Page 5 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 5
t L2k
?<c\\ R
PROLETARI DIN TOATE TĂRiLg7UNIŢI-VÂ! - PRODUCŢII SPORITE -
EKIHLECIRICÂ
Economii în toate domeniile
1
Cantitatea de energie electrică „extrasă *
IjuatŢUL HUNEOOftRA
din apele Rîului Mare trebuie
să crească mereu
ORGAN ftL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA flt P C.R. Zi de iarnă, zi de muncă tru luna ianuarie. Deşi în temui energetic naţional
SI AL C O N S m U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N intensă pe amenajarea lacurile de acumulare apa — După cum se poat®
hidroenergetică Rîu Mare- este la cotele minime do constata la aceste trei
Retezat. Constructorii şl exploatare — deci noi aş obiective am concentrat
montoril sînt la datorie. teptăm în continuare pre forţe puternice — ne spu
Despre modul în care ac cipitaţii — centralele sînt nea tovarăşul Mihai Te-
ţionează am cerut mai la oricare oră din zi şi leanu, secretarul comite
întîl părerea beneficiaru noapte la dispoziţia dispe tului de partid de la An
lui. Inginerul Ion Poenaru, ceratului energetic naţio trepriza de construcţii
şeful compartimentului in nal. hidroenergetice Rîu Mare-
vestiţii de la I. E. Haţeg, Am văzut şi am con Retezat. Deşi iarna con
ne spune: semnat activitatea bună diţiile sînt mai vitrege,
— Aşa cum a indicat pe şantier se munceşte
secretarul general al într-un ritm bun, în pro
partidului, t o v a r ă ş u l Amenajarea grame prelungit. Lucrările
Nicolae Ceauşescu, puterea hidroenergetică sînt în grafice, unele in
energetică a ţării trebuie Rîu Marc-Rclezat avans...
să crească mereu. Nouă, — Aici, la centrala To-
celor de pe Rîu Marc- teşti II, noi, constructorii
Retezat, ne revin sarcini a unor oameni aflaţi la sîntem cu lucrările spre
finalizare — preciza tova
însemnate în această di datorie la centralele ra răşul inginer Ioan Radu,
ener
Făurirea partidului politie ai clasei recţie. Centralele în hidro cordate al sistemului Ghcorghe .şeful brigăzii. Predăm
ţării.
getic
energetice
puse
func
ţiune sînt în permanenţă Cocotă, Vaier Oneasă, montorilor obiectivul, în
disponibile şi, la solici Mircea Zlătior, Mihai vederea începerii monta
muncitoare — moment de excepţională tările dispeceratului produc Szabo cei ca.re coordo jului şi urgentării punerii
sînt
doar
cîţiva
e-
dintre
în funcţiune.
nergetic
naţional,
energie electrică. nează pe schimburi acti JLa centrala Haţeg i-am
însemnătate pentru destinele naţiunii noastre licitaţi în perioada vîr- vitatea energeticienilor ha_ găsit sfătuindu-se despre
— De regulă, sîntem so
ţegani.
fului de sarcină — conti Dar cum în această GH. I. NEGREA
„Crearea Partidului So- Intr-un asemenea con mentelor a demonstrat că nuă tovarăşul Ştefan Pâ primă parte a anului se
cial-Democrat al Muncito text, partidul clasei mun partidul muncitorimii s-a rău, şeful compartimentu cer încheiate lucrările la (Continuare in pag. a 3 o.
rilor din România, în 1893 citoare s-a distins, în pei dovedit capabil să discear- lui producţie. alte trei centrale — To-
— subliniază t o v a r ă ş u l sajul politic al României, nă de timpuriu că şansa — Cit a pulsat I. E. te.şti TI, Haţeg şi Sîntă-
Nicolae Ceauşescu — a printr-o concepţie proprie, de viitor a patriei, a so Haţeg anul acesta în siste măria-Orlea — am trecut
deschis era organizării po izvorîtă din prospectarea cialismului însuşi pe pă mul energetic al ţării ? să vedem cum se munceş \ Cu şapte zile
litice a clasei muncitoare ştiinţifică, înnoitoare a mântul României, se află — Peste 6 000 megawaţi, te aici, . pentru urgenta
la scară naţională, a afir problemelor fundamentale în realizarea unei econo ceea ce înseamnă că rea lucrărilor, pentru co ţ mai devreme ^
mat cu putere rolul cla ale ţării — fapt ce i-a mii puternice, pq temelia ne-am îndeplinit şi depă nectarea acestor centrale,
sei muncitoare ca forţa permis să se situeze în unei puternice industrii şit sarcinile stabilite pen cît mai grabnic, la sis- \ Tovarăşul Ioan Scur-
socială cea mai progresis fruntea luptelor pentru naţionale. Militanţii miş \ tu, secretarul comitetu- ’
tă în dezvoltarea naţiunii dreptate socială şi unita cării muncitoreşti au legat i lui de partid de Ia \
indisolubil procesul indus ' I.A.C.R.S. Hunedoara, ,
trializării ţării de necesi
Teze, idei, orientări cuprinse tatea îmbunătăţirii situa \ ne-a transmis :
în cuvîntarea secretarului general ţiei economice a clasei ţ — I.a încheierea pri- j
muncitoare, preconizînd un i mei luni de muncă din )
ai partidului ia solemnitatea omagierii larg evantai de reforme I acest an, decisiv pen- ^
zilei sale de naştere şi a îndelungatei necesare realizării acestui ţ tru îndeplinirea sarci-
deziderat. în această di l nilor întregului cinci- )
activităţi revoluţionare recţie, lupta partidului , nai, colectivul nostru ţ
proletariatului pentru con 1 raportează terminarea i
noastre pe calea progre tea poporului în vatra diţii mai bune de muncă ţ cu şapte zile mai de- >
i vreme a lucrărilor de ţ
sului şi civilizaţiei". străbună. El a chemat la şi de trai, pentru obţine ' reparaţie capitală a i
Moment de excepţională acţiune, alături de prole rea unei legislaţii a mun ţ cuptorului nr. 1 de la ;
însemnătate pentru dez tariat, forţele sociale de cii a determinat adopta j secţia O.S.M. 2, din C.S. 1
voltarea mişcării revolu bază ale societăţii româ rea, de către guvernanţii J Hunedoara. Este o rea. i
ţionare, pentru destinele neşti, devenind un polari- vremii, a unui ansambiu 1 lizare importantă, la /
naţiunii noastre — izbînda zator al celor mai diferite de legiuiri care, cu toate ţ care şi-au adus eontri- I
de acum 96 de ani a re categorii de oameni ai insuficienţele lor, s-au în
prezentat încununarea u- muncii şi aduclnd un su scris printre cuceririle im i buţia constructorii din ^
'
de
l
brigăzile
conduse
nui îndelungat proces de flu înnoitor pe scena po portante ale clasei munci ţ Doru Gaiţa, Angliei No- '
creştere şi maturizare a litică a ţării, un nou mod toare. Totodată, în con
clasei noastre muncitoare. de a înţelege problemele cepţia partidului, soluţio l vac, Aurelian Oprea, )
De fapt, încă de la înce politice ale vremii. De narea problemelor esenţia ? muncitorii Ghcorghe Bu. ţ
puturile mişcării muncito altfel, nu a existat pro le ale dezvoltării ţării I zea, Tudor Polifronie, l
reşti din ţara noastră, s-a blemă majoră ce frămînta noastre în epoca modernă ) Şimon Ionnş, Opriş /
afirmat cu putere necesi societatea românească fa impunea şi o analiză te ’• Muntiu, Iosif Rîbu, Iu- 1
tatea unirii forţelor prole ţă de care partidul clasei meinică a regimului poli ) liu Covaci, Vasile Ila- l
tariatului, a organizării muncitoare să nu-.şi fi spus tic, miiitînd pentru demo l ţegan, Sziics Işfan, Va- i
partidului său revoluţio cuvîntul, să nu fi preco cratizarea reală a vieţii sile Karp, Ioan Artcan, 1
nar, care să conducă cu nizat soluţii proprii, cores politice, pentru înlăturarea ) Anton Moldovan, Petru »
fermitate, pe baza unei punzătoare deopotrivă in unor structuri sociaî-poli- ^ Grecu şi aiţii. Avansul
concepţii clare, lupta cla tereselor de clasă, aspira tice care generau şi per i în predarea cuptorijfui
sei muncitoare, a poporu ţiilor revoluţionare ale petuau dominaţia burghe I.M.M.R. Simerin. Muncitorii Nicolae Bostan, Hcmus i garantează oţelarilor
lui împotriva exploatării proletariatului, dar şi in ziei şl moşierimil. De a- Hărăguş şi Aurel lîătrîna, din echipa condusă de I.azăr producerea în plus a i
ur
unei
şi asupririi, pentru drep tereselor fundamentale ale semenea, în programul ca- Ghcorghe, de ia atelierul inc eano-energetic efectuează lu 1 tr. însemnate canti- !
tate socială şi libertate na întregului popor, crări do reparaţii la un post de sudură electrică. taţi de oţel. 1
ţională. întregul curs al eveni (Continuare în pag. a 3-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU
- Acum, după ce am de chemările adresate în tanţi din comuna Beriu, porc!, 2 cai şi peste 30 de lucrează pămintul, de nu chimică din Orăştie, dael
încheiat recensămintul a- tregii fărănlmi de secre oameni care fac cinste păsări ouătoare. Ca să ar mărul de animale pe care face zilnic naveta între
nimalelor — ne spunea Ro- tarul general aJ partidului, obştii. Unul dintre ei este gumentăm afirmaţiile refe ie creşte in gospodărie, satul in care locuieşte şl
dica Moţa, secretarul co t o v a r ă ş u l Nico-lae Nicolae Barbu, din satul ritoare la contribuţia sa de cantităţile de carne, unitatea in care munceş
mitetului comunal de Ceauşescu, stimulaţi de Cucui'ş, om care se apro la realizarea sarcinilor ce lapte şi alte produse agro- te, totuşi găseşte timp să-şi
partid, primarul comunei sarcinile ce le revin ia pie de 50 de ani. De cînd revin comunei în dome alimentare pe care le Iacă datoria, împreună cu
Beriu — putem a Urma că ceilalţi membri ai iamilie',
majoritatea cetăţenilor din
satele noastre îşi înţeleg şi în cooperativa agricolă
menirea Iar de ţărani şl Oameni satului de producţie. Mai mult,
cresc în gospodăriile per el creşte in gospodăria sa
sonale multe animale şl animale (are acum 3 bo
păsări ouătoare. Dovada vine, 2 porci, numeroase
este şi faptul că, faţă de înfăptuirea programelor de era copil s-a ocupat de niul autoaprovizionării, pre vinde statului. El deţine in păsări ouătoare), contrac
aceeaşi perioadă a anu dezvoltare a agriculturii, animale şi de munca pă- cizăm că in acest an prezent 90 de oi, 4 vaci tează şi vinde statului în
lui trecut, s-au înregistrat a celor de autoconducere mintului. Cantităţile de Nicolae Barbu s-a anga şi juninci, 3 porci, un cal, fiecare an lapte, carne,
şi
teri
autoaprovizionare
creşteri la toate speciile carne şi lapte pe care le-a jat prin contract, să vin- numeroase păsări. In a- alte produse, fiind, in
de animale, atît in satele torială — sporesc numărul vindut statului de-a lun dă statului un tăuraş de cest an a contractat pen acest sens, un exemplu
necooperativizate, cit şl bovinelor, porcinelor, ovi gul anilor se numără cu 400 kg, 28 de miel, un tru vînzare la fondul de printre concetăţenii săi.
in gospodăriile membrilor nelor. Iar o dată cu aceas zecile de tone şi sutele porc, 2 400 I lapte, 200 kg sat un tăuraş de 400 kg, Asemenea vrednici gos
cooperatori. ta, sporesc lireşte şi can de hectolitri, contribuind de lină ş.a. \ un porc, 19 miei, 1 8001 podari, cetăţeni cu simţul
tităţile de produse agro- din plin la constituirea Un gospodar de ispra
Oameni harnici şi buni alimentare vindute statului. fondului de autoaprovizio- lapte de vacă, 150 kg de datoriei sînt mulţi in sate
gospodari, cetăţenii din Să-l cunoaştem pe ciţl- nare teritorială. Recenzării vă este şi Nicolae Nast-a, brinzâ, 180 kg de lină, le Beriului. Ei şi atiţia
satele Beriului, ca de alt va dintre cei mai vred au numărat in gospodă din salul Mâgureni. Ţăran alte produse. alţii ca ei dau vigoare
fel toţi locuitori! satelor cu gospodărie individuală, La rindul său, Romulus şi bogăţie satului.
nici crescători de ani ria sa 3 vaci de toată fru o! a înţeles că bunăstarea Bodea, din Beriu, deşi
hunedorene - mobilizaţi male şi statornici contrac museţea, 130 de oi, 4 sa depinde de modul cum muncitor la întreprinderea MIRCEA LEPĂDATU
