Page 46 - Drumul_socialismului_1989_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nl

Cunoaşterea ştiinţifică, factor Repartizarea în producţie a absolvenţilor

important a! transformării
şcolii profesionale — moment
revoluţionare a societăţii noastre 19,21
emoţionant în viata tinerilor muri
(Urmare din pag. 1) ci toreşli-revoluţionare, au- dea dovadă de înaltă com­ melc
toconducerea muncitoreas­ petenţă în domeniul în socit
Pe baza unei analize că şi autogestiunea econo- care lucrează. De altfel, „...Să răspundeţi cum se muncă pe măsura pregăti­ „întregul colectiv didactic trio
profunde, riguros ştiinţifi­ mico-financiară, lupta din­ competenţa este produsul cuvine încrederii ce v-a rii lor şi implicit, posibi­ — profesori, ingineri, maiş., ta re
ce, a realităţilor istorico- tre vechi şi nou, rolul sta­ unei permanente pregătii” fost acordată. Mult succes litatea de a trăi demn, ci­ tri — a. depus strădanii Ciuţi
sociale, naţionale şi inter­ tului şi naţiunii în condi­ cu tot ce este nou şi im­ în muncă şi viaţă !" — vilizat. Dintre eia 34 se ca pregătirea de cultura î pa
naţionale, a sintetizării ţiile actuale, noua ordine portant în domeniul pro­ cuvintele directorului Li­ vor îndrepta spi'e cocserii, generală şi de specialita- ţiunc
realizărilor ştiinţei în epo­ economică şi financiară in­ priu de activitate. Rcferin. ceului industrial nr. 1 IIiu 36 spre furnale, 72 spre te a elevilor să fie* de ca­ com|
ca noastră, secretarul ge­ ternaţională ş.a. du-se la acest aspect, tova­ nedoara, Vichente Giur­ oţelăril, 36 vor deveni la- litate, au fost ajutaţi să strat
neral al partidului a cla­ Această monumentală o- răşul Nicolae Ccauşescu minatori, 36 forjori-trata- devină meseriaşi pricepuţi. 21,5(
rificat probleme teoretice peră este rezultatul pro­ arăta că este necesar să giu, răzbateau emoţionant montişli, 35 sudori, 28 tur­ La această oră, toţi absol­ Inch
şi practice de însemnătate fundei studieri a legilor o- se înveţe şi să sc înveţe în sufletele celor 319 ab­ nători şi 42 lăcătuşi, ani­ venţii noştri cunosc bine
cardinală pentru dezvolta­ biective ale vieţii sociale, continuu, să se însuşească solvenţi ai şcolii profesio­ maţi de gîndul unei per­ locurile de muncă din
rea societăţii româneşti, în întemeiată pe îmbinarea tot ce este mai nou în nale din cadrul aceleiaşi manente autodepăşiri, al combinatul siderurgic, cu­ BE
etapa actuală şi de per­ organică a teoriei cu prac­ ştiinţă, în tehnică, în toa­ ridicării pregătirii profe­ nosc fluxurile tehnologice
efectuat
au
aici
spectivă, precum şi multe tica. „Am pornit — subli­ te domeniile de activitate ! instituţii, în conştiinţa a- sionale şi de cultură gene­ îratrucît în producţie. Ne G,0(
practica
mine
probleme ce frămîntă lu­ niază secretarul general al Numai şi numai pe baza cestor tineri frumoşi şi rală, condiţie indispensa­ exprimăm convingerea că gricu
mea contemporană. partidului — de la nece­ celor mai noi cuceriri din sănătoşi. Ei se vor inte­ bilă a omului muncii zile­ nai;
Prodigioasa operă teore­ sitatea înţelegerii şi apli­ toate domeniile putem rea­ gra în zilele următoare în lor noastre. Nu întîmplă- integrarea lor în muncă cultă
tică a tovarăşului Nicolae cării creatoare a legităţi­ liza o societate mai dreap­ cadrul unui puternic co­ tor, aproape toţi s-au în­ va fi firească" (Alexandru tic ş
pion;
Ceau.şescu, gînditor de ma­ lor şi adevărurilor gene­ tă, mai bună, putem asi­ scris în treapta a Il-a a Lupu, inginer coordona­ <lc î
re clarviziune, profund cu. rale, universal-valabile, la gura victoria comunismu­ lectiv muncitoresc, cel al liceului seral, conitinuîn- tor). „Oamenii muncii din tatca
noscător al tezaurului ex­ condiţiile şi realităţile din lui în patria noastră. Re­ siderurgiştilor marelui com­ du-şi astfel instruirea. combinat îi cunosc bine pe cînte
ponr
perienţei revoluţionare —, ţara noastră, de Ia nece­ levant în acest context binat hunedorean, unitate Intrînd primul la repar­ tinerii absolvenţi, le cu­ Iiidn
cuprinde concepte, apreci­ sitatea că trebuie să re­ este faptul că însuşirea de prestigiu a economiei tizare din clasa sa, avînd nosc posibilităţile din do ş
eri, teze, idei şi orientări nunţăm la dogme, la şa­ ştiinţei şi tehnicii înain­ media cea mai mare, Do- timpul practicii productive. <li cal
1 la
circumscrise unei largi a- bloane, că nu există şi nu tate, înalta conştiinţă re­ româneşti. Munca lor va rel Ilucă ne-a mărturisit Se vor ocupa în continua­ ră 1
rii tematice. între acestea poate exista un model pen­ voluţionară asigură o acti­ da roade. Roade de care că va lucra în sectorul re do ridicarea pregătiri din
pot fi menţionate conţinu­ tru edificarea societăţii so­ vitate în deplină concor­ se vor bucura ei înşişi, se construcţiilor metalice, con­ lor profesionale, pentru a IH’U
10,00
tul şi etapele revoluţiei şi cialiste, ca de altfel, a ori­ danţă cu cerinţele fiecă­ va bucura întreaga ţară a tribuind la realizarea unui deveni muncitori de nă­ IllflO
construcţiei noii orînduiri cărei societăţi, că trebuie rei etape de dezvoltare a marc număr de utilaje dejde" (Nicolae Popa — riei
in ţara noastră, conceptul să studiem realităţile ro­ cărei zestre de bogăţie şi pentru întregul combinat. compartimentul învăţămînt ir,,3o
de societate socialistă mul­ mâneşti in stabilirea celor societăţii socialiste. Iar ac­ frumuseţe sporeşte necon­ „Satisfacţia mea va fi ma­ din cadrul serviciului P.I.R.
tilateral dezvoltată, nece­ mai bune căi pentru asi­ tivitatea caic se desfăşoa­ tenit intr-o perioadă gene­ re, căci ele vor dăinui — C.S. Hunedoara). „Ii
ca
sitatea şi căile dezvoltării gurarea dezvoltării gene­ ră în ţara noastră pentru roasă în împliniri fără peste ani". Ioan Padeş s-a vom primi cum se cuvine Fes ti
actualii
pe
îmbogăţirea
de
absolvenţi
adîncirea
forţelor de producţie, per­ rale a ţării". continuă a .şi cunoştinţelor îndreptat spre laminorul şcoală profesională in rin- tarei
fecţionării relaţiilor de Pornind de la faptul că beneficiază de orientări, seamăn. de 800 mm (Emoţionată, dul celor 5 600 tineri cîţi Ore!
producţie. întăririi proprie­ ştiinţa constituie factorul 319 tineri absolvenţi ai mama lui i-a fost în preaj­ jurn
infnt
tăţii socialiste, ca temelie primordial al progresului teze şi concepte de ines­ şcolii profesionale, tot a- mă şi în acest moment numără combinatul care Fa
le vor deveni prieteni a-
valoare
timabilă
pentru
a progresului societăţii, na­ contemporan, că societatea întregul popor, reprezintă tîţia muncitori calificaţi, hotărîtor de viaţă, bucu- propiaţi noilor încadraţi. O /.
Mor
tura contradicţiilor în so­ socialistă multilateral dez­ puternice instrumente în cărora prin grija partidu­ rîndu-se pentru locul de Pe lingă fiecare absolvent Noct
cialism şi modalităţile op­ voltată şi societatea comu­ înfăptuirea măreţelor pro­ muncă pe care fiul ei l-a vom repartiza cîte un mem­ —21,
time de depăşire a aces­ nistă pot fi edificate cu grame de transformare re­ lui şi statului, personal a ales. Un început, inir-ade- bru al organizaţiei noastre
tora, exercitarea rolului succes numai pe baza ce­ voluţionară şi continuă în­ secretarului general, tova­ vă.r încărcat de semnifica­ U.T.C. pentru a-tl ajuta să
conducător al partidului, lor mai înaintate cuceriri florire a României socia­ răşul Nicolae Ceauşescu, ţii pentru tînărul de 18 rezolve problemele cu care u
organic integrat în viaţa ale ştiinţei şi tehnicii, liste. li s-au asigurat locuri de ani — n.n.). La rîndul io-r, sc va confrunta" (Dorii
societăţii, afirmarea sa partidul nostru, secretarul Liviu Horgovăn, Adrian Gligor — secretarul comi­ Dl
drept centru vital ai na­ său general acordă o a- Lăzurcanu, Petru Onea, tetului U.T.C. din C.S.II ). rum
ţiunii. Se remarcă, de ase­ tenţie deosebită pregătirii Felix Bozeşan au optat beri
menea, cele legate de lăr­ multilaterale a oamenilor, DO/
girea şi perfecţionarea con­ pentru a face ca fiecare pentru distileria de gu- Acţiunea de repartizare dom
tinuă a democraţiei m u n ­ membru al societăţii să droane, laminorul de pro­ dori
fite mici, oţelăria electrică în producţie a absolvenţi­
IT, reparaţii siderurgice, lor şcolilor profesionale se vals
TllC
dînd trăinicie tradiţiei află în curs de desfăşura­ r»n«
Bază temeinică pentru o contribuţie muncitoreşti specifice Hu­ re în întregul judeţ. Nume­ dez)
roşi tineri se. vor integra
icni
sporită la autoaprovizionare nedoarei. în colectivităţile muncito­ rea)
Plină de semnificaţie ne
apare preocuparea conjuga, reşti din sectoarele minier, rul
vu:
Cooperativa de produc­ păsări pentru carne şi ouă, tă a şcolii şi combinatului siderurgic, mecanic, chi­ Pa
ţie, achiziţii şi desfacerea' G9 iepuri de casă pentru siderurgie pentru pregăti­ mic, construcţii, energetic, L»
reproducţie. 3 vaci de lap­ mi­
mărfurilor din Oră.ştic dis­ rea temeinică prin muncă industrie uşoară, agricol. rul
te şi două juninci, precum şi pentru muncă a elevi­ Tuturor le dorim, acum, mu
pune în prezent de 13 mi-
şi 2 cai pentru transpor­ lor, astfel ca acum, la ab­ Ja început de drum, mult res
crogospodării anexă — 13 110|
turi interioare. O bază te­ solvire, integrarea lor în succes ! TJ Ii
pe lingă unităţile de ali­ meinică pentru continua producţie să se realizeze mc
mentaţie publică proprii. sporire a contribuţiei coo­ cu randamentul scontat : MINEL BODEA nr
(Si
Efectivele acestora numă­ perativei la înfăptuirea Jo
Ai
ră 278 porci, din care 22 programului local de auto­ ra
pentru reproducţie, 250 aprovizionare. Iu
cu
în legumicultura ta
Tl
<’r
di
Cantităţi sporite de cărbune Sa urgentăm lucrările ' Ir PI
ţ«<
cocsificabil de sezon! r<
(Urmare din pag. 1) de o puternică bază (cli­ (Urmare din pag. 1) astfel incit, dat fiind de­
nică — complexe mecani­
tărîrea minerilor noştri zate, combine de abataj şi ficitul de umiditate din
este unanimă : mina Im­ de înaintare — arăta Du­ a p Li ea rea î n g răş ăm i n te l or sol, acestea să fie puse in
perii să dea ţării tot mai mitru Dănciulescu. în ca­ organice, pînă acum acţiu­ stare de funcţionare în
mult cărbune, mina Lupeni litatea noastră de proprie­ nea fiind realizată pe ma : prima jumătate a l u m i
să devină fruntaşă pe com­ tari, producători şi benefi­ martie.
binatul nostru, pe ţară. ciari, trebuie să avem mai puţin de 600 ha din cele
Alţi participanţi la dez­ nuiltă grijă faţă de aceas­ S.M.A. Deva — centrul pentru reparaţii motoare. peste 3 000 ha ce urmează în scopul realizării sar­
bateri — Cornel Răd iles- tă parte însemnată din a- Muncitorul Glie orgile Ilodor montează cilindri pentru mo­ să fie cultivate cu legume, cinilor la producţia de car­
cu, Radu Ciora, Vasiîe Iri- vuţia naţională ce ne-a toarele aflate aici în reparaţii capitale. se impune ca formaţiile tofi timpurii, în ace... ‘ă
mia, Sever Bădulescu, Va- fost încredinţată. 'Adică, Foto NICOLAE GHEORGHIU de mecanizatori constitui­ săptămînă este necesar să
sjle Dragu, Anton Duban, vreau să zic, că fiecare te în acest scop să acorde
Mi.rcea Ciriperu, Carol Hc- se treacă la punerea la
rik — s-au angajat, în nu­ dintre noi să aibă cea mai înţreaga atenţie îndeplini­ preîncolţire a cantităţilor
!
mele lor şi al ortacilor pe mare răspundere 'pentru Minereu peste plan rii în cele ma bune con­ de sămînţă stabilite, asi-
modul în care sint folo­
eare-i reprezentau, să depu. Intre colectivele între­ tone minereu, cu 4 la sută diţii a programelor de fer­ gurîndu-se ambalajele şi
nă eforturi sporite pentru site aceste agregate .şi uti­ prinderii miniere Barza cu la galerii de preabataj şi tilizare a grădinilor. In spaţiile necesare, cu posi­
a scoate din adîncuri tot laje ce ne-au fost încredin­ 7 la sută la suitori orizon­
ţate de societate. rezultate pozitive în 1983 acelaşi timp, trebuie în­ bilităţi de încălzire.
mai mult cărbune, contri­ şi de la Începutul acest ii tali, recuperînd, totodată, cheiată fertilizarea supli­ Printr-o bună organizare
buind astfel la întărirea Din întreaga desfăşurare an se numără şi cel al sec. însemnate cantităţi de şi­
bazei energetice a ţării. Ei a lucrărilor adunării am torului Măgura—Brădişor, nă, ţeava, inacaze, traver­ mentară pe toate suprafe­ a muncii în toate formaţii­
desprins angajamentul
au cerut consiliului oame­ ferm, unanim al minerilor condus de inginerul Ioan se, guri de rostogol, prin ţele cultivate cu legume- le de lucru, prin întărirea
din
răpiri
vechi,
nilor muncii, biroului său de la Lupeni de a face Berindei. Printr-o temeini­ între cei lucrările destoinici verdeţuri. spiritului de ordine şi dis­
mai
lucrului
executiv, să dovedească din 1989 — a n u l celei de-a că organizare a utilizarea lucrători ai sectorului se Paralel cu terminarea re­ ciplină în fiecare fermă
pe
schimburi,
mai multă receptivitate şi 45-a aniversări a actului raţională a dotării tehnice numără Nicolae Sturza, paraţiilor şi reviziilor, pî­ legumicolă, legumicultorii
promptitudine în realizarea istoric de la 23 August 1944 şi aprovizionarea ritmică Traian Stingă, Nicolae dur­ nă la 20 februarie a.c., la din judeţul nostru, sub
propunerilor', a probleme­ şi al Congresului al XIV- a abatajelor cu materiale­ ea, Ioan Duna, Aurel Şte­ toate utilajele specifice le­ conducerea organizaţiilor
lor pe care le ridică mine­ fca al Partidului Comunist le necesare, oamenii mun­ fan, Petru Podaru, Viorel gumicultorii, este necesar de partid, au posibilitatea
Draia,
Gheorghe
Popa,
depăşit
cii
şi-au
de
aici
rii, în finalizarea măsuri­ Român — un an cu reali­ prevederile de plan, în Traian Ciocan, Vasile Ursu să existe preocupare deo­ să-şi îndeplinească în cele
lor care sc stabilesc. zări de virf în extracţia perioada care a trecut din şi alţii (ALEXANDRU sebită pentru pregătirea mai bune condiţii sarcini­
— Mina noastră dispune cărbunelui c ocs i f ica b i 1. acest an, eu aproape 200 .11J RCA, corospon dent). amenajărilor do si gal ii, le ce Ic revin. , .„