Page 42 - Drumul_socialismului_1989_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 \

Dezvoltarea proprietăţii cooperatiste — Măsurile adoptate je_ Comitetul Politie Executiv

cerinţă esenţiali pentru progresul ai CI. al Pil - puternic stimulent pentru

neîntrerupt al agriculturi hunedorene creşterea producţiei agricole DUMfNI
® fî
(Urmare din pag. 1) rea efectivelor de animale torea răspunderii fiecărui piilor.
şi modernizarea fermelor lucrător din agricultură ÎNDEMN PENTRU ASIGURĂM CONDIŢII BUNE qhiozda
acestea deţinînd o avuţie zootehnice constituie ele­ faţă de soarta producţiei, * ă. Epi
de peste 500 milioane lei. mente cu pondere în avu­ de apărarea şi dezvoltarea PARTICIPAREA SPORIRII RECOLTELOR LA HECTAR Sub trio
Evidenţiind necesitatea ţia cooperatistă. avuţiei unităţii lor. PERMANENTĂ « 12,4
dezvoltării în continuare a Dispunînd de o puterni­ Desfăşurînd o permanen­ (Urmare din pag. 1) litate cu peste 200 kg sub­ • 13,0(
forţelor de producţie ale că bază tehnico-maţerială, tă muncă de educaţie, de LA MUNCĂ stanţă activă azot, fosfor Album
agriculturii, secretarul ge­ în acest an, în cadrul a- transformare a modului producţiei agricole şi va­ şi potasiu. Tehnologia sta­ sumar :
neral al partidului, arată dunărilor generale ale oa­ de gândire şi de acţiune (Urmare din pag. 1) lorificării depline a poten­ bilită la cultura porum­ prinz *
că: „Pentru noi, proprie­ menilor muncii din agri­ în folosul sporirii proprie­ ţialului productiv al uni­ bului, pentru care întrea­ uşoare
tatea cooperatistă, a între­ cultura judeţului nostru tăţii obşteşti, organele şi producţiei şi eficienţei e- tăţilor,- asigurîndu-ne, în ga .suprafaţă este arată mate *
gii ţărănimi, asupr i pu- s-a desprins cu pregnanţă organizaţiile de partid din conomice a culturilor. De acelaşi timp, posibilitatea din toamnă, ne va asigu­ * Pe r
mmtului şi mijloacelor de preocuparea de a utiliza unităţile agricole, condu­ asemenea, am reţinut că, ca în gospodăriile perso­ ra recolte superioare. zentului
muncă reprezintă singura cu eficienţă ridicată mij­ cerile colective ale acesto­ după acoperirea consumu­ nale, să creştem naai mul­ Cu forţe sporite se ac­ instrum
cale pentru a asigura atît loacele materiale, fonduri­ ra sînt chemate să se pre­ lui alimentar, cantitatea te animale şi păsări, . să ţionează şi la grădina de mici ai
progresul agriculturii, cît le băneşti şi forţa de m u n ­ ocupe cu întreaga răspun­ de grîu şi porumb răma­ contribuim în mii maro legume, la amenajarea ce­ cununa
şi dezvoltarea, în mod ar­ că în scopul creşterii pro­ dere de gospodărirea cu să, destinată .retribuirii, măsură la livrarea unor lor 2 000 mp răsadniţe re­ nesc *
monios a industriei şi a- ducţiei în toate sectoarele chibzuinţă a avuţiei coo­ se va repartiza suplimen­ cantităţi spor,te de produ­ partizate producerii legu­ cîntec !
griculturii — ca două ra­ dc activitate agricolă, de peratiste, astfel îneît în tar cooperatorilor care se vînduto pe bază de melor timpurii, pe car?. ie venta
muri economice fundamen­ a aloca fonduri tot mai acest an să se înfăptuias­ participă efectiv la m u n ­ contract. vom însămânţa ineepînd • 15,0£
tale, care se condiţionează însemnate pentru dezvol­ că exemplar obiectivele că, în funcţie de numărul Cooperativa noastră a de săptămâna viitoare. în gramuii
obligatoriu în procesul ge­ tarea proprietăţii coopera­ din programele judeţene de norme realizat şi de cultivat din toamna trecu­ anul trecut, la unele cul­ jurnal
neral de făurire a socia­ tiste, ca principală cale de' dezvoltare a agricultu­ contribuţia adusă la înde­ tă 245 ha cu grîu, iar în turi s-a acordat retrbuţie Români
lismului şi comunismului de asigurare a reproduc­ rii. în acest sens, un im­ plinirea şi depăşirea pro­ această primăvară vom în- în natură cooperatorilor rii con
în România". Important ţiei lărgite, de ridicare a portant stimulent pentru ducţiilor planificate, în sămînţa peste 150 ha cu o 20,2
de relevat este că în struc- - calităţii muncii şi vieţii cointeresare în creşterea felul acesta creîndu-se po­ porumb. Alte 50 de hec­ pînă la 20 la sulă din re­ Declare
tura proprietăţii coopera­ lucrătorilor din agricultu­ producţiei îl reprezintă şi sibilitatea ca fiecare fa­ tare sînt destinate cultu­ colta dc legume. Creşterea Produci
tiste s-au produs însemna­ ră, alo întregului popor, noile măsuri adoptate re­ milie să primească sufi­ rilor de legume în ogor acestui procent la 30 la Filme 1
te mutaţii calitative, spo­ în acelaşi timp s-a luat a- cent de Comitetul Politic ciente cantităţi-'de produ­ propriu, la care se adau­ sută ne dă certitudinea că lejurnal
rind permanent valoarea titucHne fermă împotriva Executiv al C.C. al P.C.R., se pentru consumul pro­ gă încă 30 de ha în cul­ vom avea o bună partici­ derea
fondurilor fixe, care în aspectelor de dijmuire a la propunerea secretarului priu şi pentru creşterea turi duble şi succesive. pare la muncă la toate lu­
C.A.P. şi A.E.T. din jude­ proprietăţii cooperatiste, a general al partidului, tova­ şi îngrăşarea de animale. Pentru a obţine producţii crările, coca ce se va re­ LUNI
ţul nostru reprezintă a- slabei gospodăriri a avu­ răşul Nicolae Ceauşescu, Tată considerente ce ne superioare la .hectar, edi­ flecta în realizarea unor
proape 900 milioane lei. ţiei obşteşti, stabilindu-se privind perfecţionarea sis­ determină să ne. angajăm tura de grîu a fost ferti­ producţii mari, dc calita­
E x t inde rea amenajărilor măsuri politico-organiza- temului de retribuire în cu toate eforturile la spo­ lizată suplimentar în tota­ te, la toate culturile. 19,25 I
pentru irigaţii şi a plan­ toriee şi tehnico-economice acord global în cooperati­ rirea recoltelor şi a con­ grame
Ştiinţa
taţiilor pomicole. creşte­ menite să determine eres- vele agricole de producţie. tribuţiei la fondul de. stat.
Efectivul cel mai mare de ® 20,1
iepuri de casă ii are Cor­ pocii c
nelia Daminescu, Ana Dă- la albi
Responsabilitate deplină în nilă şi loan Sabău, iar cei ® 20,3i
mai mulţi stupi loan iovan <* 21,0
$3 LOCUINŢE NOI. Con­ şi Ludovic Burza. De men­ i. Organ i:
abordarea sarcinilor structorii din Brigada nr. ţionat că numărul de ani­ zare a
30 a Antreprizei de con­
male mici şi al lamiliilor rii ®
(Urmare din pag. 1) înălţime, utilizarea de scu­ strucţii-montaj Petroşani .au de albine — cum a relevat capital
le improvizate, lipsă căş­ încheiat lucrările la prime­ şi recensăminteI animalelor Ce-ţi d
tos, trainic fundamentat tii de protecţie ş.a.). le 10 apartamente din domestice din acest an — ce Ron
pe realizările obţinute în în ceea cc priveşte grija blocul nr. 41, în cartierul sporeşte, in comuna Zam, lejurna
anul trecut — cel mai rod­ fată de om mai avem li­ „Morişoara" din oraşul de la o perioadă la alta. derea
nic din întreaga existenţă nele lacune. Se ştie că a- Vulcan. Numai în primul
a antreprizei. Doresc să n urni te puncte de lucru trimestru al anului, în a- EJ Azi, de la ora 9 şi
remarc doar citeva dintre sînt dispersate la distanţe cest oraş din Valea Jiului 20 minute vor li prezenta­
succesele anului 1988 : o mari faţă de localitatea în se vor da în folosinţă 92 te la radio, pe programul
depăşirea cu 11,61 la sută care domiciliază membrii apartamente confortabile. ii, in emisiunea „VIAŢA
a planului pe total antre­ brigăzilor noastre. în sen­ CENACLURILOR", aspecte
DEVA
priză • la activitatea de sul asigurării unor condi­ m VREDNICIE.. In comu­ din activitatea membrilor trio);
conştrucţii-montaj am rea­ ţii mai bune de locuit şi na Za'm există mulţi cetă­ cenaclului literar ,,Panait sterclan
lizat un plus de 12,21 la de masă vom insista mai ţeni crescători de animate tstrati" al ziarului ,,Steagul DOAllA
mer
sută, 78 milioane lei pro­ mult în viitor. mici şi apicultori, care li­ roşu" din Petroşani. riil-
ducţie . suplimentară Ia Dispunem la această vrează importante canti­ Locv.,.1
prestaţii, în timp ce Ia dată de un cuprin­ tăţi de carne, piei, miere (Moder
produse la iondul de stat, m im ă i
producţia industrială pre­ zător program uni­ de albine, ceară şi alte nul all
TH.OŞA
vederile au fost îndeplini­ tar de măsuri tehnieo-eco- Institutul do subingineri din Hunedoara — apreciată Hong
te în proporţie de 135.9 nomice şi politico-organi- inslilujie hunedoreană dc în v.ăţăniînt superior. prin■ sistemul de achiziţii. Legend;
la sută. zatorice, care ne va per­ Noieml:
de
per
Rezultatele de care am mite realizarea planului PENI:
amintit şi realizările su­ de producţie şi a angaja­ Răspunderi şi exigenţe sporite călători
perioare pe'care scontăm mentelor pe a n u l î n curs. VULCA
despre
în acest an reflectă efi­ Au fost înscrise aici, pe Adunarea de dare de cuvîntul său Alexandru rou ales trebuie, să - le a- teri, la înfăptuire!! măsu­ ml); 1
cienţa programelor de or­ baza propunerilor formu­ seamă şi alegeri a organi­ Petrovici -— au avut-o şi corde ţoală atenţia. în rilor şi hotăririlor luate, sa mura
ganizare şi modernizare a late de oamenii muncii zaţiei Uniunii Tineretului o au tinerii. Aceasta re­ principal este vorba do o în generai la viaţa inter­ (Mineri
rada
producţiei adoptate de din cele cinci brigăzi, mă­ Comunist din sectorul re­ flectă potenţialul ridicat abordare mai exigentă a nă de organizaţie. Nici în­ N1NOA
consiliul oamenilor mun­ suri ce vizează creşterea paraţii cazane al între­ de care dispunem, angaja­ actelor de indisciplină, u- văţământul politic, infor­ grozav
cii din unitatea noastră, calităţii producţiei şi a e- prinderii electrocentrale rea tot mai responsabilă tiRizarea eficientă a timpu­ mările politice In ansam­ URICA
mori
sub îndrumarea comitetu­ ficienţei economice, spori­ Deva a constituit un mo­ în tot ce presupune buna lui de lucru, efectuarea u- blu, activitatea politico- Pantor
lui de partid. Acest cadru rea accentuată a producti­ ment de referinţă în mun­ funcţionare a maşinilor şi nor lucrări de calitate, educativă nu s-au desfă­ (Steaui
democratic de afirmare a vităţii muncii, reducerea ca celor 49 de tineri de instalaţiilor". respectarea tuturor măsu­ şurat la nivelul cerinţelor BAllZj
(M i n
celor ce muncesc în cali­ consumurilor de materia­ aici. Analiza efectuată a De fapt, atît darea de rilor prevăzute în autori­ şi exigenţelor impuse de TIE:
tatea lor de producători, le, energie şi combustibil relevat marile răspunderi seamă, cît şi dezbaterile zaţiile de lucru şi. de pro­ răspunderile tinerilor în livadaţ
proprietari şi beneficiari etc. O atenţie deosebită a- ce revin tinerilor în exe­ au reliefat implicarea şi tecţie a muncii, în repu­ buna desfăşurare a activi­ căra);
Rezerv
— creat din iniţiativa stră­ cordăm aprovizionării teh­ cutarea operativă şi la un tăţii productive. Desigur, de c
lucitului nostru conducă­ nico-materiale şi pregăti­ înalt nivel calitativ a re­ ' acestea şi-au pus ampren­ „Cîntn
tor de partid şi de stat — rii profesionale a întregu­ paraţiilor, în respectarea Adunări ele dare de seamă şi alegeri ta asupra eficienţei mun­ ItAŢEi
eia);
ne va permite în acest an lui personal încadrat. Ca termenelor stabilite, toate cii biroului, care nu a gă­ palidă
şi în continuare să luăm noutate vreau să arăt că influenţînd în mod deose­ în organizaţiile U.T.C. sit, uneori nici nu a cău­ •V LAN :
şi să înfăptuim cele mai acţionăm, în colaborare bit realizarea indicatorilor tat, cele mai nimerite căi r (Centr
bune decizii pentru asigu­ cu unităţile de învăţământ la nivelul secţiei şi, im­ de implicare a tinerilor în creaţie
niei“);
rarea mersului continuu din localităţile în care îşi plicit, al întregii între­ aportul substanţial nlc or­ nerea urgentă în funcţio­ materializarea sarcinilor trează
majorităţii
nare şi la parametri cali­
ascendent al producţiei. desfăşoară activitatea bri­ prinderi. ganizaţiei, la ale realizarea în tativi ceruţi a utilajelor. ce le-au revenit. tine
Regina
tinerilor
aceste
Dar,
Avînd
din
2 Practic, în anul tre­ găzile noastre, pentru realităţi, în vedere organiza­ cele mai bune condiţii a ga S-a • subliniat că întrea­ adunării unul fost şi meritele na).
tinerilor
acela
cut şi in prima lună
în
biroul
a
şcolarizarea
sarcinilor
ce
revin oame­
activitate
politico-orga-
că a clarificat aceste pro­
meseriile de bază ta care
ţiei a acţionat prin forme
* din 1989 nu ne-am
confruntat cu probleme avem de asigurat „schim­ şi mijloace specifice pen­ nilor secţiei. Dorel Mun- nizatorică şi educativă bleme, că a stabilit prio­
Popa,
tcanu,
Eugen
Ovi-
care să împiedice buna bul de mîine". Toate ini­ tru educarea prin muncă diu Magda, Petru Ţuţul, trebuie intensificată şi re- rităţi dc acţiune, inclusiv
desfăşurare a activităţii ţiativele şi acţiunile pe şi pentru muncă a tineri­ 'loan Sipoş sînt doar cîţivn orienlală în funcţie de pentru activitatea noului
productive. Imperfecţiuni, care le aplicăm din pri­ lor, ridicarea şi perfecţio­ dintre cei mai destoinici. aceste cerinţe, exprimîn- birou. Planul de măsuri Peni
lucruri de pus mai bine mele zile ale acestui an narea profesională, întări­ du-se, totodată, nevoia fo­ aprobat vizează în princi­ fi pre
la punct există însă. Au sînt subordonate atingerii rea ordinii şi disciplinei, a într-un spirit de exigen­ losirii mai rodnice a ca­ pal creşterea responsabili­ cu cei
Vintul
fost arătate şi în recenta unui scop precis: împlini­ răspunderii faţă de sarci­ ţă, critic şi uneori auto­ drului oferit de adunările tăţii tuturor celor aleşi in cu un
adunare generală a oame­ rea dorinţei celei mai ar­ nile încredinţate. Dc ase­ critic, în cadrul adunării generale, de învăţământul realizarea sarcinilor ce le calc c
nilor muncii şi vom ac­ zătoare a întregului nos­ menea, s-a desfăşurat o au fost' rdliefate însă şi o politico-ideologic, munca revin, mai multă Iniţiati­ tor e
minin
ţiona pentru înlăturarea tru colectiv — obţinerea, largă şi intensă activitate scamă de' neajunsuri din de la om la om, de cele­ vă şi receptivitate în solu­ Intre
oricăror neajunsuri. Deşi în 1989, a celor mai bune pentru cultivarea conştiin­ activitatea biroului şi or­ lalte forme proprii de ac­ ţionarea propunerilor şi cele
nu am înregistrat în 1908 realizări dc pînă acum, o- ţei muncitoreşti-revoluţio­ ganizaţiei. Referindu-se la ţiune. Atît darea de sea­ hotăririlor adoptate, spo­ 6 grai
nici un accident de m u n ­ magiu de gînd şi faptă a- nare, a intransigenţei fa­ acestea, Tania Marian, Eu­ mă, cît şi vorbitorii' au rirea exigenţei faţă de duce
că, situaţii generatoare tde dus aniversării a 45 de ani ţă de lipsuri şi neajun­ gen Foia, Alexandru Epu­ reliefat că s-a manifestat felul în care fiecare tînăr La
accidente s-au semnalat, de la victoria revoluţiei suri. re, Horea Olar, Daniel formalism, superficialita­ îşi face datoria la locul fi fn
nin. A
cele mai multe ţinînd de de eliberare socială şi na­ „O contribuţie impor­ Arhire şi Mircea Marc au te şi îngăduinţă faţă de său de muncă, dar .şi faţă derat
aşa-zisele mici abateri de ţională, antifascistă şi anti- tantă la realizarea într-un arătat că sînt încă multe felul în care acestea sînt de calitatea activităţii bi­ cale .
la disciplina de producţie imperialistă din August termen scurt a reparaţii­ domenii în care tinerii pregătite şi se desfăşoară. roului. sector
(muncitori găsiţi fără viza 1944 şi celui, de al XIV- lor capitale şi înlăturarea pot să-şi îmbunătăţească De aici, o slabă partici­ prodii
medicală pentru lucru la lea Congres al partidului. avariilor — sublinia în munca şi cărora noul bi­ pare a tinerilor la dezba­ VALENTIN NEAGU