
ţiile de compresoare". pe minut. In prezent ne întreaga unitate, eventual tiv-edueativ desfăşurat în —; De aici, s-a născut de-M->ri«
Simplu, nu ? gindîm să încercăm folo­ la blocurile din comună. şcoala noastră — ne-a in­ proiectul pentru cea de-a
— Foarte simplu, dar sirea de recuperatoare de Este o realizare de mare format tovarăşa Rodica doua centrală ? Pat i.
valoare...
cum ? căldură şi pentru staţii de R e a l i z a r e care, aşa Lazăr, directorul liceului. — Da. Experienţa căpă­ Sergiu I
— Ideea o ..coc” de compresoare cu puteri mai cum ne-a spus inginerul Astfel, din dorinţa de a tată la primul obiectiv — sodul 1
mult. încă acum 10 ani, mici. loan Munteanu, de la materializa neabătut idei­ am avut şl un „jurnal de nile fl
iucrind la C.S. Hunedoara, - Iar avantajele ? l.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, poa­ le, tezele şi orientările se­ bord" cu însemnări clare Telejumi
mă preocupa recuperarea — Sint evidente. Se fo­ le fi aplicată pretutindeni cretarului general al parti­ privind comportarea insta­
căldurii din procesele de loseşte, pur şi simplu, ae­ unde există stafii de com­ dului, tovarăşul Nicolae laţiei în anumite situaţii, chiderea
producţie. Am citit, am rul şi nici o altă sursă de presoare. Experienţa pozi­ Ceauşescu, privind ener­ — ne-a folosit din plin la
;
mai vorbit şi cu alţii, m-am energie sau combustibil. tivă de la Mina Gheiari gia d n surse neconvenţio- construcţia centralei eolie­
tot gindit, pină ce om rea­ Desigur, costă recuperato­ poate fi preluată fără re­ nale, un colectiv format ne actuale.
lizat un recuperator de rul şi instalaţia, ca atare, zerve. din profesori, elevi şi Am consemnat şi -cîte-
căldură din aburul de la montarea şi întreţinerea maiştri instructori a reu­ va caracteristici tehnice
forjă, la uzina nr. 5. Fu­ lor, insă altceva nimic. DUMITRU GHEONEA şit să realizeze obiectivul ale obiectivului: • Centra­
respectiv şi să transforme la este prevăzută cu o tur­
forţa vîntului în energie bină diferenţială cu rotoa­ tria); Ui
DEVA:
Ei fac „roboţi“ electrică. re tip „Savonius” • Cap­ sf.erdam
tatorii de vint sint mon­
— Ce urmări practice a
DOARA:
avut această construcţie ? taţi excentric şi permit mea de
Atelierul de electronică tralei de exploatare a lem­ — n.n.), pregătim trecerea corelarea suprafeţei active riile J -11
— Ca avantaje imediate,
aplicativă din cadrul nului Bucureşti care reali­ la varianta 03 a dispozi­ pentru şcoală, putem enu­ cu viteza vîntului, autore- Locotene
(Modern
U.M.T.C.F. Deva fiinţează zează asemenea dispoziti­ tivului de pornire a auto­ mera iluminarea în orele glîndu-se mereu într-o nul alb
doar de şase ani. Un timp ve, niotiv pentru care a vehiculelor — un model „poziţie optimă” » Gene­ '1 ROŞ AN
Hong K
scurt, Insă dens în reali­ primit multe comenzi de şi mai perfecţionat, cu de viril, seara, a zece săli ratorul este un dinam (au- Legenda
zări pentru colectivul de la unităţi similare din ţa­ comanda în „infra roşii". de clasă şi căi de acces, loexcitaţie) şi elimină pier­ Noiembr.
aici. ră, ca şi din partea altor De asemenea, se află în precum şi a tuturor labo­ derile de curent din acu­ de pene
— Obiectivele activităţii fază de experimentare în ratoarelor cu instalaţiile mulatoare « Puterea cern PENI:
a\ lf vr<.
noastre au fost şi au ră­ întreprinderi interesate. In­ atelier un stabilizator de aferente. tralei este de 0.7 kW, la VL IA
tre
meseriaşii
nădejde
de
mas realizarea de dispo­ frecvenţă pentru unităţile Inginerul Dan Motîntău, o viteză a vîntului do 30 Moara eo! intui. rul); L<
des t ,.e
zitive pentru pornirea au­ ai atelierului sau care lu­ de disc magnetic de la cuios (
tovehiculelor pe timp de crează pentru nevoile sale calculatoarele electronice, CÂNI: N
iarnă ori cu acumulatoa­ proiectat şi executat de Performanţe mari Laţii (I
Inspecto
rele descărcate, „service" către noi, aici, şi avem în (Steaua
pentru instalaţiile electri­ U.M.T.C.F. atenţie execuţia unui banc Ii ARZ A
ce şi de verificare-încărca- pentru diagnosticarea echi­ (Minerul
re a bateriilor de acumu­ D e v a pamentului electric de pe intr-un... minila minor rele 11
din vi
latori — ne spune tînărul autovehicule. (iEOAC.ll
inginer Ştefan Scorţa, şe­ lată preocupări şi rea­ singu râ
ful atelierului — un pa­ se numără Silviu Borş, lizări izvorite din gîndi- Nu există loc de muncă Intr-adevăr, aveam să con­ mele teste sint încurajatoa­ tură şl
Românie
sionat de tehnica electrică Gheorghe Munteanu, Carol rea tehnică a unor oameni sau proces tehnologic in statăm la faţa locului că re, cilindrii pentru produce­ intenţii
şi electronică. A trecut Szekely, Ovidiu Roman, dornici ca ei şi cei dan jurul care dorinţa oamenilor de minilaminorul de acum doi- rea oţelului beton PC in ga­ BRAZI:
ceva timp pînâ ne-nm or­ Pavel Loghin. lor să lucreze mai bine, a face mereu ceva mai bun trei ani a cunoscut trans­ ma de diametre 16-20 mm MI; SI
ganizat atelierul şi l-am mai uşor, mai spornic. Este să nu îşi găsească un cimp formări esenţiale. Vom tre­ comportindu-se bine. fermecat
IM A : 1
dotat cu strictul necesar, — In prezent, ne infor­ incă un exemplu demn de larg de afirmare. De la a- ce in revistă doar cîteva — Modificarea întregului (Lumina
pînă ne-am stabilit direc­ mează Ştefan Scorţa (în urmat. ceastă premisă pornesc în­ dintre lucrările mai impor­ siste-im de acţionări al mini-
ţiile dc acţiune şi ne-am imagine, lingă robotul... său G. DINU totdeauna cei pasionaţi de tante executate in numai laminorului râmine lucrarea
asigurat baza tehnico-ma- nou, cei cărora Ic este 10 luni din 1986, subliniind cea mai complexă ce s-a
terială. Iar în 1984 am străină auiomulţumirea. Aşa faptul că absolut tot ceea executat aici - remarca ing.
„scos pe bandă”, dacă mă gindesc şi electronistul spe­ ce s-a înfăptuit aici este Zoltan Lucaci. Pentru lunc-
pot exprima astfel, primul cialist Avram Moraru, elec­ rodul autodotării: intr-o con­ ţionarea in tandem a celor
aşa-ziş robot — un dispo­ tricienii din subordinea cepţie originală, s a confec- două linii tehnologice, bile
zitiv operaţional, relativ maistrului principal Alexan­ şi trio, a lost înlocuit mo­ Pentru
simplu, de pornire a auto­ dru Podaru, inginerii Zoltan torul principal de antrenare fi cald<
vehiculelor. Apoi am rea- Lucaci, losif Tămaş, Vasile (de curent alternativ şi pu­ mult a<
izat altele, în patru eta- Lupa, toţi cei care, cu ca­ C.S. Hunedoara tere mică) cu un motor de /* .ie cîmj.
zonele
c
; ie de perfecţionare, fie- pacitatea lor de gindire şl curent continuu şi putere Izolat s
iare nou dispozitiv aţin­ acţiune, au „pus pe picioa­ mai mare, cu posibilităţi de niţe slal
fia
sl
tind cote superioare dc re" minilaminorul de bile variaţie a turaţiei. Acest Tem pen
calitate şi funcţionalitate. din cadrul Uzinei nr. 4 a ţionat o bandă de călite şi lucru a atras schimbarea în­ vor fi <
Aşa am ajuns la variante­ Combinatului siderurgic Hu­ transport bile de la cajă la tregii instalaţii electrice — şi 0 gr;
le 01 şi 02 — complet elec- nedoara. masa de recepţie, reducin- celulă de 6 kV, transforma­ xime îr
n
izolat
tronizate, cu performanţe du-se la jumătate timpul de tor, redresor, instalaţie de nele de
tehni'ce ridicate. — Producţia de bile pen­ sortare şi recepţie al pro­ î) grade,
Am fost în acest atelier. tru morile de măcinat căr­ dusului Unit; au lost confec­ comandă şi reglaj etc. To­ duce c<
bune sau minereuri a înce­
zonele
tul făcut din iniţiativa şi
E plin de aparatură şi in­ put, în minilaminorul nostru, ţionate şi puse in funcţiune cu priceperea oamenilor. De
strumentar electric şi elec­ o nouă vatră păşitoare şi o La m
fi
tronic, de materiale speci­ cu cîţiva ani in urmă - pre­ instalaţie do alimentare cu altfel, cea mai mare perfor­ cu prede
ceru
fice. O mină de oameni ciza Gheorghe Bretean, sub- gaz metan a cuptorului de manţă din acest minilami­ va sufl
gîndcsc şi muncesc în li­ inginer principal coordona­ încălzire a materialului brut. nor — dincolo de realizarea rat. IzC
nişte, cu înaltă răspunde­ tor. Ideea modernizării mi- In paralel cu linia tehno­ ritmică a planului de pro­ semnala
depi
cu
re a datoriei faţă do ţară. nilaminorului a prins insă logică de producere a bile­ ducţie - este încrederea pe (Meteor
Au executat asemenea dis. viaţă nu de mult. Muncitori lor s-au început lucrările la care oamenii au cîştigat-o A. Pro
pozitive dc pornire a au şi specialişti din uzina nr. caja „trio", destinată obţi­ în forţele proprii, in stăruin­
tovehiculelor eu care au 4'-laminoare şi-au putut va­ nerii laminatelor din oţel ţa cu care militează pentru
dotat toate coloanele din lorifica astfel ceea ce pină beton tip PC şi oţel lat. Se afirmarea noului ca pion al
cadrul U.M.T.C.F. Deva atunci luseseră -doar inten­ valorifică astfel scurtăturile creşterii eficienţei economi­
ba au livrat şi la alţi be­ ţii, ginduri, hămîntări pen­ rezultate de la loarfecile de ce a întregii activităţi.
neficiari. Acest atelier este tru mai bunul mers al pro­ avarii din laminoarele de
singurul din cadrul Cen­ ducţiei. .. • - -------- ------------ --- sirmă şi prolile mici. Pri­ MIRCEA DIACONU