Page 50 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCI ALISMULUI NR. 0 7l£
Stil de muncă direct, eficient în activitatea Măsurile adoptate de Comitetul Politic
T ELEVI
de realizare a sarcinilor Executiv al CI. al P.C.R. — puternic stimulent * 19,00 T
19,25 Tezele
Socţia sculărio a între- pus şi impun cu acuitate şi se pune pe cele purtate rile formulate
prinderii mecanice Orăş- îmbunătăţirea şi perfecţio cu cadrele de conducere, şui Nicolae
tie. Aici domneşte atmos narea stilului şi metodelor membri ai birourilor • şi pentru creşterea producţiei agricole - program
fera de intensă activitate, noastre de muncă, adapta comuniştii ce-şi desfăşoară şi acţiune r<
de angajare şi implicare a rea lor la sarcinile actua activitatea în locurile de * 19,^0 Indu
fiecărui om, de căutări şi le. Ţinînd seama perma muncă cele mai importan RĂSPLATA MUNCII RECOLTE SPORITE - CANTITĂTI MAI MARI granvc priorii
frămîntăt'i pentru lucrul nent de aceste realităţi, te. Aceştia au primit răs ÎN RAPORT DE PRODUSE PENTRU RETRIBUIREA MUNCI! Trăim decen
bine făcut. comitetul de partid, în ur punderi în funcţie de noi niri măreţe «
— Nici nu se poate alt ma unor analize profunde le sarcini ale secţiei, de CU RECOLTELE (Urmare din pag. 1) suri, vor fi majorate can dria de a '
fel, ne spunea Emil Popo- a sarcinilor acestui an, a cerinţele sporite în redu OBŢINUTE tităţile de grîu şi porumb al Românie
vici, secretarul comitetu stabilit noi răspunderi cerea cheltuielilor, creşte rul general al parti repartizate cooperatorilor ® 20,55 Din
lui de partid al secţiei. A- pentru fiecare din mem rea eficienţei economice, (Urmare din pag. 1) dului, tovarăşul Nicolae cu aproape 50 000 kg, iar te a patriei
vem sarcini deosebite în brii săi, pentru întregul buna organizare a produc Ceauşescu, pentru grija la legume cu 180 000 kg. Inolta răspi
acest an, mari răspunderi activ de partid. Despre fe ţiei şi a muncii, moderni lizare cu îngrăşăminte or ce o poartă ridicării cali Pentru a realiza produc triotică, revo
faţă de bunul mers al lul în care acţionează şi zarea proceselor tehnolo ganice a celor 50 de ha tăţii muncii şi vieţii ţără ţii superioare la toate cul tineretului p
producţiei în întreaga în se desfăşoară activitatea în gice. destinate legumelor. nimii. Această grijă este turile, am fertilizat supli rul Românie
treprindere. Acţionînd cu sectorul de care răspund, — O atenţie deosebită — evidenţiată şi de adopta mentar suprafeţele însă Te cîntăm, ii
toate forţele pentru în ei informează periodic în ne spune tovarăşa Marin Cu conştiinţa că efortu rea de către Comitetul Po mânţate în toamnă cu ce » 21,50 Tel
făptuirea tezelor, ideilor şedinţe de birou, prilejuri Munteanu, secretar adjunct rile ce le depunem sînt litic Executiv al C.C. al reale pufoase şi legume, 22,00 fnchi
şi orientărilor ’ formulate cu care se stabilesc prio cu problemele dc propagan răsplătite pe măsură, sîn- P.C.R., la propunerea tova iar acum continuăm apli gramului.
de secretarul general al rităţile activităţii vutoare. dă al comitetului dc partid tein hotărîţi să muncim răşului Nicolae Ceauşescu, carea îngrăşămintelor sc-
partidului, t o v a r ă ş u l Defalcarea sarcinilor pc a- astfel îneît în acest an să a noilor măsuri de per milichide la grădină, la
Nicolae Ceauşescu, în ma teliere şi organizaţii de din întreprindere — punem obţinem producţii cît mai fecţionare a sistemului de sfeclă şl cartofi. In acelaşi
gistrala Expunere la înal bază a dat apoi posibilita în acest început de an pe mari la toate culturile, în- retribuire în acord global timp, se pregătesc utilaje
tul forum democratic din tea urmăririi mai îndea calitatea şi eficienţa acti tîmpinînd cu rezultate tot în cooperativele agricole. le ce vor lucra în campa SKr.KC
noiembrie 1988, nu nc pu proape a ceea ce trebuie vităţii politico-ideologice, mai bune cea de a 45-a Ma nif estîndu-ne şa ti sf ac_ nia de primăvară, am a- DIN PUOti
tem îngădui nici un rabat făcut într-un domeniu sau pe creşterea forţei acesteia aniversare a sărbătorii de ţia pentru majorarea c a n sigurat seminţele necesare 6,00 Rndiopl
la 23 August şi Congresul
de la calitatea S.D.V.-uri altul, a felului în care se în realizarea sarcinilor. al XlV-lea al partidului. tităţilor de produse în din categorii biologice su mineţii; 6,30
lor, trebuie să fim opera acţionează pentru realiza Acest lucru se simte şi natură repartizate în Ve perioare şi sînt gata să fio griculturii; 7;
tivi în tot ce facem pen- rea lor. la secţia sculărie. Prin le derea. retribuirii muncii, puse în stare de funcţio nai; 8,00 Re,
garea mai strînsă do sarci nare amenajările pentru 8,18 Curierul
R.C.M. Deva. Operato la recenta a d u n a r e gene '.i,00 Huletin i
nile specifice, concrete rul şef de tură Constan rală a - membrilor coope irigaţii. Munca este temei Răspundem
" VIAŢA DE PÂRTXD ale oamenilor de aici şi tin Iîuzoianu, Ion operatorul ratori ne-am asumat an nic organizată in cadrul lor ; 10,00
Ştiri; 10,05
programator
Costco,
abordarea în profunzime operatorul tracţiune Ni gajamente mobilizatoare formaţiilor do lucru şi vom trările Coru
cu
puterea
acţiona
Miîteţ
tnf eliminarea stagnărilor I,a rîndul lor, cele pa a problemelor, înVăţămîn- colae vagoane şi operato privind sporirea recoltelor şi priceperea toată vederea levi/.luuil i
Solişti şi
rul
Şclaru
Ion
în
şi desfăşurarea unei acti tru organizaţii de bază au tul politic, propaganda vi găsesc soluţiile cele mai ia ha. Din calculele făcu înfăptuirii cerinţelor noii riee ; <
te, rezultă că în acest an,
15,00
vităţi de înaltă eficienţă. analizat în adunări gene zuală, munca de la om la bune de programare a prin aplicarea noilor mă- revoluţii agrare. la 3; Radio-Tv.
trenurilor.
ră
De fapt, o simplă com rale sarcinile ce le revin om, se dovedesc pîrghii tot ţiu,ti din op
paraţie a planului acestui în acest an, făcîndu-se un mai eficiente de acţiune Mioriţa ; ii;,
an cu cel al anului trecut, important număr de pro in realizarea sarcinilor. nai; 16,26 Ilo
mindrăi
trie
evidenţiază serioase spo puneri concrete pentru Sînt aspecte ce pun cu patriotice; 1
ruri, atît cantitative, cît buna desfăşurare a pro pregnanţă în evidenţă pre folcloric ; ,
mai ales calitative. De aici, ducţiei. S-a realizat astfel ocupări ale organelor şi de ştiri;. I7,(
şi nevoia angajării tuturor nu numai cunoaşterea lor organizaţiilor de partid te economic,
te ce din f<
forţelor şi potenţialului, a de către comunişti, ci şi pentru realizarea sarcini ten*"' ran; 1!
unor eforturi stăruitoare o repartizare a forţelor pe lor economice, asigurarea rad.„tonice ;
pentru perfecţionarea mun domenii de activitate. De condiţiilor tehnieo-organi. serii; 20,00
20,30 Agrie
cii. fapt, s-a încetăţenit regu zatorice în consens cu o- 21.00 r.a su
— No preocupă în cel la ca, înainte cu 5 zile de 22.00 O zis
mai înalt grad — subli începerea fiecărei luni, biectivele sporite ale accsr 23.00 Moment
Publicitate:
nia, la rîndul său, Nicolae organizaţiile de partid, tui an. Ele reflectă impor nă muzicală
potenţial de care
t a n t u l
Radu, membru al comite U.T.C. şi sindicat să în se dispune. obligă la o lfulctin de .
tului de partid şi şeful treprindă analize detalia
secţiei — creşterea, la ni te a sarcinilor pentru lu muncă mai susţinută şi
velurile planificate, a pro na viitoare, în care se responsabilă pentru ca a-
ductivităţii muncii, efici stabilesc răspunderi pen nul Congresului al XIV-
enţei şi calităţii produc tru fiecare membru de tea al partidului şi a ce ' DEVA: Dv.
ţiei, a procentului de pie partid şi loc de muncă. lei de a 45-a aniversări a rumbei (Pai
se recondiţionate, reduce Avîndu-se în atenţie spe bcrlinczâ (A
DO Alt A : !
rea consumurilor materia cificul activităţii lin sec zilei do 23 August să con doar pentru
le şi de energie. De altfel, ţie, comitetul de pirtid a stituie o perioadă dc noi — A); Jikk
trebuie să spunem că în ajuns la concluzia că este împliniri şi succese pen (ferii — lî) r
— regele
acest an strădaniile noas necesar să implice şi să tru colectivul secţiei, valsului (i .
tre vor fi orientate cu angajeze mai consistent TROŞ A NI: J\
precădere spre materializa cadrele de bază din acti VALENTIN NEAGU ring); Depa
rea integrală a obiective- , vul de partid şi pe cele dezlănţuită V
ienibrie)•
lor de ordin calitatîv-in- tehnice in soluţionarea cît rea); LUPH
tensiv. încă din primele mai operativă a unor pro rul de peni'
VULCAN ;
zile ale acestui an, colec bleme ce se ivesc în pro Participarea tot mai activă şi eficientă a României Panterei roz
tivul acţionează ferm pen ducţie vizînd calitatea, LONKA : N
tru transpunerea lor în productivitatea muncii, în bărbaţii (IV)
viaţă. tocmirea tehnologiilor de (Urma:e din pag. 1) acţionează pentru. întărirea lului tehnico-calitativ ■ al in curs de dezvoltare in TRIL A: Coi
(Munci;
I-II
Desigur, în tot ce se în fabricaţie ş.a. relaţiilor, cu ţările în curs produselor exportate şi e- acest deceniu s-a înrăută NO AS A: Ci
treprinde şi se realizează, Discuţiile individuale cu a avantajele participării de dezvoltare şi recent e- ficienţei operaţiunilor de ţit an c!e an. In 1983 — (Munciforcs*
la
Vacanţă
în conducerea şi coordo comuniştii constituie b al susţinute la circuitul eco liberate, precum şi ou ţă export. în aceste condţii cşa cum reiese din datele 7.at); BRÂU
:
r
narea întregii activităţi, un tă modalitate prin care nomic mondial, a fost pro rile capitaliste dezvoltate. este imperios necesa să unor organisme internaţio mama (Si
rol determinant îl au cele comitetul de partid şi or movată o politică econo Urmărind statornic înca sporească neîncetat forţa nale — din ţările în curs GURAI3ARZ
patru organizaţii de bază, ganizaţiile de bază au ac mică externă profund pa drarea cît mai productivă competitivă a produselor de dezvoltare au mers re tlrzie >( .
RAŞTIE ;
cuprinzînd 179 de comu ţionat şi acţionează pentru triotică, bazată pe princi a economiei româneşti în româneşti, incit ele să poa spre ţările dezvoltate cîte- (Patria);» A,
nişti din secţie. cunoaşterea şi realizarea pii noi, democratice, pe diviziunea internaţională a tă concura cu succes cu va zeci de miliarde de do de (Flacăra
BĂI: Song
— Aceste cerinţe .şi exi sarcinilor. Din dialogul a- promovarea unui comerţ muncii, transformarea co cele mai bune produse o- lari in plus... Datoria ţări n onţâ (Gem
genţe noi, aprecia tovară vut aici a reieşit faptul că echitabil, a avantajului re merţului exterior într-un ferite de producătorii stră lor în curs de dezvo'tare ră v» creai
şul Emil Popovici, au im- un accent deosebit s-n pus ciproc, eliberat de orice factor activ al dezvoltării, ini. a depăşit 1209 de miliar României")
Vînzâtorni
bariere protecţioniste şi economiei naţionale, secre Este meritul remarcabil de de dolari", lată de ce, cia); BR/
alte obstacole restrictive. tarul general al partidu al secretarului general al secretarul general al parti fratele mei
După Congresul ai IX- lui acordă o importanţă partidului de a fi sesizat dului arată că in p czenf, Cu intenţii
tea, relaţiile economice in deosebită sporirii eficien la timp tendinţele din via colaborarea şi cooperarea şui); ILIÂ:
Contribuţie sporită la dezvoltarea ternaţionale şi-au extins ţei • economice a schimbu ţa economică internaţiona în producţie pe principii şit (Lumin
sistematic aria geografică, rilor comerciale, promovă lă. De repetate ori, pre de egalitate şi avantaj re
r
prin încheierea unui mare rii unui comerţ echilibrat şedintele României a at as ciproc constituie un fac $PE€
bazei de materii prime număr de acorduri şi con cu toate statele lumii. In atenţia asupra consecinţe tor obiectiv, o necesitate
venţii interguve'namertale, acest sens, ca o sarcină lor adîncirii decalajului - în dezvoltarea cărora
.Toi, 1G I
(Urmare din pag. 1) şi centralei în asigurarea s-au lărgit considerabil po prioritară a comerţului ex dintre ţările dezvoltate şi ţara noastră va acţiona cu la Centrul
utilajelor şi instalaţiilor sibilităţile de acţiune, ple terior este creşterea mai cele în curs de dezvolta cea. mai mare tărie. cultură *,Ci
necesare, aprovizionarea cu tele de desfacere şi sur rapidă a exporturilor, com re, a subliniat legătura in Aceasta, în-trucît, actu-a- nici" din
materiale şi piese de sele de aprovizionare, in parativ cu importurile şi disolubilă dintre dezarma ' Iul sistem financiar ' este programate
cole (orei
privind organizarea .şi pla schimb, încadrarea şi pre- concepţia partidului nos realizarea, pe această ba re şi dezvoltare, fiind unul nedrept şi inechitabil, con susţinute <
nificarea activităţii, opera., gătirea forţei de muncă. tru, participarea tot mai ză, a unor importante ex dintre iniţiatorii luptei ce stituind o piedică foarte folcloric „1
tivitatea şi calitatea deci Participanţii la adunarea activă şi eficientă a Ro cedente ale balanţei co se desfăşoară acum la sca puternică în dezvoltarea Timişoara.
ziilor, rezolvarea promptă generală a oamenilor mun mâniei la diviziunea inter merciale, care să permită ră planetară pentru solu generală a ţărilor. Refe-
a problemelor de aprovi cii de la I.P.E.G. Deva naţională a muncii, la cir plata ratelor scadente la ţionarea globală a proble rindu-se la aceste proble
zionare şi transport, de şi-au asumat un însufle- cuitul economic mondial datoria externă şi consoli mei datoriei externe, pen me, t o v a r ă ş u l Nicolae Vreo
dotare tehnică, de muncă ţitor şi mobilizator anga impune promovarea inten darea rezervelor valutare tru construcţia unor rapor
şi sociale. jament, au adoptat un cu să a relaţiilor cu toate sta- ‘ ale statului. Tocmai de a- turi economice bazele pe Ceauşescu sublinia că Pentru a
fi în gene
La rîndul lor, loan Ni- prinzător plan de măsuri fele lumii. In centrul a- ceea, tovarăşul Nicolae echitate şi egalitate, pen „Trebuie să acţionăm pen cerul mai
culescu, Nicolae Dima, şi s-au angajat, în nume cestei politici sînt puse Ceauşescu subliniază că tru lichidarea subdezvoltă tru realizarea realmente Se vor se
loan Rosetti, relevînd im le colectivelor în care ac statornic relaţiile de cola dezvoltarea în continuare rii ŞÎ instaurarea unei noi în lume a unor relaţii noi, taţii mixte
sufla în g>
portanţa şi volumul lucră ţionează, să-şi îmbunătă borare cu ţările social,s’.e, a relaţiilor economice ex ordini economice interna de colaborare între state, clin nord-i
rilor prevăzute în acest an ţească activitatea şi să în- acţionindu-se consecvent terne ale României trebuie ţionale. între popoare, în dezvol Temporatu
în Valea Jiului şi în Poia tîmpine cea de a 45-a a- pentru îmbunătăţirea acti să fie marcată printr-un „Sînt probleme economi tarea lor economico-socia- vor fi cup
na Ruscăi, au apreciat că niversare a actului ‘storic vităţii C.A.E.R., a celorlalte pronunţat caracter calita ce foarte grele — eviden lâ, pentru că fără o cola nus 4 şi p
maxi
cele
sarcinile sîn.t realizabile, de la 23 August 1944 şi organizaţii internaţionale tiv, în special prin îmbu borare nu este posibil să şi 5 grad-
însă au solicitat un sprijin Congresul al XlV-lea al specializate din cadrul a- nătăţiri structurale ale' o- ţia t o v a r ă ş u l Nicolae fie lichidată subdezvolta ceaţă, aso
mai consistent din partea partidului cu realizări cestuia. De asemenea, se fertei, prin creşterea nive Ceauşescu. Situaţia ţărilor rea şi asigurat progresul". ci ură.
conducerilor întreprinderii deosebite.