Page 54 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N]
Şedinţa comună a plenarei Comitetului judeţean de partid,
Consiliului popular judeţean, organismelor democratice © 19
19,25 P
rii noii
• 19,4
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti oasă
Laureaj
naţiona
mâniei"
(Urmare din pag. 1) ţionale ale partidului, a organizaţii do partid, a tah iii taţii produselor şi e- muncă al organelor şi or • ţiile individuale, învăţă mint -
indicaţiilor şi orientărilor consiliilor oamenilor mun ficienţei economice. ganizaţiilor de partid din mântul politico-ideologic nu „mcţie
d u l u i în conceperea şi date în repetate rînduri cii s-au manifestat neajun Plenara a relevat că stă unităţile agricole coopera sînt pregătite în mod co rial. Nc
conducerea măreţei opere de t o v a r ă ş u l Nieolae suri privind organizarea, rile de lucruri negative din tiste şi de stat, al condu respunzător, analizele* şi ducţie c
de dezvoltare a societăţii Ceauşescu, biroul şi secre planificarea şi conducerea siderurgia judeţului s-au cerilor consiliilor unice dezbaterile se referă la ge Cinci. C
româneşti, în direcţionarea tariatul Comitetului jude activităţii productive, că datorat şi faptului că or agroindustriale, Direcţiei neralităţi, nu ridică pro Ion Bes
mersului patriei noastre ţean de partid şi-au per stilul şi metodele folosite ganele de partid munici agricole şi Uniunii jude bleme concrete, izvorâte banu, .'
spre cele mai înalte culmi fecţionat stilul şi metode nu au fost adaptate situa pal Hunedoara şi orăşe ţene a cooperativelor agri din cunoaşterea temeinică cu, lear
de progres şi civilizaţie. le de muncă în activitatea ţiilor concrete, specifice, nesc Călan, comitetele de cole, al consiliilor popu a realităţilor, nu se ia a- lea Ră
Participanţii la plenară de organizare şi conduce din întreprinderi, ceea ce partid şi consiliile oame lare au determinat menţi titudine combativă împo Dlnicâ,
au exprimat cele mai a- re, delerminînd o mai bu a generat întinderi în fi nilor muncii din cele două nerea unor stări de lu triva neajunsurilor, nu se Wenzel,
iese sentimente de stimă nă mobilizare a organelor nalizarea u n o r obiective, combinate nu au acţionat cruri negative, de rutină adoptă cele mai potrivite Ultimul
şi consideraţie tovarăşei şi organizaţiilor de partid, rămîneri în urmă în ma cu fermitate pentru cu şi formalism, de superfi măsuri pentru îmbunătăţi C..imia
academician'doctor inginer organismelor democratice, terializarea programelor noaşterea temeinică a pro cialii ate şi indisciplină, rea activităţii. românea
Elena Ceauşescu, faţă de organizaţiilor de masă si blemelor apărute în pro care au influenţat asupra In munca unor cadre se lejurnal
activitatea sa de înaltă obşteşti, a colectivelor de prioritare şi speciale adop ducţie şi soluţionarea lor îndeplinirii sarcinilor, a manifestă tendinţe dc au- derea f
conducerea parti
tate
de
răspundere în conducerea muncă pentru valorifica operativă, nu s-au impli nivelurilor de plan stabi tomulţumire, lipsă de exi
partidului şi statului nos rea superioară a potenţia dului, nercalizări ale sar cat cu toată răspunderea lite la producţiile de ce genţă • şi chiar formalism
cinilor de plan în 1988 şi
tru, în dezvoltarea ştiin lului de care dispun uni de la începutul acestui .in în sporirea capacităţii de reale, în legumicultura şi în exercitarea atribuţiilor
ţei, învăţămîntului şi cul tăţile şi realizarea sarcini mobilizare a cadrelor de în zootehnie. Au fost cri şi răspunderilor cu care
In Valea Jiului, cu toa
turii româneşti. lor de plan. Ca urmare, te că planul la investiţii a conducere a tuturor oame ticaţi primarii comunelor, au fost investite. si
Omagiul de gînd şi de .şi în 1988 au fost obţinute nilor muncii la îndeplini preşedinţii şi inginerii şefi In dezbateri s-a relevat DIN 1
faptă pe care comuniştii, unele rezultate pozitive, fost îndeplinit in 1988 nu rea prevederilor de plan. din unele cooperative a- şi faptul că munca poli- MO R;
recuperat
s-au
restanţele
toţi cei ce trăiesc şi m u n creşteri însemnate faţă de Restanţele din 1988 la u- gricole — Beriu, Veţel, tieo-organizatorică şi cul- mi neţ ii;
gri cui tui
cesc în judeţul Hunedoa din a n i i anteriori, nu s-au tilaj minier şi unele ma Toteşti, Sălaşu de Sus, Te. tural-educativă nu a fost nai; 8,00
ra îl aduc iubitului con a n u l precedent. S-a subli executat volumele prevă teriale de construcţii, mo liuc — pentru producţiile suficient orientată — prin 8,10 Cui
9.00 15ui<
ducător, tovarăşul Nieolae n i a t c ă î n a n u l trecut au zute la lucrările de pregă bilier din lemn şi ţesături, slabe la hectar obţinute la formele sale multiple — Răspund
Ceauşescu, îl reprezintă a- fost livrate suplimentar tiri şi deschideri, neasigu- la alte pi'oduse fizice, ca orz, grîu, cartofi, cadrele spre mobilizarea, colective lor ; j
înşamentul lor neţărmurit economici naţionale impor rîndu-se punerea în func şi la indicatorii dc calita de conducere şi specialiş lor la îndeplinirea sarci ştiri; 10
:a’ politica partidului şi tante cantităţi de metale ţ i u n e a capacităţilor de te, productivitate şi efi tii din asociaţiile economi nilor do plan şi angaja zătorl ! ;
ştiri
de
in concentrate, oţel abat, producţie planificate, im cienţă au pus în evidenţă ce intercooperatiste Bobîl- mentelor asumate, au exis.
statului, angajarea depli utilaje tehnologice pentru insuficienta preocupare a na şi Vaidei, din coopera tat abateri de la disciplina i ră;
nă, revoluţionară pentru metalurgie, materiale de plicit îndeplinirea preve tivele agricole Vaţa de Jos de producţie .şi de plan îm Ş şti..; 12
indepl i n irea prevederilo r derilor fizice la ’ extracţia organelor şi organizaţiilor şi Aurel Vlaicu pentru a- potriva cărora nu s-au iul ui x:
de plan şi sporirea contri construcţii, confecţii, bu de cărbune. Au persistat do partid, consiliilor oa baterile grave din zooteh luat, la timpul potrivit, moara
buţiei Ia dezvoltarea cco- n u r i de larg consum. La deficienţe în folosirea corn. menilor muncii, organiza nie. , măsurile corespunzătoare. Dc la i
premieri
nomico-socială a patriei, export, planul a n u a l a plexelor mecanizate, a ţiilor de masă şi obşteşti Trăgînd învăţăm i ntcl e Odă lini
în acest context raportul fost îndeplinit cu 20 de combinelor de abataj şi de pentru asigurarea condiţii în cadrul plenarei s-au care se impun din lipsuri Radiojui
prezentat în cadrul plena zile mai devreme, ritmu înaintare, a celorlalte u t i lor de desfăşurare norma formulat critici îndreptă le manifestate în a n u l 1988 dienţa i
fore în
rei şi participanţii la dez rile de ■ execuţie din con laje şi instalaţii, în între lă a producţiei, folosirea ţite şi faţă de lipsurile din în activitatea economică, Ictin de
bateri au relevat că, ase strucţii au condus la în ţinerea şi repararea aces Ia capacitate a maşinilor, construcţia de locuinţe, organizatorică şi politico- dloga/.et
Te apăr
menea întregii ţări, şi ju deplinirea sarcinilor din tora, nu aU fost folosite utilajelor şi instalaţiilor, din industria mică şi pres educativă, plenara a ex .mea —
deţul Hunedoara a cunos investiţii pe trimestru! IV. integral, raţional, forţa de a forţei de muncă şi tim tările de servicii, din ac primat hotărirea unanimă * 8,00 Or
consilii
pului efectiv de lucru, a-
tivitatea
unor
J într-.
cut, în anii care au trecut au fost introduse în fabri muncă şi timpul efectiv de plicarea de noi tehnologii populare privind materia a comuniştilor, a tuturor ment
de la Congresul al IX-lea caţie 1 200 produse noi şi lucru, s-au manifestat a- şi modernizarea celor e- lizarea programelor de au- oamenilor muncii din ju 24.00 Bi
al partidului, ample pre reproiectate, iar prin apli bateri de la disciplina teh xistente, raţionalizarea toconducere şi auloaprovi- deţ de a acţiona cu înalta
faceri înnoitoare, cele mai carea a 784 de măsuri din nologică şi a muncii, de zionare teritorială, mai exigenţă şi responsabilita
materiale
şi
fertile din istoria acestor programele de organizare la normele de gospodărire consumurilor respectarea nor. buna gospodărire, înzes te patriotică, revoluţiona
energetice,
locuri. Astfel, în perioada şi modernizare a produc şi administrare a valori mativelor economico-finan- trare edilitară şi înfrumu ră — în spiritul ideilor,
care a trecut de la acest ţiei s-a obţinut o eficienţă lor materiale şi financia eiare. Cu realizări sub po seţare a localităţilor. orientărilor şi indicaţiilor DEVA
eveniment istoric, intrată economică reflectată Intr-un re. Acestea au determinat sibilităţi î.n aceste domenii Raportînd întreaga acti din Expunerea tovarăşului prern
(Patria)
pentru totdeauna în con spor de 584 milioane lei viteze de avansare reduse, au fost amintite întreprin vitate şi rezultatele obţi Nieolae Ceauşescu, la fo - l-ll (
ştiinţa poporului şi în is producţie marfă şi o re au favorizat defecţiuni e- derile miniere Aninoasa, nute în anul trecut în ju rumul democratic din no RA : P
toria ţării drept „Epoca ducere a cheltuielilor to lectro-meeanice, consumuri Dîlja, Vulcan, Valea de deţul Hunedoara la exi iembrie anul trecut — pcn. pentru
perfecţionarea
conti
tru
Nieolae Ceauşescu", valoa tale cu 245 milioane lei. depăşite de materiale, e- Brazi, de prelucrare a genţele şi sarcinilor din nuă a întregii activităţi şi A); Ju<
- B);
rea fondurilor fixe a cres In acelaşi, timp, măsu ficienţă redusă, restanţe lemnului Deva, „Vîscoza" magistrala Expunere a se îndeplinirea integrală a (Flăcări
cut cu 3G0 la sută, produc rile întreprinse de Comi ia producţia de cărbune. şi Ţesătoria de mătase Lu- cretarului general al parti sarcinilor de plan în toa Miracol
ţia industrială cu 182 la tetul judeţean de partid La Combinatul siderur poni, termocentralele Min dului,' tovarăşul Nieolae te domeniile, întîmpinînd parte (
tu
sută, cea agricolă cu 1G4 au determinat obţinerea gic Hunedoara au persistat tia şi Paroşeni, Fabrica de Ceauşescu, la înaltul fo astfel cu realizări deose bl J
ia sută, desfacerile de celor mai mari producţii deficienţe în folosirea ba produse refractare Baru, rum democratic din 28— bite cea de a 45-a aniver do. do
mărfuri cu 290 la sută. Au de pînă acum la orz, grîu teriilor de cocsificare şi a „Vidra" Oră.ştie şi altele. 30 noiembrie 1988, rapor sare a revoluţiei de elibe LUPEN
Pantere
fost asigurate mai mult de şi alte culturi, unor rezul furnalelor, realizarea în Subliniind că în activi tul şi participanţii la dez rare socială şi naţională, VULCA
G5 000 noi locuri de m u n tate bune in zootehnie, în structura planificată a măr;, tatea de investiţii s-au în baterile din cadrul plena antifascistă şi antiimperia- ale Sc
(Luceai
că, iar peste 90 000 de fa activitatea de industrie oilor de oţel şi tipodimen- registrat, în 1988, rezulta rei au apreciat că lipsuri listă de la 23 August 1944 Nu e
milii s-au mutat în apar mică şi prestări servicii, siunilor de laminate, pre te superioare faţă de anul le şi neajunsurile s-au da şi Congresul al XlV-lea al (Mineri
tamente şi caso noi. In a- în înfăptuirea programelor gătirea la timp a fierului precedent, participanţii la torat modului în care au Partidului Comunist Ro eanţă 1
BRAD
eeeaşi perioadă, prin apli de autogospodărire şi au- vechi şi trenurilor de tur dezbateri s-au referit, în acţionat comitetul jude mân. (Stcaus
carea cuceririlor ştiinţei toaprovizionare, în dezvol nare, întreţinerea şi repa spiritul raportului prezen ţean, organele şi organi Plenara a aprobat rapor BARZA
şi tehnicii agricole, pro tarea, modernizarea şi în- rarea cuptoarelor din oţe- tat, ia deficienţele de f u n zaţiile de partid munici tul şi programul de mă zic (Mi
Rocco
f rum useţ a rea localităţilor. lării, liniilor de laminare
ducţiile medii la hectar au damentare a planurilor, pale, orăşeneşti şi comu suri supuse dezbaterilor. (Patria
(Flacăr
sporit de 2,7 ori la gi-îu, Plenara a apreciat însă, şi utilajelor de deservire, pregătire şi asigurare a nale, din întreprinderi şi Intr-o atmosferă de pu BAI: i
.1,1 ori la porumb, 3 ori într-un pronunţat spirit care au dereglat continui documentaţiilor, contrac instituţii, din agricultură ternică însufleţire şi an lumţă
!a cartofi, au crescut efec autocritic, că realizările din tatea pi'oducţiei, îndepli tare a materialelor şi uti şi de pe şantiere, din ce gajare comunistă, revolu ră şl
tivele de animale şi păsări, 1988 nu sint la nivelul nirea ritmică a sarcinilor, lajelor, de conlucrare între lelalte domenii, cadrele de ţionară, participanţii la IComân
zătorul
iar noile dotări social-cul- înaltelor exigenţe şi .sar iar ia cel din Călan s-au constructori, beneficiari şi con ducere şi specialiştii plenară au adoptat textul BRAZI
turale conferă azi un grad cini formulate de tovară perpetuat carenţe de orga proiectanţi, care au condus pentru organizarea, plani unei telegrame adresate meu;
tontii
de confort sporit locatari şul Nieolae Ceauşescu în nizare şi conducere a ac la întîrzierea finalizării şi ficarea şi desfăşurarea Comitetului Central al ILIÂ:
lor şi o personalitate dis Tezele din .aprilie şi în tivităţii productive, de dis_ punerii în funcţiune a u- muncii. S-a evidenţiat că Partidului Comunist Ro (Lumii
tinctă localităţilor judeţu magistrala Expunere din ciplină tehnologică şi a nor importante capacităţi nu peste tot s-a dat aten mân, tovarăşului NICOLAE
l u i . 28 noiembrie anul trecut, muncii, de gospodărire şi în minerit, dezvoltări în ţia cuvenită coordonării CEAUŞESCU, secretarul
Acţionînd stăruitor pen al posibilităţilor existente valorificare a resurselor energetică şi metalurgie, unitare a activităţii, că u- general al Partidului Co
tru traducerea în viaţă a şi condiţiilor create. S-a materiale şi energetice, c.u în transporturi şi teleco neori munca de partid este munist Român, preşedin
hotărîrilor Congresului al relevat cu justeţe că în consecinţe negative asupra municaţii. lipsită de perspectivă, a- tele Republicii Socialiste Num
XHI-lea şi Conferinţei Na activitatea unor organe şi îndeplinirii planului, a ren. Lipsurile din stilul de du'iiările generale, discu- România. t rager.
rie 19!
Extr
39, 3.
Extr
In această perioadă, U- * La Combinatul side na.I, 10 tone ţunder şi 35 ducţie şi recuperarea a şi a unui întrerupător de cuţite pentru strung şi | 25, 45,
Fon.
| norii din judeţul nostru rurgie Hunedoara, aproa tone fier vechi. 75 tone fier vechi din 110 kV, recuperarea a 15 recuperarea unor impor- > 769 519
i sînt mobilizaţi * la reali- pe 800 de tineri au par subteran. tone cărbune de pe li tante cantităţi de mate- I lei, i'(
I zarea marilor sarcini ce' ticipat în ultimele zile la • Mai bine de 500 de niile de cale ferată. Au riale neferoase — sînt „
1 revin colectivelor mun- acţiuni de muncă patrio tineri de la întreprinde © Şi tinerii de la în participat aproape 200 cele mai recente reali- 1
! citore.şti în întreaga ac- tică în sprijinul produc rile miniere Petrila, Lo- treprinderea electrocen- utecişti. zări ale celor 65 de tineri «
* tivitate economică şi so- ţiei. Peste sarcinile pla de la întreprinderea me- .
| dală. Acţiunile de mun- nificate au fost realizate • 180 de tineri de la canică Orăştie, obţinute | Peni
. că patriotică în sprijinul 20 tone oţel la O.S.M. 1, r u b r i c a t i n e r e t u l u i I.P.S.R.U.M. Deva au re în cadrul acţiunilor de > fl în
[ producţiei, de recuperare 35 tone cocs la Uzina parat în aceste zile, în muncă patriotică în sp.ri- | Închis
J a materialelor refolosi- cocsochimlcă, 30 tone afara orelor de program, jinul producţiei. mult
precif
> bile, alte activităţi iniţia- fontă la furnalul nr. 7. nea şi Paroşeni au fost trale Deva sînt antrenaţi 8 pompe de injecţie, 2 Ies su
I te de organele şi organi- prezenţi recent la acti ia efectuarea unor lu motoare pentru autobas e Cu materiale recu- « re. V
| zaţiile U.T.C., constituie De asemenea, au fost re vităţi dc muncă patrioti crări pentru buna desfă culante, au recondiţionat perate şi recondiţionate, î Ia in
| un sprijin tot mai con- parate 40 tuburi de oxi că, concretizate în încăr şurare a activităţii pro 18 arbori cotiţi şi au re tinerii de la Intreprin- J şi su.
din
s
» sistent în . materializarea gen, 25 s’.ipape de pre carea a 45 vagoneţi cu ductive. Pot fi menţio cuperat 1G tone de fier. derea de material rulant ş intern
t obiectivelor din minerit, siune, 18 motoare elec lemn dc mină, 30 vago- nate, între cele mai re din Soneria au reparat J Ia 40
„ energetică, siderurgie, in- trice şi au fost reintro neţi cu bolţari şi . 25 cu cente, contribuţia la re • 30 de universale în ultima vreme trei va- i rile i
prins.
t vestiţii, construcţii etc. duse în circuitul produc plasă, descărcarea a două paraţia capitală a un.ui pentru strung turnate zero
Iată şi ei leva dintre n- tiv 10 tone praf electro- vagoane cu materiale ne culbulor, revizia la o ma peste prevederile planu goane de marfă şi cinci J xime
filtru, 15 tone praf f u r - cesare procesului de pro- şină de încărcat cărbune lui, recondiţiona rea â 240 vagoane cisternă. plus
cca\ă.
• ■ • ■'i'■ ■ ■ •