Page 38 - Drumul_socialismului_1989_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. «J 7

Mîngîie stelele săpale-n s.tîncă
Tulnic la mofi Freamătă-n spicul cărţilor de grîu
Se scaldă în răcoarea de pîrîu
Gorunii-I cheamă, brazii îl iubesc
Dinspre Apuseni, mereu mai tare, E steag de luptă tulnicul moţesc.
o i:
Hi Aud un tulnic, din străbuni chemare. E glasul Ianculyi menit să fie La sfir
Ţîşneşte dintre văi, trezind izvoare
Tulnic dăinuind în veşnicie. * Dra
Apune-n cer şi din priviri răsare...
sâ jo<
Ca o lumină pură şi adîncă VIRGILIU VERA viitor
Moldo
desent
înecul
lodie
„Cetăţi şi aşezări dacice din munţii Orăştiei" * Cin
Faza pe consilii unice agroindustriale Versur
mente
Seria de micromonografii pronia materializare. Astfel, tul că locuirea umană în Din fi
Munţii
către
editorială
noua
a Festivalului naţional „Cîntarea României^ — publicată de începînd Editura constituie apariţie solid şi per­ se roasă po Orăştiel apare vigu­ tv. *
două
într-un
cu
Sport-Turism,
celor
parcursul
anul 1985, sub genericul „Mo­ tinent studiu ai unul măreţ veacuri ce stau la cumpăna graf
numente şl muzee", este pro­ capitol al istoriei noastre erei noastre (sec. I î.c.n. — Săptăi
între­
e.n.).
pe
celor
sub semnul calităţii artistice filată Importante prezentarea semnifica­ vechi. I prinzători", Dacii, „oameni caracteri­ 15,00
îi
cum
mal
şl
este
Cum
tive monumente arheologice, nile cărţii nu firesc, din pagi­ za Dion Chrysostomus, prin gramu
putea
pre­
lipsi
defrişare,
de
lucrări
de
ţara
geografic
—
cadrului
Declanşată sub bune calitatea formaţiilor fol­ bucurător, îşi fac apariţia Istorice şi Recent, artă în din această zentarea ape, bogăţii naturale, masive şi" amenajări nu în­ jurnal
noastră.
terasări
munţi,
auspicii, faza pe consilii clorice aduse în compe­ formaţii îndrăgite de ti­ generoasă colecţie a văzut lu­ căt de acces — a zonei din firipat şi ulterior, au dezvol­ color,
unice agroindustriale a tiţie. neri, cum sînt cele de mu­ mina tiparului o nouă, inte­ masivul Şureanu, cu nease­ tat aşezări civile, cetăţi, edi­ * 19,.
Festivalului naţional „Cîn- Formaţiile artistice a- zică uşoară şi folk sau resantă şl aşteptată lucrare muite frumuseţi naturale ce ficii de cult, au cultivat o- dia »
goarcle,
au
crescut
tarea României" s-a des­ firmate în ediţiile trecu­ dansurile moderne. intitulată „Cetăţi şl aşezări oferă de turistului montan reale au practicat meşteşuguri animale, operei
delectare,
lega­
clipe
şi
precum
făşurat sub semnul cali­ te ale Festivalului naţio­ La toate centrele de cul­ dacice în Munţii Orăştlel", cunoaşterea cîtorva monumen­ te dc prelucrarea flerului, ar­ artişti-
lutu­
lemnului
tăţii, în mai multe locali­ nal „Cîntarea României" tură şi creaţie „Cîntarea datorată unor cunoscuţi spe­ te definitorii ale civilizaţiei gintului, au a dezvoltat un şi intens delste
lui,
domeniul
tăţi, în perioada 14 ianua­ s-au prezentat la nivelul României", unde s-au or­ cialişti şl în Istoriei dacilor: arheolo­ dacice. studio
Ioan
giei
pe
arii
rie — 5 februarie. Un aşteptat, unele chiar în- ganizat întrecerile forma­ Glodariu, cercetător Ia Insti­ comerţ toate largi măsura geogra­ ce. Pr
pe
origi­
fice,
spectacol maraton, susţi­ tr-o vădită evoluţie de for­ ţiilor artistice, s-au rea­ tutul de istorie şl arheologie nalei şi înfloritoarei civilizaţii Tărîm
nut de formaţiile artistice mă. Dar, revelaţia fazei a lizat şi foarte reuşite ex­ din Cluj-Napoca, Eugen Ia- dacice. Vastul sistem de for­ Teleju
tificaţii
iniţiat
Burebista,
de
din zona pădureniior pe constituit-o apariţia unui poziţii de artă populară, roslavski şi Adriana Rusu, rie pr
un
două
scena aşezământului cul­ impresionant număr de cuprinzînd articole de cercetători ce provin din muzeale realizat şi cu material, uriaş efort u- închid»
man
este
finalizat
unităţi
prestigioase
tural din Ghelari, a în­ formaţii noi — coregrafi­ port, ţesături, obiecte din de către regele erou Decebal ESP”*?!
confrun­
cheiat această etapă a în­ ce, muzicale şi literare —, lemn, ceramică, împleti­ transilvănene (Cluj-Napoca şi in preajma decisivei începutul m
Deva).
tări
trecerii. Desfăşurarea fa­ expresie a preocupării mai turi şi altele. Prin conţinutul său, prin veacului cu al romanii la al erei Bv-rti
11-Iea
zei a evidenţiat, pe lingă insistente a factorilor cul- Faza pe consilii unice a- tematica abordată şl alesul noastre.
nivelul artistic superior e- tural-cducativi locali de a groindustriale a celei de-a limbaj folosit, volumul ce-I Lectura cărţii „Cetăţi şi a- PRO
dacice
diţiilor precedente la care valorifica potenţialul exis­ VII-a ediţii a Festivalului prezentăm se adresează, în c- şezări confirmă din din Munţii dras­ Rndioi
.ii; .
tici"
nfir
plin
s-au prezentat majoritatea tent, cadrul oferit cu ge­ naţional „Cîntarea Româ­ gală măsură, atît publicului niaţia istoricului latin Florus ştiri;
formaţiilor, o organizare nerozitate de festival. niei" prin nivelul la care larg, cit şi specialiştilor în că „Dacii sînt ncdczlipiji de folelot
ireproşabilă, grijă pentru Cum era şi firesc, ma­ s-a desfăşurat, constituie o domeniul arheologici şl isto­ munţi". Intr-adevăr, toate des­ literar
Ictln
respectarea specificului zo­ joritatea formaţiilor pre­ certitudine pentru obţine­ riei dacice. In paginile lui coperirile dacice din zonă sînt ţările
nei şi autenticităţii re­ zente în spectacolele-con- rea unui număr sporit de sînt detaliat prezentate nu­ plasate pe înălţimile aflate de Muzie
şi
de
pertoriului şi costumelor, curs au fost folclorice, va­ titluri de laureat şi locuri meroasele aşezări şi fortifi­ o parte Oraşului. alta a cursului Romai
ştiri;
con­
apei
Efortul
o audienţă sporită la pu­ lorificând jocul, cîntul, o- fruntaşe pe ţară. Perioada caţii dacice din M. Şurcanu, structiv, dublat de ingeniozi­ scenă
blic. biceiuirile şi portul din va­ care a rămas pînă la faza dispuse în jurul capitalei sta­ tatea şi priceperea celor care la 1 It
A impresionat forţa ar­ tra satelor hunedorene, judeţeană, ee se va desfă­ tului dac — Sarmizegctusa şi-au durat aici locuinţe, atc- ,, mieră
Muzic
tistică dovedită de sate­ atît de bogate în comori Regia. liere, cetăţi şi sanctuare apa­ Dialof
le Mihăi'leni, Dupăpiatră, ale artei populare. Dar, şura între 5 martie — 7 Autorii, direct implicaţi în Existenţa ruinelor falnicelor re în paginile ee invită citi­ Radio
Dealu Mare, Hărţăgani din alături de cele -folclorice mai, pe genuri artistice, cercetările din perimetrul cetăţi, vizibile printre trun­ torul la drumeţie spre capi­ reta ,
lor" i
fagi,
chiurile
secularilor
ţinutul zărăndean; Păclişa, în viaţa culturală a sate­ trebuie folosită pentru o monumentelor dacice din fost menţionată în cîteva din a tala Daciei şi a regiunii în­ în inti
conjurătoare.
Peşteana, Ohaba - Ponor, lor noastre activează nu­ pregătire intensă a tutu­ munţii aflaţi Ia sud de O- lucrările umaniştilor şi călă­ I’artea finală a volumului noştri
Petros, din Ţara Haţegu­ meroase formaţii aparţi­ ror formaţiilor promovate, râ.ştic, nc oferă nu doar un torilor din evul mediu. După abordează, pe baza bogatu­ ştiri;
dresa
de
lui; -Ruda, Poieniţa Voinii, nând genului literar, mul­ în scopul încheierii cu simplu ghid al vestigiilor ar­ lungi perioade literare, tăcere ale lui şl variatului material ar­ 18,90
interesul
izvoarelor
Hăşdău, din zona pădure- te dintre acestea evoluând succes a actualei ediţii a heologice în discuţie, ci, mult acordat zonei este datorat heologic scos la lumină, pro­ Radioj
de
nilor, Boiu, Vărmaga, Va­ la un nivel calitativ ridi­ Festivalului naţional „Cin- mal mult, abordînd într-o descoperirii fortuite a unei strămoşilor legate noştri, civilizaţia 22,20 5
bleme
zatu"
ilustrata
lea Poienii, de pe Valea cat, abordînd un reperto­ tarea României". manieră accesibilă elementele mari cantităţi de monede de de uneltele de fier, vasele cu; t
arheologice
nur.
Cercetările
Mureşului, care s-au re­ riu patriotic, militant, re­ definitorii ale civilizaţiei da­ întreprinse, începînd cu anul ceramice, obiectele din bronz Maree
marcat prin numărul şi voluţionar. Şi, lucru îm­ VIORICA ROMAN cice care, aici, şi-au găsit su- 1924, au avut darul să ridi­ şl argint, de arhitectura civi­ op. 2:
Pin;
ce vălul de necunoaştere aş­ lă, militară şi sacră, de re­ tic. 1
ternut, datorită carenţei iz­
Muzlr
cu­
voarelor celei scrise, importante peri­ prezentările artistice şi care 2t,00
asupra
ştiinţifice
noştinţele
din
mai
oadei
Semnînd un desen... Triptic teatral himedorean istoria Daciei, afirmate atît au făcut ea gcto-dacii să fie
în planul culturii materiale „...întotdeauna superiori aproa­
şi spirituale, cît şl pe plan pe tuturor barbarilor şi a-
rie personală care se îm­ Centrul municipal de A doua., premieră este politic. An de‘ an, la cerce­ LC
pleteşte însă cu bucuria cultură şi creaţie „Cînta­ cea realizată de apreciatul tarea Ia cetăţilor şi aşezărilor proape egali cu grecii...", cum
Gră­
Costeşti,
de
Blidarii,
că şi alţi artişti hunedo- rea României" din Hune­ regizor Aurel Busuioc, cu diştea Muncelului, Piatra Ro­ afirma Iordancs în a sa lu­
„Getica".
Prezentat
in­
DFA
reni au creat desene apre­ doara se prezintă în faza formaţia de teatru experi­ şie, Vîrful lui I’ătru şl a al­ crare elegantă formă, volumul tria);
tr-o
ciate în judeţ, în ţară şi judeţeană a Festivalului mental, o noutate în scena tora, participă cunoscute per­ este completat, pentru o mal sterdî
vieţii
chiar 'dincolo de hotare­ naţional „Cîntarea Româ­ festivalului, „Vis cu păpu­ sonalităţi ale cercetători, ştiinţifice bună înţelegere a conţinutu­ DOAI
româneşti,
muzeo­
le ei. niei" cu trei recente pre­ şarii", comperaj dramatic grafi şl studenţi formaţi la lui, cu un bogat şi bine se­ mea
riile
— La ce alte concursuri miere. Ambiţia unor rezul­ după texte ale clasicilor şcoala arheologică clujeană. lectat material ilustrativ. Loco!
(Mod
Aspecte
din
aţi mai participat ? tate de excepţie, grefate teatrului românesc. Vom capitalei statului istoria ţinutului nul
dac
prezen­
— La Vaslui, Costineşti, pe... laurii republicani ai remarca izbutite interpre­ tate de autori ilustrează fap­ Dr. IOAN ANDRITOIU TRO.<
Brăila, Galaţi, Tg. Mureş trecutelor ediţii, se vădeş­ tări în condiţiile dificilei Hong
n J&b ş.a., la care s-au adăugat te fructuoasă, dacă ne gîn- transpuneri scenice în care Logci
Noiei
.că
dim
toate
trei
cele
interferează
se
cele de la Pescara (1982),
rolul
pe
Vercelli (1984), Ancona, spectacole au fost primite viu cu proiecţia pe ecran Neasemuită bogăţie de ]
PEN
Anglet (1985), Vercelli foarte bine de public. a unor actori talentaţi ca căiat
VUL
IIORIA CRIŞAN (1986). Satisfacţii deosebi­ Teatrul poetic, scris şi loan Cianadi, Petro Săn­ de culori şi motive desp
te am avut participînd la regizat în ideea etalării re­ duţ, Miluţă Iordache, Ser- rul)
Cu zece ani în urmă, în expoziţii organizate în ţa- surselor interpretative dar giu Andrăşesc, Filip Ciu- Centrul de cultură şi montele de port din Ro­ sa nu
(Mir
luna februarie, inginerul - ră, precum şi în U.R.S.S., şi creative originale, rele­ tar, Elena Sasu, Alina creaţie „Cîntarea Româ­ mos şi Romoşel (şurţ in rade
Floria Crişan, om al mun­ Bulgaria, Polonia, Iugosla­ vă di.n nou cel puţin două Comşa, Monica Tocaci şi niei" din Ceoagiu a găz­ „cahăli", catrinţă cu ale- NIN
cii la Termocentrala Min­ via, Turcia, Italia, Belgia, talente remarcabile: Petre Felicia Sălăjan. Remarca­ duit o apreciată expoziţie sături ş.o.), ştergar cu ţoa- gro?
URI
tia, debuta în ziarul nos­ Canada, Franţa, Olanda, Sănduţ în rolul lui Avram bilă este şi banda muzica­ de artă populară reunind căne, ioaie de perete, fa­ mor
tru semnînd un desen, ro­ Brazilia, Anglia, Spania, Iancu şi Geni Maxim în lă a piesei, cît şi modali­ creaţii scoase din lăzile ţă de masă realizate de Pan
(SU
dul unei pasiuni care, în Indonezia. Am, de aseme­ rolul Ioanei. Alături de ei, tăţile tehnice ingenios u- de zestre ale locuitorilor Eugenia Ştefan, Anufa Ba- TIE
scurgerea anilor, avea să nea, lucrări tipărite în al­ mai tinerii debutanţi Ovi- ti'lizate în context. comunelor Romos, Balşa, sarab, Marfa Crăciunescu, Eva
primească însemnele apre­ bume colective publicate diu Băjan şi Constantin In sfîrşit, teatrul penfru Rapoltu Mare, Ceoagiu, Sabina Berian ş.a. Comu­ car;
cierii şi consacrării în do­ în numeroase ţări ale lu­ Bostan întregesc o distri­ copii şi tineret, laureat pe altele realizate în cadrul na Balşa s-a remarcat prin Rez
«le
meniul artelor plastice, mii. buţie restrânsă dar capa­ ţară, vine din nou cu o generos al actualei ediţii costum de femeie, glugă
mai precis al desenului sa­ — Ce înseamnă desenul bilă să transmită emoţia creaţie originală prin „Ie­ IIA
cia;
tiric, al caricaturii. La cu tematică satirică pen­ unui spectacol de subtil dul cu trei... ţapi", paro­ pal
sfîrşitul lunii decembrie a tru dumneavoastră ? fior patriotic, exprimat die muzical - coregrafică Expoziţie de artă populară LA
(C«
anului trecut, printr-o te­ — Este un mod de ex­ prin calităţi artistice apar­ scrisă de Eugen Evu, în ere;
legramă sosită din Tokio primare, în primul rînd te. „Stele sub pluguri" regia artistică a Elenei a Festivalului naţional şi straiţă din Poiana, o- n ic
(Japonia), era anunţat că artistică, dar şi o modestă marchează aceeaşi apeten­ Barboni şi cea coregrafică „Cîntarea României", ex­ preg din Mada aparţinind tre
tin
la al X-lea Concurs in­ contribuţie ia • îndreptarea ţă rodnică a poetului Eu­ a Marinelei IIuh.' Trei presie a unei bogate dis­ Luciei Simmica, Lucrefiei Re*
ternaţional de caricatură unor / stări de lucruri ne­ gen Evu pentru dramatur­ noutăţi scenice hunedore­ ponibilităţi spirituale, a ta­ Simedrea ş.a. Alături s-au na’
gia genului scurt, cu va­
Yomiuri, la care au fost gative. Tenta sa educativă ne, tot atâtea şanse do a lentului şi îndeminării pe aflat feţe de pernă, de­
examinate 14 000 de dese­ este evidentă. lenţe lirice în context is­ spori palmaresul de lauri care vatra satului ie-a sagi, tindele, feţe de ma­
ne provenind din numeroa­ — Gînduri de viitor ? toric semnificativ, inspi­ al genului teatral din ju­ conservat şi dezvoltat de-a să, pieptare, catrinţe din
se ţări ale lumii, ingine­ — Aş dori să închegăm rată din inepuizabilul iz­ lungul anilor. Laolaltă, au Rapoltu Mare; catrinţe,
rul Horia Crişan a obţi­ un cenaclu al umoriştilor vor ql istoriei Transilva­ deţul nostru. incinta! ochiul şi sufletul tindele, straiţe din Ceoa­
nut Premiul special al ju­ la Deva, care să fie în niei. G. STREIANU celor care au zăbovit ci- giu şi Bozeş. Respectînd fi
membrii
cercului
teva clipe în preajma for tradiţia,
riului, care se adaugă fe­ măsură să conducă la ’ o pentru a se bucura de de artă populară al uni­ ni'
susţinută activitate şi pe _ e _ •-----------— • — • — • — • — • — • — • — ro
ricit altor 30 de premii ob­ mireasma unei frumuseţi vers ităţii c ui tural-ştiinji iic e m
ţinute în ţară şi peste ho­ plan local. Laolaltă, am de Tiberiu Fazakas, din aparte generate de varie­ din Ceoagiu au realizat, tic
putea organiza expoziţii cu Vernisaj m
tare. Hunedoara. Artistul expu­ tatea culorilor şl motive­ la rindul lor, frumoase o-
tematică diversă care să ne 50 de lucrări op-art lor populare pe care zona biecte care s-au bucurai
— Este, fără îndoială, o m
se bucure do interes ia La Galeriile de artă din care, ne exprimăm convin­ Orăştiei le conţine în cel de o caldă apreciere. dr
mare bucurie pentru dum­ Deva are Loc azi, la orele ta
public. gerea, se vor bucura dc mai înalt grad. n<
neavoastră ? 16,00, vernisajul expoziţiei interes din partea publi­ Au reţinut atenţia de­ MINEL BODEA
— într-adevăr. O bucu­ B. CĂTĂLIN de artă plastică semnată cului.