Page 45 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 45
Măsurile adoptate de Comitetul Politic
Executiv al C.C. al P.C.R. — puternic
stimulent pentru creşterea producfiej agricole
PREGĂTIM BAZE TEMEINICE SPORIREA
NOII RECOLTE VENITURILOR
DEPINDE DIRECT
Măsurile adoptate de faţă de grija cc ne este DE MUNCA
Comitetul Politie Execu purtată îl reprezintă f a p
tiv al C.C. al P.C.R., la tele de muncă, preocupa NOASTRĂ
propunerea secretarului ge rea de a asigura cele mai
neral al partidului, tova bune condiţii de sporire a Toţi cooperatorii din .
răşul Nicolae Ceauşescu, producţiei in hectar la unitatea noastră au prim t
;
privind perfecţionarea sis toate culturile, înţelegind cu deosebită satisfacţie
temului de retribuire în că recoltele mari înseam noile măsuri adoptate de
acord global în cooperati nă o retribuţie mai bună, Comitetul Politic Executiv
vele agricole, care prevăd posibilităţi largi de a creş
majorarea fondului de ce te în gospodăriile perso al C.C. al P.C.R., din i n i
Nicolae
ţiativa
tovarăşului
animale,
multe
mai
nale
m m reale şi legume repartiza de a vinde statului canti Ceauşescu, secretarul ge
ivVw»;
consti
te
cooperatorilor,
' neral al partidului. pri
tuie o nouă dovadă a grijii tăţi sporite de produse. vind perfecţionarea siste
întrucît în acest an a-
este
---------- permanente ce nivelului acor vem stabilit să realizăm mului de retribuire in a-
dată
ridicării
de
î
program ai dezvoltării socialiste M trai al ţărănimii. Găsind peste C 000 kg grîu şi 8 000 cord agricole in cooperati
global
producţie
vele
de
M; firtT un larg ecou în rîndul kg porumb la hectar, ne
membrilor cooperatori din preocupăm cu întreaga şi majorarea retribuţiei în
w. Mi
.
. ...
..
* .
al perfecţionării muncii şi vieţii întregului popor Hărău, noile măsuri repre răspundere do ridicarea natură a membrilor coope
ratori. Ele sînt în măsură
potenţialului
productiv
al
n zintă stimulente deosebit
de mobilizatoare pentru pămîntului, folosind judi să stimuleze participarea
creşterea mai puternică a cios, pe toată suprafaţa fiecăruia la realizarea şi
recoltelor în acest an, stabil ită, î ngrăşămintele depăşirea producţiilor pla
cînd, aşa cum ne-a cerut organice şi chimice, efec- nificate, prin executarea
Cunoaşterea ştiinţifică, factor important conducătorul partidului şi
statului, va trebui să ob ADRIANA OLAR, SIDONIA PRESECAN,
ţinem cele mai mari pro brigadieră cooperatoare
al transformării revoluţionare ducţii. nostru con la C.A.P. Hărău la C.A.P. Dobra
Răspunsul
cret, plin de recunoştinţă (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare in pag. a'3-a)
a societăţii noastre
Dezvoltarea economico-socială a României în anul 1988
„In decursul anilor — re, ţărănimii, intelectuali-- toare a poporului român,
sublinia tovarăşul Nicolae taţii, întregului popor. E- pe tărîmul teoriei şi prac
Ceauşescu în cuvîntarea poca inaugurată de ma ticii revoluţionare, al cu PRODUCTIVITATEA MUNCII PE O PERSOANA
rostită la solemnitatea o- rele forum al partidului noaşterii umane în gene
magierii zilei sale de naş din 1965 se distinge atît ral, revine tovarăşului
tere şi îndelungatei activi prin amploarea fără pre Nicolae Ceauşescu, perso
tăţi revoluţionare — am cedent a progresului eco- nalitate care, în 1965, a
avut mulţi oameni de şti nomico-social al ţării, cit fost învestită în suprema
inţă, multe personalităţi şi prin statornicirea unui funcţie de secretar gene
ral al partidului, opţiune
naţională urmată de ale
Teze, idei, orientări cuprinse gerea sa ca primul pre
în cuvîntarea secretarului general şedinte al României. Mo
al partidului Ia solemnitatea omagierii mentul inaugural al aces
tui proces marchează ’ în
zilei sale de naştere şi a îndelungatei ceputul desprinderii cate
activităţi revoluţionare gorice de formulele înve
chite, al renunţării la ten
dinţa repetării mecanice
care au realizat lucruri climat deosebit de fertil a unor teze depăşite sau
minunate în diferite dome pentru dezvoltarea gândirii infirmate de viaţă, la con
nii de activitate ; dar ni social-politice şi ştiinţifice, cepţiile şi viziunile sim
ciodată, ca în anii socia pentru elaborarea şi apli pliste despre socialism, a-
lismului, ştiinţa, învăţă- carea în practică a unui pr op ier ea hotărîtă de spi
mîntul, cultura nu au cu ansamblu de concepte, idei ritul viu al gîndiirii revo IN INDUSTRIA REPUBLICANA ÎN CONSTRUCŢH-MONTAJ,
noscut o asemenea dezvol şi teze de mare valoare luţionare, situarea pe te ANTREPRIZA ŞI REGIE
tare generală". principială, care au sporit renul analizei ştiinţifice,
Dezvoltarea, fără egal în considerabil rolul şi forţa realiste a fenomenelor so
istoria patriei noastre a teoriei revoluţionare în ciale şi, în consecinţă, în legumicultura
ştiinţei, îşi are începutul mersul înainte al societă conturarea unei noi ima
la Congresul al IX-lea al ţii româneşti. gini asupra socialismului,
partidului, eveniment po Meritul istoric de a fi ; izvorîtă din confruntarea
litic de o deosebită însem .iniţiatorul şi promotorul cu viaţa, cu bogăţia şi Să urgentăm lucrările
nătate, care a deschis ca acestui proces înnoitor, al diversitatea ei.
lea afirmării forţelor crea deschiderilor originale spre
toare ale clasei muncitoa afirmarea capacităţii crea (Continuare în pag. a 2-a) de sezon!
Obţinerea în acest an, Deoarece în decada a
Cantităţi sporite de cărbune cocsificabil în sectorul socialist al ju doua a acestei luni trebuie
deţului nostru, a peste încheiate toate lucrările le
producerea
răsa
pentru economia naţională 97 000 tone de legume, din gate de pentru legumele
care mai mult de 11000
durilor
tone timpurii, reprezintă o timpurii, se impune ur
In spiritul exigenţelor Pe marginea dării de bunelul. Fiind cea mai pe loc a complexelor me sarcină de mare răspun
şi orientărilor formulate seamă, a programului de mare mină din Valea Jiu canizate. Din programul dere pentru toţi legumicul gentarea pregătirii răsad
de secretarul general al măsuri, dezbaterile din ca lui, ochii tuturor se în prioritar de organizare şi torii. Un puternic factor niţelor, cu sprijinul unită
partidului, t o v a r ă ş u l drul adunării au scos in dreaptă, pe bună drepiate, modernizare a producţiei ţilor patronatoare, astfel
Nicolae Ceauşescu, In ma evidenţă preocupările, an spre noi. Avem o dotare stimulator pentru realiza incit fiecare C.A.P. să-şi
rea acestui obiectiv îl con
gistrala Expunere din no gajarea şi răspunderile pu tehnică bună. Aplicăm au fost aplicate 24 de mă asigure din producţie pro
iembrie 1988, adunarea ge ternicului colectiv mine măsuri tehnico-organizate, suri, care ne-au adus o e- stituie şi recentele măsuri prie întreaga cantitate ele
nerală a oamenilor mun resc pentru înfăptuirea rice la fiecare loc de mun ficienţă de 31,4 milioane adoptate de Comitetul Po fire prevăzută. Din cei
cii de la Î.M. Luiperu — programelor prioritare sta că. Roadele acestora se lei la producţia marfă. litic Executiv al C.C. al peste 63 000 mp răsadniţe,
expresie a concretizării bilite, accentul fiind pus văd. Dacă în lunile mai şi Vom continua să acţionăm P.C.R., care prevăd majo 19 000 mp trebuie să se
faptice a principiilor de pe creşterea în continuare iunie 1988 realizările au cu şi mai multă 'asisten rarea de la 20 la 30 la amenajeze pentru legume
mocraţiei noastre muncito- a producţiei de cărbune, fost mai slabe, în conti ţă în această direcţie. sută a fondului de retri le timpurii. Acţiunea res
reşti-revoluţionare — a a- — Avem un colectiv pu buire în natură. în cadrul pectivă este mai bine or
nalizat critic şi autocritio ternic, un nucleu de co acordului global, la cui- ganizată şi condusă îndeo
fermele
Iha,
modul în care s-a muncit Adunări generale ale oamenilor muncii munişti de mare valoare turile de legume. sebi la Orăştie, din Unirea,
Beriu,
în anul 1988, a dezbătut şi răspundere muncitoreas în scopul înfăptuirii o- Geoagiu, Aurel Vlaicu, Do
sarcinile mobilizatoare oa că, revoluţionară — arăta biectivelor prevăzute au bra şi altele, unde a exis
re stau In faţa celei mai prin asigurarea liniei de nuare producţia de cărbu minerul şef de brigadă fost întreprinse o serie de
mari mine din Valea Jiu front aotive, buna folosire ne a crescut continuu. Ca Constantin Popa. Prin mun acţiuni menite să asigure tat o preocupare susţinută
lui în acest penultim an a puternicei baze tehnico- urmare a măsurilor apli ca lor plină de abnegaţie mai buna folosire a bazei în vederea formării patu
al cincinalului. „Este anul materiale, gospodărirea cu cate, a mobilizării şi răs şi dăruire, reuşim să creş tehnico-materiale. Pe lin rilor calde. Pentru a pro
decisiv, hotărî tor în vede chibzuinţă a acesteia, corn. punderii minerilor noştri tem zilnic producţia de gă stabilirea şi repartiza duce răsaduri de calitate,
rea îndeplinirii sarcinilor pletarea, stabilizarea şi ca pentru soarta producţiei, cărbune extras. Anul tre rea planului pe unităţi şi sănătoase şi viguroase, se
întregului cincinal — se lificarea forţei de muncă, trebuie să arătăm că mi ferme cultivatoare, s-a fă cere o preocupare susţi
sublinia in darea de sca extinderea unor tehnolo na Lupeni a extras anul cut, 28 de brigăzi şi-au cut amplasarea culturilor, nută din partea şefilor de
mă. Nouă, minerilor de la gii de mare randament în trecut cu 13 400 tone căr realizat sarcinile, printre au fost asigurate cantită ferme şi a conducerilor u-
Lupenl, ne revine o mare exploatarea cărbunelui. bune mai mult decît în acestea numărîndu-se şi ţile de seminţe necesare nităţilor în scopul însă-
răspundere pentru a asi- — Minerii şi electrome 1987. Ne-am realizat şi de cea pe care o conduc. în sortimentele prevăzute, mînţării grabnice în ră
gura economiei naţionale canicii — sublinia ingine păşit planul la lucrările de Ne-am înscris cu rezultate o bună parte din acestea, sadniţe a sortimentelor de
cantităţi sporite de cărbu rul Alexandru Blaj, direc pregătiri şi investiţii, ceea bune şi în luna ianuarie. îndeosebi cele timpurii — legume timpurii stabilite.
ne cocsificabil de calitate torul minei —- sînt chemaţi ce ne-a asigurat noi ca De fapt, pot să spun, hc>- varză, conopidă, gulioare, întrucît se constată se
şl eficienţă ridicate, aşa să dovedească răspundere pacităţi de producţie în mazăre — fiind preluate, rioase rămîneri în urmă Ia
cum ne îndeamnă Minerul şi abnegaţie muncitoreas cărbune. în sectoarele VII GH. I. NEGREA s-a distribuit folia de po
de Onoare al ţării, tova că în realizarea zilnică a şi TII se aplică metoda de NICOLAE TiRCOB
răşii! Nicolae Ceauşescu". sarcinilor la extracţia căr- mare eficienţă de rotire (Continuare in pag. a 2-a) lietilenă pentru acoperirea (Continuare in pag. a 2-a)
răsadniţelor etc.
