Page 44 - Drumul_socialismului_1989_02

DRUMUL SOCIALISMULUI Nit. 9 716 • DUMINICA, 12 FEBRUARIE 1989
Pag. 4

H BEIJING. - Secreta­ pera in vederea aplicării tului, Atef Sedki, şi primul oada de tranziţie în Na­
rul general al C.C. al P.C. Rezoluţiei 598 a Consiliu­ ministru al Danemarcei, mibia (UNTAG), care ur­
Chinez, Zhao Ziyang, l-a lui de Securitate. Poul Schlueter, aflat in vi­ mează să supravegheze,
primit pe ministrul aface­ zită în capitala egipteană. incepînd de la 1 aprilie,
rilor externe al Thailandei, B NEW DELHI. - Pri- Intr-o declaraţie’ făcută procesul de pace în acest
S. Savetsila, aflat in vizită mul-ministru a! Indiei, Ra- după convorbiri, Atef Sedki teritoriu — relatează agen­ Munţii Poiana Ruscăi — multimilenară vatră
la Beijing. In cursul con­ jiv Gandhi, a avut convor­ a afirmat că cele două ţiile TASS şi Taniug. El a
vorbirii care a avut loc, biri cu premierul Australi­ părţi au puncte de vedere cerut membrilor consiliului de permanenţă şi continuitate românească
informează agenţia China ei, Bob Hawke, aflat in identice asupra necesităţii să accelereze procesul de
Nouă, au fost abordate vizită la New Delhi, una convocării unei conferinţe desfăşurare a UNTAG, In cadrul programului acesteia, alimentîndu-se
probleme privind colabo­ din etapele turneului pe internaţionale de pace în pentru a se pregăti con­ de cercetări speo-arheolo- jn partea superioară cu
rarea bilaterală, precum Orientul Mijlociu. El a diţiile accesului la inde­ gice din judeţul nostru, aer mai cald din afară,
şi eforturile întreprinse de care îl efectuează în re* mai adăugat că a fost pendenţă al Namibiei, în întreprinse de Cercul in- motiv pentru care a ofe­
giune. Au fost analizate
cele două ţări în vederea diverse aspecte ale coope­ conformitate cu termenele terdisciplinar de speolo­ rit condiţii propice pen­
găsirii de soluţii paşnice discutată situaţia din Golf, stabilite în cadrul O.N.U. gie „Speleon" din Hune­ tru a fi locuită succe­
unor probleme din zona rării bilaterale. Cei doi subliniindu-se importanţa doara, a intrat şi edno- siv de către comunităţi
Asiei de sud-est. şefi de guvern s-au pro­ ajungerii la o pace dura­ H SANAA. - La Sanaa carstul Munţilor Poiana umane în decursul mai
nunţat pentru continuarea bilă şi dreaptă în regiune. Ruscăi — zona hunedo- multor milenii. Aici, a-
s-au desfăşurat lucrările ce­
B NAŢIUNILE UNITE. - lei de-a II-o sesiuni a reană. Aici, dintr-un po­ porturile umane şi a n i ­
Secretarul general al înaltului Comitet comun tenţial speologic de 57 de male se fac simţite din
O.N.U., Javier Perez de Sil®* • BUSOLE yemenito-libian. peşteri au fost cercetate, plin prin sedimentele or­
Cuellar, a avut, la sediul Au fost examinate căile deocamdată, 27 de peş­ ganice existente. Astfel,
din New York al Naţiuni­ eforturilor de reducere a fl TUNIS. - Preşedinte­ de extindere şi adîncire a teri, doar 13 pre- patul viu al peşterii —
lor Unite, convorbiri cu tensiunii în sudul Asiei. le Tunisiei, Zine El Abidine colaborării economice, in­ zentînd interes arheolo­ ne referim la sala mare
miniştrii afacerilor externe Ben Aii, a conferit la Tu­ dustriale şi pe plan co­ gic (Arănieş, Cerişor, — se află sub un strat
al Iranului şi Irakului, Aii B BRUXELLES. - La Bru­ nis cu preşedintele Comi­ mercial între cele două Crăciuneasa, Ciulpăz, gros de sedimente (gro­
Akbar Velayati şi, respec­ xelles a avut loc un Con­ tetului Executiv al Organi­ ţări. Chergheş, Hunedoara, hotiş de prăbuşire, loess
tiv, Tariq Aziz, consacrate gres extraordinar al parti­ zaţiei pentru Eliberarea Pa­ Nandru ş.a.). Dintre aces­ do peşteră, humus vege­
tal etc) cu tendinţa de
impulsionării negocierilor delor socialiste şi social- lestinei, Yasser Arafat In B SAN JOSE. - Intr-o tea, doar două peşteri de
dintre cele două ţări in democrate din ţările Pieţei alocuţiune radio-televizată la Nandru au fost cer­ scurgere într-un con de
vederea reglementării con­ Comune. Congresul a fost cadrul discuţiei, pe prim- la San Jose, preşedintele cetate sistematic de spe­ dejecţie spre o adîncă
flictului din Golf. consacrat, potrivit agenţiei plan s-au aflat ultimele e- Costa Ricăi, Oscar Arias, cialişti în urmă cu cî- diaclază. In această zonă
voluţii ale problemei pa­
La sfîrşitul convorbirilor, EFE, elaborării unui mani­ lestiniene. a anunţat noi măsuri pen­ tcva decenii, restul do 11 s-a • descoperit cca mai
Perez de Cuellar a decla­ fest electoral al acestor tru însănătoşirea vieţii e- peşteri fiind încă inedite mare parte a materia­
rat că cei doi miniştri au partide în perspectiva ale­ H NAŢIUNILE UNITE. - conomice naţionale, inclu­ din acest punct de ve­ lelor arheologice (frag­
acceptat să aibă o întil- gerilor pentru -reînnoirea Secretarul general al dere, urmînd a face o- mente ceramice, unelte
oire spre sfîrşitul lunii Parlamentului vest-euro- O.N.U., Javier Perez de siv în scopul controlării biectul unor viitoare cer­ din piatră şi os), bine­
martie la New York pentru pean, organ consultativ al inflaţiei, care, în prezent, cetări arheologice siste­ înţeles nu fost descope­
a discuta aspecte de fond Pieţei Comune, programa­ Cuellar,. a prezentat o de­ cunoaşte o rată de apro­ matice. rite şi vestigii paleonto­
ale planului de pace al te să se desfăşoare în- iu­ claraţie in care cere Con­ ximativ 25 Ia sută. Se are Relevăm, în continua­ logice aparţinând ursului
Naţiunilor Unite. Secreta­ nie a.c. siliului de Securitate să în vedere reducerea aces­ re, cîteva dintre rezul­ de cavernă (Ursus spe-
rul general al O.N.U. a a- aprobe ultimul său raport tatele cercetărilor arheo­ laeus)* mamifer ce' a
preciat că ambele părţi B CAIRO. — La Cairo privind componenţa Gru­ tei rate pînă Ia aproxima­ logice de suprafaţă din trăit pe aceste melea­
au dat dovadă de flexi­ au avut loc convorbiri in­ pului de asistenţă al Na­ tiv 12 la sută la finele a- cea mai reprezentativă guri acum cîteva zeci
bilitate şi voinţă de a coo­ tre primul-ministru al Egip­ ţiunilor Unite pentru peri­ nului. peşteră — Peştera Mare de mii de ani şi a fost
de la Cerişor. La baza contemporan cu omul de
unui perete abrupt de Neanderthal.
10 m se deschide porta­ S-au stabilit, deocam­
lul acesteia (6,2 x 2,3 m) dată, cinci nivele de lo- ,
D I N Ţ Ă R I L E S O C I A L I S T E constituind de fapt in­ cuire : neolitic mijlociu
trarea principală. Ea ofe­ (4 200 — 3 500 î.e.n.); pe­
o PRAGA. — Recent o BELGRAD. — S-au ră acces îr/tr-o sală mare, rioada de tranziţie (2 000
a fost dată în exploatare încheiat lucrările de stră­ luminată, cu dimensiu­ — 1850 î.e.n.); epoca
experimentală uzina „e- pungere a tunelului lung nile de 2 0 x 5 x 6 m, dez­ bronzului tîrziu (1300 —
cologică" do prelucrare de 9 093 metri care va voltată pe direcţia est, 1200 î.e.n.); epoca fie­
FORTĂREAŢA DE SUB Navele (vria dintre aces- ( a deşeurilor menajere din aduce apa din rîul Vi- continuată apoi printr-un rului (1000 — 800 î.e.n.)
LACUL PRESPA tea pierduiă în timpul u- ) oraşul Ostrava-Kuncice sociţa sistem de galerii cu o şi un nivel prefeudal
nei bătălii cu Hota ami- ţ la hidrocentrala lungime totală de 125 m. (sec. VIII — IX e.n.),
Scăderea neaşteptată a ralului englez B/ake) pre- 1 din nordul Moravici. A- Zăvoi. Străpungerea tu­ Accesul în peşteră se mai deci şi din perioada etno­
nivelului lacului Prespa din zintă interes istoric, încăr- , ccasta este prima între­ nelului, cel mai lung de poate face şi printr-o altă genezei poporului român.
Macedonia a dus la o im- cătura lor — arme, metale ) prindere de acest fel din acest fel nu numai din intrare, aflată cu 7,5 m Descoperirile de aici pot
portantă descoperire ar- preţioase şi diferite produ ^ R.S. Cehoslovacă, infor­ Iugoslavia, va alimenta mai sus de prima, intra­ fi considerate ca o con­
heologică : de-a lungul se aduse din America - t mează agenţia CTK. Ea cu apă lacul de acumu­ re nepracticabilă, jucînd tribuţie deosebit de im­
malului a ieşit la iveală o puţind oieri date valoroo- > are o capacitate de pre­ lare al hidrocentralei, a doar rolul unui adevărat portantă la cunoaşterea
fortăreaţă medievală ocu- se referitoare la acea a- ţ lucrare zilnică de pînă cărui umplere va începe continuităţii populaţiei
pind 4 000 mp. Existenta pocă. f la 600 tone de deşeuri. la 4 martie. horn de tiraj ce debuşea­ autohtone din teritoriile
acesteia îndreptăţeşte pre- Se speră ca cele trei_ ga- ! Se preconizează o pro­ Centrala hidroelectrică ză printr-un puţ direct sud-vestice ale Româ­
supunerile referitoare la un lioane să poată fi arătate ) ducţie anuală de 35 tone de la Zavbi va furniza în tavanul sălii mari. Lu- niei şi a unităţii civiliza­
oraş construit de împăra- publicului cu ocazia Expo- ţ de metale neferoase şi primii kilowaţi de ener­ înd în considerare acest ţiei ei cu restul terito­
tul macedonean' Samuilor zijiei universale care va h aceeaşi cantitate de mase gie electrică la sfîrşitul lucru precum şi profilul riului do etnogeneză
(976-1014). Nivelul lacului găzduită de Sevilla in a- plastice. Uzina va pro­ acestui an şi va avea o ascendent al peşterii — românească.
Prespa, relatează agenjia nu/.1992, cu ocaz’a mar- duce, de asemenea, com­ denivelarea fiind de G m
Taniug, a coborit cu doi cării a 500 de an, de Ic capacitate anuală de 135 — aerul rece se scurge TIBERIU MARiŞ,
metri (cel mai scăzut nivel descoperirea America de post pentru agricultură. milioane kWh. în afară pe patul viu al arheolog
din ultimii 75 de ani), lă- către Cristofor Columb.
sind să apară deasupra
apei ruinele fortăreţe/, ca­ „SALONUL MĂRII"
re este înconjurată de zi­
duri ridicate din blocuri La Casablanca va fi or­ Caracterul concret al conducerii preventive
• de piatră. Alte obiecte ganizat, in 1990, primul
descoperite cu acest prilej Salon internaţional consa­
atestă că este vorba de o crat mării — informează Viaţa, practica au de- ducând autoturismul ARO tanţă, a căzut în faţa Bineînţeles, există o j
fortăreaţă datînd din evul agenţia MAP. Obiectivul * monstrat că în condiţiile nr. 21 HD 1242 pe un autodubei. Viteza redusă serie de soluţii pentru
mediu. principal al manifestării va I actuale jle desfăşurare a drum prioritar, în apro­ şi prevederea şoferului evitarea unor situaţii pe- |
Cunoscutul geograf sirb consta în sublinierea rolu­ traficului rutier, a ne li- pierea unei intersecţii a au făcut ca un eveniment riculoase, însă este im- J
lovan Ţ vi ici (1865—1927) a lui resurselor marine, de î mita la respectarea regu- anticipat nerespectarea rutier să poată fi evitat. posibil de a croi tipare- »
descoperit, spre sfîrşitul toate genurile, în econo­ | Iilor de circulaţie, fără de către biciclistul Ştefan O analiză a acciden­ ie unor reguli general
secolului trecut, rămăşiţe miile statelor lumii. J adoptarea permanentă, de Ioan, elev la Liceul in­ telor de circulaţie comi­ valabile privind modul j
ale acestei fortărefe in- MUZEU PALEONTOLOGIC ) către toţi participanţii, dustrial din Crişcor, a se relevă faptul că ma­ cum trebuie să acţioneze ]
ţ cercuite cu blocuri mari de * normelor şi principiilor semnificaţiei indicatoru­ joritatea nu s-ar fi pro­ şoferii, ce metode şi mij- j
t piatră. După cercetările La Beijing va fi construit i | conduitei preventive este loace să utilizeze pentru I
făcute Jn zonă, el a ajuns J prea puţin pentru un a ieşi din situaţiile cri- *
fosile — umane şi ale unor ţ (
) la concluzia că lacul Pres- cel mai mare muzeu de * trafic fluent şi în depli­ tice in care pot ajunge^, j
i' pa a avut un nivel mai animale vertebrate - din l nă siguranţă. în princi- din imprudenţă, lipsă de '
, ridicat, care a scăzut apoi Asia. In 1929, in capitala / I pal, conducerea preven- lui de pierdere a priori­ dus dacă cei implicaţi ar pricepere personale şi a- a
) cu 13-14 m (in sec. X şl Chinei a luat fiinţă colec- 1 I tivă constă în anticipa- tăţii şi, reducând cores­ fi adoptat o conduită pre­ le altora.
ţ XI), ceea ce confirmă re- fia de fosile din perioada ţ * rea împrejurărilor care punzător viteza, a reuşit ventivă. Concludente în Este cert însă că îm- n
[ latările despre această for- paleolitică, dar, intre timp, i I pot facilita sau genera să evite accidentarea bi­ binarea armonioasă a e- I
l tăreaţă şi aşezările ridica- excavărUe au scos la ivea- > « accidentul rutier, orice ciclistului. acest sens sînt acciden­ lemenlelor condu'tei pre_ 1
tele în care au fost im­
\ te pe malurile lacului. participant la trafic, a- ventive cu toate celelal- |
lă peste 120 000 fosile, ţ . dept al conduitei preven­ La Orăştie, pe strada plicaţi posesorii de auto­ :
Multe dintre acestea, deşi I N. Titulescu şoferul Bu­ turisme Biba Viorel, din te cunoştinţe teorel ce '
| CELE TREI GALIOANE valoroase, nu au putut fi , tive fiind chemat să po- cla Nicolae, ue la I.T.T.A. Răchitova, cu autoturis­ şi practice asigură un
puse în valoare sau folo- I » sede capacitatea de a in­ Bucureşti, coloana Deva, mul nr. 3 HD 9978, Han- climat de ordine şi sigu- *
ţ în urmă cu citeva zile, site în scopuri ştiinţifice şi l tui situaţiile de pericol în timp ce conducea au­ ciu Mitică, din Orăştie, ranţă în traficul nutier,
k in largul coastelor sudice didactice. i s ce ar afecta deplasarea toduba 24 B 5949 a reu­ cu autoturismul nr. 4 TID de disciplină şi politeţe ,
J ale Spaniei, in dreptul Io- Potrivit proiectului, mu- 1 în siguranţă şi de a lua şit să evite lovirea unui 613, Serafinceanu Calis- între participanţi, de ci- J
I calităţilor Cadiz şi Huelva, zeul ce va fi inaugurat in ţ toate măsurile ce se im- biciclist, tot elev, lovan tu, din Petroşani, cu vilizaţie, grjă şi atenţie 2
| echipa de scufundători a 1991 va dispune de o su- i I pun pentru evitarcin aces- Ştefan Gabriel, din clasa autoturismul nr. 3 IID faţă de partenerul de 3
i început operaţiunile de prafată de 10 000 mp. El) , tora. a VUI-a a Şcolii gene» 8377, care, datorită adop­ trafic. J
] căutare şi aducere la su- va deveni şi un centru de ) Semnificativ în acest ral o nr. 2 Orăştie, care, tării unei maniere agre­
i prafată a resturilor a trei cercetări in domeniile pa- 1 2 sens este exemplul lui circulând pe drum aco­ sive în conducere, au a- MILIŢIA
ţl galioane, scufundate în a- leontologiei şi paleoantro- } I Gligor Cristian, din perit cu gheţuş, s-a dez­ juns cu autoturismele JUDEŢULUI HUNEDOARA '
i cea stă zonă în anul 1656. pologiei. I Brad, care, recent, con­ echilibrat şi, la mică dis­ în... unităţile service. Serviciul circulaţie

COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. f~7roco~|
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 273