Page 55 - Drumul_socialismului_1989_02

719 • JOI, 16 FEBRUARIE 1989 Pag. 3

Acţiuni ale maselor populare hunedorene
gjUNE INFORMAT» S0C1AUETĂTENEŞTI
sub imboldul eroicelor lupte
30,
F
elejurnal e UNITĂŢI DE DESFACERE seţarea intrării blocului ridicarea
Ia
locuieşte,
care
în
nu! înfâptui- ceferişti şi petrolişti din ianuarie MODERNE nivelului estetic al zonei în­
luţii agrare conjurătoare. Recent, a con­ 9 Lansare de carte.
? de glori- în istoria mişcării mun­ partidului comunist, care de la Uzinele metalurgice DudA cupr aflăm de Iu to­ fecţionat cu 20 flori, suporturi care pentru Volumul „Cetăţi şi aşe­
pe
vazele
le-a
varăşul
r o 20,05 citoreşti clin România, demascau politica de fas­ Hunedoara. şedintele loacliim Roşea, pre­ ia şl montat şi urmează ca, îm­ zări dacice în Munţii
C.P.A.D.M.
lila,
Festivalului luptele ceferiştilor şi pe­ cizare a ţării şi în care se De asemenea, se poate parterul noului bloc cu 24 de preună cu locatarii, să Ic am­ Orăştiei", semnat de
ntarea Ro- troliştilor din ianuarie-fe- arăta că, pentru apărarea spune că desele refuzuri apartamente, construit recent plaseze. Ioan Glodariu, Eugen
),35 învăţă­ bruarie 1933 „au exprimat intereselor muncitorimii, ale ţărănimii hunedorene în viitorul centru, s-au dat în Iaroslavski şi Adriana
co­
spaţii
tor e - nro- — după cum sublinia cca mai eficientă cale este de a se supune autorităţi­ folosinţă 500 mp unităţile spe­ ECONOMII DE Ru.su, a fost lansat, în
pentru
merciale
35 Filn* te­ t o v a r ă ş u l NICOLAE organizarea ei pe princi­ lor erau o urmare a in­ cializate şl anume : magazi­ ENERGIE ELECTRICA cadrul manifestării „Lu­
orii. Pro- CEAUŞESCU — în modul piul luptei de clasă. Ma­ fluenţei luptelor revoluţio­ nele de textile, confecţii şi Gospodărind bine energia c- nii cărţii la sate", la
general
(care
îi de Filme cel mai grăitor spiritul nifestele cereau ceferiştilor nare din ianuarie-februa- magazinul produse realizate des­ în lectrică, evitîml orice consum Dobra, Orăştioara de
face
şi
inutil,
nza Pellea, combativ al clasei noastre simeriend să l u p t e împotri­ rie 1933. Semnificativ pen­ secţiile de mică industrie ale alimentar colectivul din magazinului Sus şi la librăria „Ion
Cl
Hunedoara,
1
larion Cio- muncitoare, afirmarea ro­ va reducerii salariilor, tru această situaţie este cooperativei). Unităţile au fost a înregistrat în luna ianua­ Budai DeLeami " Oră.ştie.
mobilier
Nicolaes- l u l u i partidului comunist, pentru reprimirea celor un raport al preturii A- dotate ce eu facilitează o modern, rie o economie de 384 kilo- Cartea a fost prezenta­
servire
ceea
;tantin, Co- a capacităţii sale de a or­ concediaţi şi împotriva mi­ vram Iancu în care se a- operativă şi o expunere atră­ waţi-oră. tă de redactorul Andrei
Gheorghe ganiza şi conduce lupta litarizării căilor ferate ro­ rată prefectului judeţului gătoare a mărfurilor. Tot aici Economii de 145 kwli a în­ Aricescu de la Editura
în
trecută
idde-Marie oamenilor muncii", am­ mâne. Hunedoara că: „în ulti­ este pregătit spaţiul pentru registrat nr. luna „Doina" Şi a Sport Turism. La acţi­
„Electronica",
magazin
noul
unitatea
2G
j Patrichi. ploarea acţiunilor desfăşu­ Efervescenţa revoluţio­ mul timp s-au observat a- ce se va da în folosinţă în I.C.S.A.P., precum şi alte u- uni au fost prezenţi toţi
d o 21,35 rate ca şi efectele lor în nară din ţară a antrenat gitaţiuni la sate. Ele ame­ cursul acestei luni. nităţi de desfacere cu amă­ cei trei autori ai cărţii,
►etrochimia viaţa socială fiind elogios în luptă, iu mod firesc, şi ninţă să se lăţească tot nuntul. care aiu purtat instruc­
> 21,50 Te- subliniate de către presa puternicul detaşament al mai mult în rînduil popu­ ÎN SPRIJINUL tive dialoguri pe teme
2,00 închi­ internaţion ală co n tem po ra - muncitorilor mineri din laţiei". în sus-numitul ra­ CONSTRUCTORILOR CONTRIBUŢII LA de istorie cu publicul
sului. nă evenimentelor. • Refe­ Valea Jiulni. în innuarie- port, pretorul propunea să FONDUL DE STAT cititor.
ri ndu-se la aceste acţiuni, februarie 1933, în acest fie mărit efectivul posturi­ Mulţi oameni ai muncii din • Spectacole. Centrul
creaţie
organul de presă al Parti­ bazin carbonifer s-au ma­ lor de jandarmi de ]a co­ Lupeni, care urmau să se Cetăţenii din satul Dumbră- de cultură şi României"
„Cînlarea
dului Comunist Englez, nifestat mari nemulţumiri, mune, iar peste puţin timp mute în apartamente nou \ iţa, comuna lila, au livrat
„Daily Worker" din 18 fe­ atît în rindul muncitori­ acelaşi pretor a n u n ţ a că construite, au sprijinit eu pe bază de contract la fon­ din Haţeg a prezentat
ttJNI bruarie 1933 scria : „Orice lor cit şi al funcţionarilor, starea de spirit este tot muncă proprie pe construc­ dul de stat, în 1988 cantitatea pentru energetLcienii
A MUL r muncitor va vedea în acest . şomerilor şi altor catego­ mai agitată, ţăranii spu- tori. Anul trecut, numărul zi- de 319 hectolitri lapte de va­ întreprinderii „Electro-
gramul «li- ielor-muncă prestate de către că. între cei ce au livrat can­ cenitrale" din oraş un
a zi în a- eroism al munciiţorilor ro­ rii sociale. In Lupeni, A- nînd că refuză să mai plă­ frumos spectacol de
Kadiojur- mâni o reflectare a hotă- ninoasa, Lonea, Vulcan, tească impozitele către viitorii locatari s-a ridicat la tităţi de peste 1500 litri se
;(a presei; rîrii de a lupta, cu orice muncitorii şomeri, urmînd stat. 1285. numără Andrei Crişan (2042 I), muzică populară şi u-
melodiilor; Ionel Fenoş (J785 I), Gheor- şoară. Acelaşi a.şeză-
ştiri; 9,05 risc, împotriva forţelor exemplul ceferiştilor şi pe­ Sub influenţa luptelor ghe Mada (1750 I), Nicolae mînt de cultură a ofe­
iscultători- reacţiunii capitaliste din troliştilor, au organizat din ianuarie-februarie 1933 VAZE CU FLORI
îuletin de toate ţările". demonstraţii do stradă, în­ s-au desfăşurat o serie de Grosan (1719 1), Solomîe Cri­ rit locuitorilor din Sil-
‘ces, cute- într-un moment în care truniri şi alte numeroase acţiuni ale micilor func­ Unul dintre cel mal liarnici şan (1679 I). Mobilizaţi de vaş un reuşit spectacol
l Buletin şl întreprinzători locuitori ai exemplul deputatului lor, folcloric susţinut de ta­
15 Politica criza economică îşi făcea acţiuni în cadrul cărora ţionari, învăţători şi pro­ cartierului Aurel Vlaicu din
Mir ii- simţite efectele, cînd gu­ au cerut să fie reprimiţi fesori. Elocventă în acest oraşul Haţeg este Cornel Cos- loari Buştca, sătenii din Dum- raf, cu participarea a-
iul «ie vernanţii din România la lucru cei concediaţi, să sens este o notă informa­ brăviţa şi-au onorat cu cinste preeiatului solist de mu­
la
inţa seeo- tea — maistru sale C.S.V. că- îndatoririle patriotice şi în zică populară Drăigan
orele
In
libero,
el
lari.
3 Din co­ căutau să escaladeze criza se renunţe la concedierile tivă din acea perioadă în contribuie efectiv la înfrumu­
lul ; 13,00 prin „curbe de sacrificiu" proiectate (de pildă, în lu­ care se arată că: „învă­ prima lună din acest an. Muntean.
5,00 Avan- (reduceri masive de salarii na februarie 1933, pe lingă ţătorii se vor întruni la
-Tv. ; 15,40
îâne; 10,00 ale oamenilor muncii) şi cele 2 500 concedieri, di­ Deva spre a protesta pen­
IG,I5 Au- prin votarea legilor anti- recţia minelor urmărea tru neprimirea salariului...
r.,45 Meta- muncitoreşti, care interzi­ Vă rugăm a da dispoziţiuni
17.00 Bu- concedierea a încă 2000 do
17,05 Ba­ ceau dreptul la grevă, cînd oameni), să fie eliberaţi pentru măsurile ce urmea­
ni ieă; 17,35 pe plan internaţional fas­ toţi cei care fuseseră ares­ ză să le luăm".
LÎnt patria cismul era în plină ascen­ Luptele revoluţionare au
a muzical; taţi pentru participare la
ii; 22,0 v ’) siune, clasa muncitoare mişcarea revoluţionară etc. * continuat în tot cursul a-
23.00 Nio- din România şi-a demon­ Condiţiile inumane de nului 1933 şi ele au arătat
; 23,55— strat forţa revoluţionară în viaţă ale minerilor erau că muncitorimea din Va­
e ştiri.
timpul marilor lupte din o realitate crudă pe care lea Jiului lupta nu numai
ianuarie—februarie 1933. nici rapoartele Ministeru­ pentru revendicări econo­
în acest context consta­ lui Muncii nu o mai pu­ mice, ci şi împotriva pe­
tăm o puternică activizare teau camufla. într-un ase­ ricolului războiului şi a
a acţiunilor maselor popu­ fascismului, împotriva re­
ificiul su- lare hunedorene în iarna menea raport, adresat la gimului burghezo-moşie-
*a junglei şi în tot cursul anului 1933. 24 februarie lţ)33, de acest resc.
tl de aur minister Consiliului de Mi­
IUNEDOA- Ca rezultat al muncii in­ niştri, descrii ndu-se situa­ Eroicele lupte din ianua-
-mâ doar tense desfăşurată de comu­ rie-februarie 1933 au con­
rlodern — nişti în rândul ceferiştilor ţia jalnică a minerilor se tribuit la dezvoltarea le­
1 (Modern preciza că în orice moment
ort secret de la mişcare şi tracţiune, găturilor partidului comu­
moş ANI: aceştia au fost antrenaţi la Petroşani, Aninoasa, nist în rândurile diferite­
ing) ; De­ în susţinerea luptei mun­ Lupeni ca şi în alte loca­ lor categorii sociale şi au
va dezia n- lităţi pot izbucni greve,
(7 dem- citorilor de la atelierele îmbogăţit tezaurul expe­
« mi-e C.F.R., printre care se re­ aceasta cu atît mai mult, rienţei revoluţionare a
(V ..«rea) ; marcă şi cei de la centrul cu cît delegaţiile de mi­ clasei muncitoare din Ro­
ăzbunarea nori însărcinate să prezin­
Cultural) ; feroviar Simeria. I.a 17 mânia, accentele antifas­ Magazinul „Suparcoop"
le poveşti februarie 1933, după cum te ministerului memorii ciste şi antirăzboinice fă- nl C.P.A.D.M. Deva. La Eforturile constructorilor
i — I-1I consemnează documentele de revendicări, de fiecare cîndu-se tot mai simţite în raionul de articole pen­
LONEA ; tru copii, hărnicia celor
î bărbaţii vremii, situaţia era aici dată s-au întors cu ele deceniul patru al secolu­ şapte lucrătoare, coordo­ (Urmare din pag. 1) nizarea locurilor de mun­
rANI: Va- atît de încordată incit, în neaecoptate. Revendicări lui al XX-lea, culminînd nate de Eugenia Luncan
(Bctezat) ; orice moment, putea iz­ proprii de luptă au formu­ cu marea demonstraţie de se concretizează printr-o că.
ane verzi bună servire şi depăşi­ de lucru pe probleme ale Exemplificăm, în conti­
; GUlîA- bucni greva. Printre cefe­ lat în acele zile şi minerii la 1 Mai 1939. rea consecventă a sarci­ activităţii din economie
trisire tîr- riştii de la Simeria au fost de la Brad, cei din Ghe- Prof. VIOREL VÂNÂTORU, nilor de plan. nuare, câteva situaţii înfâjţ
OHAŞTIE: răspîndite manifeste ale lari, precum şi muncitorii Arhivele Statului Deva de la C.C. al P.C.R., bri­ uite pe teren în prima
săi — 1-11 găzii nr. 2 — Livezeni parte a lunii februarie
tui nopţii i-au fost' încredinţate sar­
JEO AGI tr­ a.c. :
ag nu re- Cerinţe esenţiale pentru valorificarea deplină a cini deosebit de mobiliza­ — conform normelor d«
de cultu- toare pentru acest an de­
„crîntarea cisiv al cincinalului 1986— lucru, efectivul brigăzii a-
JEG: Vîn- coperă în totalitate sarci­
e (Dacia); posibilităţilor de creştere a producţiei de cartofi 1990. nile fizice pe acest an;
el, fratele — Concret, în ce con­
l: Ou in- stau aceste sarcini ? — numai • cuvinte de
IMureşul) ; Făcînd parte dintre mecanizatorii să ţină sea­ colţilor înainte sau la cînd temperatura solului laudă pentru hărnicia ş|
i la start plantele de cultură inten­ ma permanent. plantare diminuează cu este de 6—7 grade Gelsius, — Pentru 1909 ne-au competenţa profesională
sivă, cartofii valorifică e- Rezultatele cercetării şti­ 5—10 procente rezerva de chiar şi mai repede, de­ fost repartizate spre exe­ a-le constructorilor şi monP
ficient orice adaus tehno­ inţifice şi experienţa uni­ substanţe nutritive a se­ oarece în cazul întinderii cuţie 23 de obiective in­ lorilor din formaţiile con­
mare
dustriale
de
impor­
XPRES logic atunci cînd se asi­ tăţilor de producţie au minţei şi, implicit, recol­ lucrării respective, tuber­ tanţă pentru dezvoltarea duse de Petru Albu, Gri-
gură un echilibru cores­ demonstrat că o influenţă ta. culii ajung în vară nefor­ gore Pop eseu, Constantin
punzător între toate ele­ hotărâtoare asupra recoltei Cartofii valorifică cei maţi, la temperatura de capacităţilor de extracţie Frumuşelu, Aurel Cărare
xtrase la mentele specifice acestei o are calitatea seminţei mai bine condiţiile oferite 25 grade Cclsius acesta şi preparare precum şi
15 februa- culturi. Practica a dovedit folosite. Sămînţa din cate­ de solurile cu textură u- nemaiavînd creştere. Tu pentru punerea în funcţiu­ Ş.a., calităţi demonstrate
prin semnăturile de vred­
24, 4, 15, însă că, dacă se neglijea­ gorii biologice superioare, şoară, nivelate, cu aport plantare se va urmări ca ne a unor instalaţii de nicie puse pe multe obiec­
ză unele verigi din tehno­ respectiv elită şi înmulţi­ freatic şi într-o rotaţie de densitatea să fie dc cel pu­ bază !a noile unităţi mi­ tive miniere din Valea
1, 34, ya,- logie, se reduce considera­ rea I, poate aduce un spor minimum trei ani. ţin 50 000—G3 000 cuiburi niere Petriia-Sud şi Is- Jiului;
; liştlgurl: bil, uneori chiar înjumă- de recoltă de circa 20 la Recolte superioare la la hectar. eroni. Sarcinile de produc­ — o hotă bună şi pen­
care 47 477 tăţindu-se, capacitatea de sută faţă de situaţia cînd hectar se obţin printr-o fer­ Specialiştii din unităţi, ţie ce nc revin sînt întru
■alegoria I. valorificare a potenţialu­ se plantează tuberculi din tilizare judicioasă a tere­ în raport de buletinele de totul realizabile. în adu­ tru strădaniile beneficiarul
iui, care a eliberat ampla­
lui biologic al soiurilor categorii cu potenţial bio­ nului, ţinînd seama de fap­ avertizare, vor organiza narea generală a oameni­ samente şi a creat astfel
cultivate. logic scăzut. Iată de ce se tul că pentru realizarea temeinic combaterea boli­ lor muncii am adoptat un largi fronturi dc lucru ;
în legătură cu măsurile impune ca în unităţile cul­ unei tone de cartofi se lor şi dăunătorilor, efec­ program special do măsuri — au trecut mai bine de
ce trebuie întreprinse în tivatoare de cartofi să se consumă 5 kg azot, 2,5 kg tuarea în cele mai bune tehnico-economice şi poli­ două săptămîni de cînd
i7remea va scopul obţinerii în acest acorde atenţie deosebită fosfor şi 10 kg potasiu. Ia­ condiţii a lucrărilor dc în­ tico-o rganizatorice care, în- la brigada nr. 2 Livezeni
umedă şi calităţii materialului des­ tă de ce gunoiul' de grajd, treţinere manuală şi me­ .deplinite punct cu punct,
va fi mai an a unor rezultate supe­ tinat plantării. Pentru a bine fermentat, în canti­ canică, cît şi completarea nu a mai ajuns... un bol-
Vor cădea rioare La cultura cartofilor, poate duce chiar la de­ ţar din b.c.a., deşi frontul
>e, mai a- care să reflecte punerea evita deprecierea calitati­ tate de 40—50 tone la deficitului de umiditate vansarea termenelor în­ de lucru pregătit însu­
ie ninsoa- vă, depozitarea şi păstra­ hectar, trebuie aplicat, de din sol prin irigaţii. Ac- scrise în grafice. Dar...
sufla slab deplină în valoare a posi­ regulă, toamna, fiind în­ ţionînd în acest mod, se mează peste 250 mc ;
in sud-est bilităţilor ce le au unită­ rea tuberculilor de săirnîn- — Deci, există şi un — din partea celor din
aut, apoi ţile agricole din judeţul ţă se va face sub un per­ corporat sub arătura dc asigură o mai bună valo­ „dar".
estic, cu manent control, în silozuri bază. Este indicat ca 'şi rificare a potenţialului e- brigada nr. 2, macaraua
olate pînă nostru, dr. ing. Ionică Pop, şi pivniţe, unde tempera­ îngrăşămintele chimice să xăstent pentru obţinerea — Ne confruntăm cu portal din depozitul de
'emperatu- de la Staţiunea de cerce­ greutăţi în aprovizionarea fier vechi din Iscroni ar
rnr fi cu- tura se va menţine La 2—4 fie aplicate tot sub arătu­ unor producţii superioare cu materiale, utilaje, in­
linus 5 şl tare şi producţie pomico­ grade Gelsius, eu posibili­ ra de bază. în toate unităţile cultiva­ trebui să funcţioneze, insă
cele ma- lă Geoagiu, a insistat asu­ tăţi de aerisire. Creşterea Atenţie deosebită se cere toare de cartofi din jude­ stalaţii şi combustibil. A- frontul de m o n t a i ore gă­
linus- 1 şi ţul nostru. vpiin, de asemenea, neajun­ tit d i n oetombri" 1988 aş­
i. Izolat pra unor cerinţe esenţiale temperaturii peste această acordată calităţii arăturii teaptă. . sosirea utilajului
de care este necesar ca limită determină încolţirea şi pregătirii patului germL s u r i proprii — cele lega­
specialiştii, cooperatorii şi tuberculilor, iar ruperea nativ. Plantatul se începe NICOLAE TiRCOB te eh' disciplină, de orga­ respectiv.