Page 34 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 0 714 ■
Dialog constructiv, măsuri şi soluţii practice Universitatea cultural-ştiinţiîică ■
pentru bunul mers al treburilor obştii factor de educare multilaterală
© 19,00
La Vărmaga, unul din log constructiv, democra valorificate, toţi cetăţenii Apreciind că trăim în- ză Dumitru Ciur, instruc tarea României" Brad corn 19,25 Tezei
tre cele 9 sate ale comu tic, în cadrul căruia mul fiind chemaţi să se achite tr-o epocă de uriaşe cu tor cu probleme de răs- tribuie la însuşirea unor ţările formul
nei Certeju de Sus, am tiplele probleme supuse de îndatoririle ce le revin. ceriri ştiinţifice în toate pîndire a cunoştinţelor cul- cunoştinţe profesionale, la răşul Nicola'
jjuns o dată cu înserarea, atenţiei, propunerile fă De altfel, ei s-au anga domeniile de activitate, to tural-.ştiinţifice în cadrul obţinerea unor deprinderi - program
întunericul punea stăpînire cute, soluţiile şi răspun jat ca în acest an să mun varăşul Nicolae Ceauşescu, instituţiei. Prin ţinuta şi cu aplicabilitate practică şl acţiune
peste această străveche surile date pe loc pentru cească în aşa fel îneît secretarul general al parti eficienţa lor educativă se în viaţa cotidiană, sau ră • 19,45
aşezare cu oameni harnici, soluţionarea lor au relie să-şi realizeze integral dului, recomanda în ma disting cursurile: „Doctri răspund unor pasiuni. De lume » 2
cu gospodari cu o mare fat interesul deosebit şi toate sarcinile. gistrala Expunere la înal ne politice contemporane" interes se bucură cercu cinte patrie
dragoste pentru pămînt şi grija acestor oameni pen De asemenea, cei care tul forum democratic din (coordonat de Dorin Ori- rile de balet, limba engle « 20,30 i
animale, pentru localita tru tot cc înseamnă bunul au luat cuvîntul, au supus noiembrie anul trecut, să şan, la Ocolul silvic Brad); ză, depanare radio-tv., cercetare
tea în care trăiesc şi mun atenţiei factorilor prezenţi se intensifice activitatea „Religia în lumea contcm- croitorie, contabilitate, dac. © 20,50 Rc
cesc. O dovedeşte cu pri o seamă de probleme în „de ridicare a pregătirii tilografie, cosmetică, zu in societăţi
sosinţă şi animaţia deose „TRIBUNA soluţionarea cărora au profesionale, tehnice, cul gravi ş.a. O remarcă deo • 21,10 Se
bită la acest ceas din solicitat sprijin. Este vor turale, de înarmare a oa Centrul de cultură sebită merită cercurile de niene • 2
seară din jurul Centrului DEMOCRAŢIE!” ba de repararea şi între menilor muncii, a între pictură, cel de filatelie, materie, vii
de cultură şi. creaţie „Cîn- LA VĂRMAGA ţinerea drumului comunal, gului popor cu un înalt şi creaţie care periodic realizează Telejurnal
tarea României". S-au a- preluarea animalelor con nivel dc cunoştinţe ştiin „Cîntarea expoziţii, de speologie a
dunat aici pentru a dis tractate, îmbunătăţirea o- ţifice, ideologice". Univer cărui activitate de explo SCAPI
cuta şi hotărî ce şi cum mers al treburilor obştii. rarului de circulaţie a sităţile eultural-.ştim.ţifice României" Brad rare a peşterilor este cu
trebuie făcut pentru ca „Nu a fost uşor, dar am autobuzelor, a asistenţei ale centrelor de cultură şi noscută, după cum ne spu
munca să le fie mai rod reuşit să împlinim lucruri medicale şi aprovizionării creaţie „Cântarea Româ nea Bianca Leucian, di o.oo Kadior
minc|ii;
10,i
nică, pentru ca satul Văr frumoase pentru satul şi magazinului sătesc. în a- niei" oferă un cadru favo porană" (Mihai David, rectorul centrului şi la ni ştiri j 10,0.'
maga să devină mai fru locuitorii săi — spunea celaşi timp au fost fixate rabil realizării acestui de Cooperativa meşteşugă vel naţional. intr-un ghi
mos, pe măsura gîndurilor loan Blaj, directorul şco termene pentru soluţio ziderat al educării multi rească „Moţul"); „Momen Fără îndoială, în activi Buletin do
pil
şi aspiraţiilor oamenilor lii. Ne mândrim cu ceea narea obligaţiilor ce revin laterale a oamenilor. te semnificative din isto tatea universităţii cultu- România uşo;
Muzică
săi. ce am făcut, dar gîndul unităţilor contractante şi Răspunzând unor preo ria poporului român" ral-ştiinţifice există reale Ietln dc şt
La ora stabilită, într-o şi faptele noastre se în consiliului popular comu cupări şi interese informa (Cristea Rodica, A.R.A.); preocupări pentru diversi comoara fol ii
Partidul,
sală sărbătoreşte pregăti dreaptă spre mîine". Cu nal, pentru eliminarea de ţionale variate, unor pa cursurile pe teme pedago ficarea cursurilor şi cercu versuri ;
tă, în care pot fi văzute siguranţă că aşa este, ar ficienţelor din activita siuni şi căutări specifice gice susţinute de Eugenia rilor, cît şi pentru realiza artistice iau
costume naţionale din gumente fiind în acest tea sanitar veterinară şi diferitelor vîrste şi cate Mirza şi Mariana Rusu. rea lor la o înaltă ţinută tivaiuiui n
zonă, zeci de covoare şi sens şi problemele deose s-au dat răspunsuri la gorii de oameni ai muncii, Lunar, la aşezămîntul cul tarea Itom;
De la 1 la
cergi ţesute de femeile lo bit de importante ridicate unele probleme legate de universitatea culitural-ştiin- tural, medicul Sorin Cos- ştiinţifică de către lectori frumoasă, c
cului, album ce atestă o de Ion Podeanu, Cornel respectarea legislaţiei pri ţifică a Centrului de cul competenţi. Dar, aşa cum scris; 16,00
bogată şi apreciată acti Ştef, Emanoil Blaj, Sabin vind folosirea păşunilor şi tură şi creaţie „Ciuta re a tina prezintă în cadrul am dedus şi din discuţiile 10,15 Coor<
mice;
16
vitate culturală — un lordache, Ion Ştef, Sabin fondului forestier. României" Brad organi cursului „Valori ale ar purtate la aşezămîntul cul muncii, im
mare număr de gospodari, Popa, Silviu Fu-rdui, Va- Prin discuţiile purtate, zează pentru anul de în tei plastice româneşti", tural brădean, mai există socialiste" ;
patrie; 17, ii
de la octogenar 1a elev, sile Ştefan şi Liviu Magda. prin soluţiile date unor văţământ 1988—1989 un cele mai reprezentative încă disponibilităţi neva- dlct**-lor; ]
au venit la întâlnirea cu A reieşit cu claritate ne probleme, „Tribuna Demo număr de 39 cursuri şi creaţii ale artiştilor plas lorificate. Materializarea rilf -o O
cadre de conducere din cesitatea unei mai consis craţiei" de 1a Vărmaga cercuri tehnico-aplicative. tici români. lor ar conduce la sporirea 23, t jmpi
unele unităţi economice, tente contribuţii a satu constituie o acţiune reu — Cursurile, atât cele Prin specificul lor, cele eficienţei activităţii cuiltu- Nocturnă mi
21,00 Bulcti
instituţii şi organe jude lui la realizarea progra şită, cu implicaţii în îm de istoria culturii şi civi 17 cercuri tehnico-aplica ral-educative de formare
ţene. mului de autoconduccre şi bunătăţirea muncii şi vie lizaţiei, cit şi cele tehni- tive desfăşurate în majo a omului nou, cu o înain
Şi, într-adevăr, la Văr autoaprovizionarea terito ţii locuitorilor satului. co-ştiinţifdce se desfăşoară tată conştiinţă patriotică.
maga „Tribuna democra rială. Există încă însem în cadrul unităţilor econo ritate la sediul Centrului
ţiei" a constituit un dia nate posibilităţi insuficient VALENTIN NEAGU mice brădene — precizea de cultură şi croaţie „Cîn VIORICA ROMAN
DEVA: Ii
tria); Urm
sterdam (7
DO’HA: E
Acţiuni ferme pentru realizarea Vrednicia mc <■ dozif
riile I-II (I
Locotenent
oamenilor (Modern -
programelor energetice nul alb (
TROŞAN1:
(Urmare din pag. 1) Ilong Kon
(Urmare din pag. 1) cu dezvoltarea întreprin Legenda li
derii, precum şi inginerul Noiembrie)
de
ble, iar inginerul Andrei Alexandru Alecsandrescu, Datorită organizării ju PENI: pene So
Samuel, şeful Centrului din partea centralei de re dicioase a producţiei de călătoare
de distribuţie a energiei sort. A fost reţinută ideea furaje şi îmbunătăţirii VULCAN:
m
electrice Petroşani, a cri structurii culturilor de nu despre LON
rul);
ticat comportamentul u- principală de a fi depuse treţuri, în acest an ferma samurai
nor beneficiari care folo în continuare eforturi şi-a asigurat în totalitate (Minerul);
sesc anumite circuite elec pentru cunoaşterea exactă necesarul de fi nuri, sucu rada (Mi
trice vechi şi improprii a consumurilor pe între lente şi grosiere, raţiile NINOASA
grozavi
permiţînd
pentru executarea puneri prinderi şi alte unităţi stabilite superioară a valori URICANI:
po
ficarea
mo>-i (Bei
lor în funcţiune din sub consumatoare, în scopul tenţialului productiv al Fa. .ele
teran. Aşa este cazul în încadrării stricte în repar animalelor. Ţinînd seama (SU a r
treprinderii miniere Cîm- tiţiile alocate. Totodată, de experienţa acumulată, TIE: Ore'
pu lui Neag, care lucreâ'- adunarea generală a hotă- o atenţie permanentă se Evadaţi d <
căra);
rît că, în 1989, atenţia co
ză pe o fostă linie de e acordă ridicării gradului Rezervă 1;
lectrificare rurală. „Tre lectivului trebuie să se de fertilitate a pământu de culte
„Cîntarea
buie făcute, de urgenţă concentreze asupra înde lui, ferma avînd aplicate HAŢEG:
anexele necesare la con plinirii întocmai a sarci pînă acum îngrăşăminte cia); 13 r
nilor de plan, realizării palidă a
tracte întrucît răspunde organice pe mai mult de LAN : Va
rea pentru cărbunele Văii investiţiilor, desăvîr.şirii 90 de hectare destinate (Centrul i
Jiului o poartă şi energe- ordinii şi disciplinei în producţiei de furaje. De creaţie „C
muncă, înfăptuirii în mod asemenea, există preocu nici"); Si
ticienii din această parte trează-mă
tine (Mi
a judeţului nostru" — a- exemplar a tuturor pro întreprinderea „Marmura" Simerin. Muncitorii Ion Bar toc, Eugenia Pavel şl Sofia pare pentru fertilizarea Regina ciî
sint
Ilomorodean
răta vorbitorul. gramelor energetice adop lucrări dc bună calitate. ciţiva dintre tăietorii de marmură de Ia liulu placaje care dau numai suplimentară a suprafeţe na).
tate. lor însămîn.ţate în toamnă,
Alţi participanţi la dez astfel îneît să se obţină
bateri — maistrul Gheor- producţii sporite la hectar
ghe Adamescu, din Secţia 1 la toate culturile, precum
de înaltă tensiune şi lui nostru, t o v a r ă ş u l mult apreciate de toţi e- rinţelor unui comerţ mo şi pe păşuni şi fineţe.
„PRAM" Deva, ing. Gheor- Nicolae Ceauşescu, eveni levii din comună. dern fiind, in acelaşi timp, Prezent aproape zilnic Pentru
ghe Nicula, şeful C.D.E.E. mentelor deosebite care bine aprovizionată. în fermă, alături de fi relativ
Hunedoara, ing. Andrei au loc in acest an: Con ■ RECUPERARE. Sim- muncitori, fostul şef de parţial n>
izolat în
Panatie, şeful Centrului gresul al XlV-lea şi aniver bâtâ şi duminică, in ora ■ M E C A N I Z A T O R I posibil bu
Bl Ea Centrul de cul sarea a 45 de ani de la şul Orăştie, a fost orga fermă, acum pensionar,
de înaltă tensiune Petro tură şi creafle Cîntarea memorabilul 23 August nizată o amplă acţiune FRUNTAŞI. Desemnin-du-şi Victor Badea, căruia îi tul va *
peraturllc
şani şi alţii — s-au refe Româniai - „Sargcţia" De 1944. de recuperare a fierului fruntaşii în muncă pe anul este greu să se despartă cuprinse
rit la paşii importanţi pe va a avut loc sîmbătă şi vechi, a hirtiei şi ciobu trecut, cărora li s-au acor de munca în agricultură, grade, ir
care colectivele I.R.E. De duminică o manifestare Si Prezentă zilele trecute ri io r din sticlă. Prin cete dat diplome şl stimulente a ţinut să ne precizeze că intre 3 >
jlocuri
va i-au făcut şi trebuie politico-educativă cu ge în Dobra, CARAVANA SO- 27 de puncte de colectare materiale, mecanizatorii de rezultatele tot mai bune pa ţă izc
la S.M.A. Geoagiu au fast
să-i facă, în continuare, nericul „SUB COROLA DE CIAL-CULTURAL-ŞTilNJIFI- organizate in circumscrip unanimi in aprecierea că de la un an la altul sînt chiciură.
La mui
în direcţia înnoirii şi mo LUMINI A MARILOR EVE CA, organizată de Cabi ţiile electorale de către Adam Pal, Alexandru Mă- urmarea perseverenţei cu fi relativ
dernizării tehnologiilor, NIMENTE ALE ANULUI netul judeţean pentru ac deputaţii şi activul consi crişan şi loan Jurj oferă care s-a acţionat pentru parţial t:
instalarea unor calculatoa 1989". Programul manifes tivitate ideologică şi poli liului popular, s-au recu exemple demne de urmat formarea unui colectiv de sufla în
cu intens
re în staţiile de transfor tico-educativă, a susţinut, perat de la populaţie 5,6 muncă stabil, din oameni pînă la
tării a cuprins editoriale, pentru întreg personalul localnici, care muncesc
mare, realizarea unor în concursuri avînd ca temă sub genericul „Ziua activi tone fier vechi. In acelaşi muncilor al unităţii. cu dragoste faţă de pă nord şi
vent se
scrisuri tipizate specifice realizările grandioase ale tăţilor de educaţie mate- timp, unităţile economice mânt şi animale, fiecare ţă, izo
activităţii proprii, recupe anilor socialismului, in Ia rialist-ştiinţifică", două ac din teritoriu - între care H DISPENSARUL MEDI fiind interesat, retribuirea chiciură.
rarea şi refoloslrea unor ţiuni complexe. La aşeză întreprinderile mecanică şl CAL pentru personalul Pentru
ră şi in judeţ, proiecţia mîntul cultural din locali chimică, F.N.C., S.M.A. şl făcîndu-se pe baza acor zile : vrt
repere importante din a- filmelor documentare „O- muncitor al sistemului co dului global, să-şi perfec uşor şi
parateie de măsură clasa tate au Iost prezentate în I.T.A: - au recuperat in operaţiei meşteşugăreşti ţioneze pregătirea profe închisă î
magiu", „Sin tem aici de faţa a numeroşi cetăţeni, total 99,7 tone fier vechi a interv;
te etc. Asupra posibilităţi mii şi mii de ani”, „Pen oameni ai muncii de toa şi 2,3 tone fontă. din Deva s-a mutat in sională la învăţământul gajat la
lor interne neexplorate tru cei căzuţi", momente te categoriile, expuneri pe tr-un spaţiu nou, la par agrozootehnic, să obţină înnoura
încă şi a resurselor ce pot le poetice „O epocă de teme de larg interes, iar gg La parterul blocului terul blocului 5, de pe producţii mari, în condiţii se vor sc
slabe,
ţii
fi valorificate s-au oprit, aur, un nume de erou" şl la şcoala generală a avut 10 din Hunedoara a fost strada Horea, creat prin de eficienţă ridicată la fie tima zi.
Tc
în cuvîntul lor, sing. Că „Erou pentru o eroică Is ioc, cu sprijinul Consiliu deschis, zilele trecute, UN dezafectarea de scopurile care cultură şi în sectorial slab. voi
nlmc
lin Gros, şeful atelierului torie", audiţii muzicale. lui judeţean al organizaţiei MODERN Şl SPAJIOS MA productive. zootehnic. Acţionând în tro —8
dc bobinaj, ec. Nicolae Po- Manifestarea s-a consti pionierilor şi C.P.S.P. De GAZIN destinat comerţului acest mod, ferma oferă cele ma
un bun exemplu de urmat
deleanu, şef birou pro tuit intr-un vibrant oma va, o suită de manifestări cu legume şi fructe. Uni pentru celelalte ferme ale 7 grade,
semnala
gramarea şi organizarea giu adus conducătorului educative, tehnico-aplica tatea, dotată cu mobilier întreprinderii şi pentru clată cu
producţiei, inginerul şef iubit al partidului şi stătu- tive şi cultural-artistice modern, se încadrează ce- alte unităţi agricole din rolog de
Teodore;
Tiaian Coşa, responsabil judeţul nostru.