Page 48 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 48
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nit. 9 717 • MARŢI, 14 FEBRUARIE 1989
D I N T A R I L E S O C I A L I S T E
0 BERLIN. — Prco- soarelui va fi transfor-
cupate de asigurarea pro- mată direct în energie
Reluarea lucrărilor tecţiei adecvate a me- electrică. Aceste produse
H AMMAN. - Intr-un cia Volvodina — cunoscu diului ambiant, autorilă- ale uzinei din Split vor
Adunării Generale interviu acordat Asociaţiei tă ca grinarul ţârii — iri ţile bcrlineze au pus la fi montate . în diverse
naţionale a presei din garea semănăturilor de punct metode menite să aparate electrice şi elec-
a O.N.U. S.U.A., regele Hussein al toamnă a devenit o nece reducă poluarea, permi- tronice şi vor furniza
Iordaniei a apreciat că so sitate, însă nivelul apei ţînd, totodată, , refolosi- energia necesară consu-
NAŢIUNILE UNITE 13 m HELSINKI.- La Hel luţionarea politică a situa nurilor este cel mai scăzut rea deşeurilor în diferite matorilor aflaţi la maro
(Agerpres). — Marţi se sinki s-au încheiat lucrările ţiei din Orientul Mijlociu din ultimii 150 de ani. Si domenii dc activitate, distanţă de liniile de
vor relua la New York lu Plenarei C.C. ol Partidului depinde in . prezent de ac tuaţia aprovizionării cu cu După cum menţionează înaltă tensiune,
crările celei de-a 43-a se Comunist Finlandez, care ceptarea de către Israel a rent electric q devenit di agenţia ADN, în mo- 0 BEIJING. — Pe
siuni a Adunării Genera a dezbătut situaţia politi convocării unei conferinţe ficilă în majoritatea zone mentut de faţă la Berlin prima cale ferată com-
le a O.N.U , care au fost că din ţară şi sarcinile internaţionale de pace in lor ţării. funcţionează 69 de ca- plot electrificată Datong
întrerupte în decembrie partidului în problema în zonă şi de răspunsul pe parităţi de prelucrare a — Qinhuangdao a în-
1988. tăririi coeziunii forţelor de care acesta trebuie să îl B MOSCOVA - Staţia deşeurilor. In cadrul lor ceput circulaţia garnitu-
stingă. In rezoluţia adop ofere la poziţia constructi automată interplanetară funcţionează laboratoare rilor de transport de
Problemele economice şi tată la încheierea lucrări „Phobos", care a deve
financiare vor reprezenta vă adoptată' de Organiza nit la 29 ianuarie 1989 sa specializate pentru iden. mare capacitate. Acest
principalele subiecte ce lor se subliniază, între al ţia pentru Eliberarea Pa telit artificial al planetei tificarca celor mai po- sector de cale ferată, dat
vor fi dezbătute în această tele, că dezvoltarea pozi- lestinei. trivite metode de refo- recent în exploatare, are
a doua parte a sesiunii de tivă a relaţiilor internaţio Marte, a fost transferată losire a diferitelor tipuri o lungime dc 410.8 km
nale trebuie să ducă la Ş ROMA. - O amplă pe o orbită intermediară de reziduuri în interesul şi va facilita transpor-
către cele 159 de state dezarmare, şi nu la o sim acţiune de solidaritate cu între „Planeta roşie" şi economiei naţionale. O tul do cărbuni din zo-
membre, la recomandarea plă reducere a armamen poporul palestinian a fost satelitul natural al aces parte din deşeurile co- nele de nord-est, de est,
sau transmise de Comite telor sau la înlocuirea u- organizată la Roma de teia. In următoarea etapă, lectatc, cele care nu-şi centrală şi de sud ale
tul economic al Adunării. nor arme cu altele mai principalele forţe de stin staţia „Phobos" va fi mu pot găsi altă utilitate, Chinei. Cea de-a doua
Este vorba do cooperarea perfecţionate. gă din Italia. In cadrul tată pe o orbită circu ară, sînt arse în termocen- etapă a realizării accs-
economică internaţională, acţiunii, la care au parti a cărei rază va depăşi cu trale, fiind aplicată şi în tui proiect va începe în
situaţia economică a ţări Şfl MADRID. - La Ma cipat cîteva zeci de mii 200-300 km raza orbitei acest caz o metodă curînd şl pînă în 1991
drid s-au încheiat lucră satelitului Phobos, în ve nepoluantă. vor fi construiţi alţi
lor în curs de dezvoltare, rile primei adunări gene de persoane, s-a cerut în derea cercetării acestui O BELGRAD. — La 242.2 km cale ferată e-
dialogul Nord-Sud. Ordi rale a „Stîngii Unite", co cetarea acţiunilor represi corp ceresc — transmite a- Split a fost dală în pro- lectrificată.
ve ale autorităţilor israe-
nea de zi mai cuprinde, aliţie ce reuneşte Partidul liene in teritoriile ocupate genţia TASS. Aparatura de ducţie prima uzină pen- începută în 1985, calea
între altele, problema ci Comunist din Spania, Parti şi convocarea unei confe la bordul staţiei funcţio tru celule solare utiliza- ferată Datong — Qin-
priotă şi negocierile de dul Acţiunea Socialistă, rinţe Internaţionale de pa nează normal. bile în construcţia de huanedao a reclamat din
pace dintre Iran şi Irak. Partidul Stingă Republica ce, menită să conducă centrale pentru obţi- partea constructorilor
nă şi personalităţi politice spre instaurarea unei păci B3 AMMAN. — Dumini nerea de energie cioc- străpungerea a 45 de
independente. A fost dez sigure şi durabile lin re că s-au înregistrat mari trică din energia soa- tuneluri în lungime to-
bătut şi aprobat progra- giune. căderi de zăpadă în Ior relui. Anual, uzina va tală de 55.85 km şi con-
mu1-manifest al acestei dania, informează agenţia livra 330 000 celule cu struirea a 298 poduri
Depunerea unei coaliţii in vederea alegeri TASS. în unele localităţi, ajutorul cărora energia totalizînd 41 km.
El BONN. — In nume
coroane de Hori lor pentru Parlamentul roase oraşe din R.F.G. au situate la 100 km de ca
la monumentul (vest-)european şi scruti avut loc ample demonstra pitală, grosimea stratului
eroilor români nului parlamentar soaniol ţii şi mitinguri de protest de zăpadă a ajuns la o
jumătate de metru. Potrivit
de la Budapesta din 1990. ale forţelor democratice şi serviciului naţional de me
antifasciste împotriva dife TRUSTUL ANTREPRIZĂ GENERALĂ
gS BONN. - Ministrul- ritelor grupuri neonaziste teorologie, acestea sînt
BUDAPESTA 13 (Ager preşedinte al landului Saar cele mai mari căderi de CONSTRUCŢII INDUSTRIALE
pres). — Luni, ambasado şi vicepreşedintele Partidu care acţionează pe terito zăpadă dîn acest sezon. CLUJ-NAPOCA
riul ţării. In cadrul dis
rul României în R.P. Un lui Social-Democrat din cursurilor ţinute s-a cerut Ca rezultat, la Amman şi
gară a depus o coroană de R.F.G., Oskar Lafontaine, interzicerea tuturor organ - în alte oraşe iorda.niene Î N C A D R E A Z Ă
şcolile au fost închise, Iar
flori la monumentul Ra- a condamnat încercările zaţiilor şi uniunilor neona autorităţile locale între următorul personal pentru brigăzile din
guvernului R.F.G. de dez ziste de pe teritoriul R.F.G.
lcosliget din Budapesta, prind măsuri pentru lichi Valea Jiului — Livezeni, Uricani, Petroşani :
voltare a unor tipuri de
închinat memoriei celor rachete cu rază scurtă de gD BELGRAD. — O sece darea consecinţelor aces ® adjuncţi şefi brigadă
tei vremi r»»f/iv<s-»ihtle.
peste 11 000 de militari ai acţiune — transmite agen tă neobişnuită pentru a- ® ingineri şi tehnicieni
armatei române căzuţi în ţia ADN. Proiectul de „mo cest sezon a afectat nume
dernizare" a acestora e- roase regiuni ale Iugosla © tehnicieni retribuire
luptele pentru eliberarea
chivalează cu un nou pro viei. După cum relatează
capitalei Ungariei de sub ces de înarmare, a spus el. agenţia Taniug, în provln- ® economişti
fascism. © maiştri constructori
® maiştri instalaţii-montaj
© lăcătuşi construcţii metalice
ACŢIUNI ÎMPOTRIVA MANIFESTĂRILOR mai sînt suficiente vechi stă în organizarea unor
le cursuri de alfabetizare. cursuri pentru adulţi ca © sudori electrici
NEOFASCISTE DIN R.F.G. Iniţiativa prezentată de re oferă o pregătire mai
De Mauro şi la realiza complexă şi impun în a- ® zidari
Peste 800 de militanţi neofasciste. Participanţii rea căreia îşi aduce con celaşi timp, atingerea u- ® dulgheri
antifascişti din 150 de o- la conferinţă şi-au expri tribuţia Ministerul In nui grad suficient de al
raşe şi comune din R.F.G. mat îngrijorarea faţă de strucţiunii Publice con fabetizare. („L’Unita"). ® fierar-betonişti
au hotărît, în cadrul u- amploarea şi caracterul © mozaicari-faianţari
nei conferinţe care a a- periculos al acţiunilor RECRUDESCENTĂ A MIŞCĂRI! © muncitori necalificaţi — pentru califi
vut loc la Bremen, să neofasciste din R.F.G, în
organizeze acţiuni comu deosebi în contextul a- RASISTE ÎN S.U.A. care la locul de muncă.
ne împotriva mişcărilor propiatelor alegeri pen
neofasciste şi rasismului. tru Parlamentul vest-eu- Mişcarea rasistă cunoaş bama, subliniază că aces Se asigură masă la cantină, contra cost,
Participanţii au adresat ropean. Prezenţa unui te o recrudescenţă în Sta te bande de tineri albi cazare gratuită în cămine, spor şantier, po
cetăţenilor R.F.G. apelul tele Unite prin încorpo nu sînt străine de o se
de a interveni pentru in deputat neofascist în con rarea unei „noi genera rie de asasinate comise sibilitatea de a pleca în străinătate — după
terzicerea grupărilor neo siliul municipal din Bre- ţii", relevă raportul anu anul trecut în P^rdand. un stagiu corespunzător.
fasciste. Numai acţiunile San Jose, Las Vegas şi Relaţii suplimentare la T.A.G.C. Ind. Ciuj-
comune ar putea opri DIN P R E S A S T R Ă I N Ă Ren o.
constituirea de asemenea „The Southern Poverty Napoca, telefon 951—46038, Brigada Uri
grupări, se arată In do Law Center" afirmă că cani, telefon 957 — 60603.
cumentul final al confe men este deja prea mult, al publicat de „The grupurile „Skinheads" îşi
rinţei. Opiniei publice a subliniat Volke Horn- Southern Poverty Law ameninţă şi îşi bat vic
democratice din R.F.G. burg, secretarul Uniunii Confer". Organizaţia men timele cu bastoane de
îi revine răspunderea Antifasciste a oraşului- ţionată, care şi-a propus baseball, incendiază şi
deosebită de a anihila land Bremen. (Agenţia să apere drepturile civi profanează lăcaşurile de DIRECŢIA JUDEŢEANĂ
manifestările politicii ADN). le ale diverselor g uouri cult. Aceste grupuri ra
r
etnice ce trăiesc în S.U.A., siste au apărut în mod DE DRUMURI Şl PODURI DEVA
ANALFABETISMUL ÎN ITALIA : subliniază că aşa-numiţii spontan, dar încetul cu
22 LA SUTĂ DIN TOTALUL POPULAŢIEI „Skinheads" (capete ra încetul au luat contact Î N C A D R E A Z Ă
se) au devenit anul tre cu altele mai vechi care in muncă, pentru Secţia de drumuri şi po
ADULTE NU ARE STUDII ELEMENTARE
cut avangarda bandelor proclamă supremaţia ra
rasiste care promovează sei albe, precum cel in duri Pâuliş-Lunca următorul personal mun
Circa 22 la sută din tismul în rîndul adulţi
totalul cetăţenilor adulţi lor — pentru că au reu supremaţia albilor. Do titulat „Rezistenţa aria citor :
ai Italiei nu deţin nici şit să se integreze în so cumentul indică faptul nă albă" sau „Naţiunea • 1 (un) electrician auto
măcar un nivel de şco cietate, depăşind obsta că în anul 1988 lor li ariană".
larizare elementară şl colul prezentat de comu s-au atribuit 193 de inci O altă organizaţie par • mecanici pentru utilaje terasiere
sînt deci, din punct de nicarea scrisă. Dar a- dente violente, săvîrşite ticulară pentru apărarea © muncitori necalificaţi şi calificaţi în
vedere statistic, analfa ceasta constituie o pro în 33 din cele 50 de state drepturilor civile subli meseriile: dulgheri, zidari, fierar-be
beţi, iar 44 la sută nu blemă gravă, fie şi nu nord americane. Victime niază că în intervalul fe
au studii medii. „Sînt mai în lumina proiecta le violenţei rasLstc a a- bruarie—octombrie 1988, tonişti, pavatori şi asfaltatori.
adepţii grupurilor „Skin-
persoane de al căror a- tei integrări europene, cestor grupuri au fost Condiţii de încadrare şi retribuire con
nalfabetism nu ne dăm cînd va trebui să cola cetăţenii negri (56 la su hcands" din S.U.A. au a-
seama — a afirmat pro borăm cu ţări în care tă), dar şi asiaticii, his juns de la 1 500 la 2 500, form legilor nr. 12/1971, 57/1974 şi De
fesorul Tillio De Mauro, fenomenul analfabetis panicii şi Indienii. iar numărul statelor în cretului 206/1988.
din Florenţa, care a pre mului nu are aceeaşi gra Raportul inst,ituţ ei a- care acestea au fost sem
!
zentat o iniţiativă meni vitate. Pentru a depăşi mintite, avind sediul la nalate a crescut de la 12 Informaţii suplimentare la telefon 12917
tă să combată analfabe un asemenea obstacol, nil Montgomery, statuii Ala- la 21. (Agenţia EFE). Deva.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbii, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (reddetor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.
SBEDAOŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL) Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275
