Page 61 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 61

Dezvoltarea economico-socială a României în anul 1988






















               Anul XU, nr. 9 721     SIMBĂTĂ, 18 FEBRUARIE 1939     4 pagini - 50 bani


                                                                                                  DESFACERILE DE MĂRFURI                   SERVICII PRESTATE
                                                          NICQLAE CEAUŞESCU,
               TEZAURUL m m
                       program al dezvoltării socialiste a ţării,                                  Măsurile adoptate de Comitetul Politic


                 al perfecţionării muncii şi vieţii întregului popor                                  Executiv al C.C. al P.C.R. — puternic

                                                                                             stimulent pentru creşterea produefiei agricole
                  Cercetarea ştiinţifică — angajată ferm                                               LA  RECOLTE      SPORITE -                lelalte   lucrări   cuprinse   în
                                                                                                                                                 tehnologie  să  fie  efectuate
                                                                                                        RETRIBUŢII MAJORATE                      în  cele  mai  bune  condiţii.
                          în valorificarea superioară a                                     profund  umanitar  al  poli­  pe   deplin   conştienţi   că   De  asemenea,  pentru  cul­
                                                                                             R  e  f  1  e  c  t  î  n  d  spiritul
                                                                                                                                                                      dată
                                                                                                                                                       porumbului,
                                                                                                                                                 tura
                                                                                                                                                                  o
                                                                                                                      4  procente  a  fondului  de
                                                                                            ticii  partidului  nostru,  noi­  măsurilor   de   majorare   cu   cu   arătura   am   efectuat'şi
                                    materiilor prime                                        mitetul  Politic  Executiv  al   retribuire   în   natură   la   alinarea   adîncă   a   solului
                                                                                            le  măsuri  adoptate  de  Co­
                                                                                                                                                 şi  au  fost  stabilite  măsuri
                                                                                                                      grîu  şi  porumb  trebuie  să
                                                                                            C.C.  al  P.C.R.  privind  ma­  le  răspundem  prin  acţiuni   de   fertilizare   a   întregii
                    .  .  Cercetarea  ştiinţifică  trebuie  să  se  an­  toţi   oamenii   muncii,   cu   jorarea   fondului   de   retri­  practice   pentru   creşterea   suprafeţe.   întrucît   aplica­
             gajeze  cu  toate  forţele  sale  în  soluţionarea  pro­  evidenţieri   deosebite   pen­  buire  în  natură  a  ţărani­  producţiei  ia  hectar,  astfel   rea   tehnologiilor^   înaintate
                                                                                                                                                         ridicarea
                                                                 tru  colectivele  conduse  de
                                                                                                            constituie
                                                                                                                                                                  pregătirii
                                                                                                 cooperatori
                                                                                                                                                 impune
              blemelor  complexe  (le  organizare  şi  moderni­  dr.   ing.   Dumitru   Ciofrîn-   lor   puternic   stimulent   în   îneît  şi  cantitatea  de  pro­  profesionale   a   cooperatori­
                                                                                            un
                                                                                                                      duse
                                                                                                                                       coopera­
                                                                                                                             repartizată
              zare,  de  perfecţionare  a  caracteristicilor  mate­  geanu.  Ştefan  Rădoiu,  Tra-   vederea   sporirii   producţiei   torilor să fie mai mare.  lor,  la  învăţămînfcul  agro­
             rialelor  existente,  de  realizare    noi  şi  noi  ma­  ian  Avram,  Dan  Andrees-   agricole,   în   strînsă   core­  în  scopul  realizării  aces­  zootehnic  am  dezbătut  te­
                                            a
              teriale  şi  tehnologii,  care  să  asigure  valorifi­  cu.   Durei   Iga,   Gheorghe   lare  cu  aceasta  fiind  şi  ri­  tor  obiective,  acţionăm  cu   meinic  modul  cum  va  tre­
                                                                                                                 trai
                                                                                                            de
              carea  superioară  a  materiilor  prime,  a  muncii   Mihai,  Arpacl  Szckely,  Iu­  dicarea   nivelului   ogoarelor,   toate  forţele  pentru  ca  de   bui   să   efectuăm   lucrările
                                                                                                                                                           şi
                                                                                                                                                 mecanice
                                                                                                lucrătorilor
                                                                                                                                                                       să
                                                                                           al
                                                                                                                                                              manuale,
                                                                      Topală,
                                                                              Pavel
                                                                                     Tina,
                                                                 lian
                                                                                                                      pe  cele  230  hectare  culti­
              poporului nostru".                                 Ma-ria   Liana   Vesa,   Paul   al întregului popor. Sintem  vate   cu   cereale   păioase,   le   încadrăm   în   perioada
                                NICOLAE CEAUŞESCU                Mărgineanu,   Pomprliu   Na-                          105  ha  ocupate  cu  porumb,   optimă  şi  să  îmbunătăţim  _
                                                                 riţă.                                                cît  şi  la  celelalte  culturi   calitatea acestora
             în   spiritul   acestor   ori­  tehnologii  noi  şi  îmbună­  în  lumina  sarcinilor  sta­               să   obţinem   producţii   cît   IOAN HECHEL,
           entări  formulate  de  secre­  tăţite   de   concepţie   pro­  bilite   de   Congresul   al                mai  mari.  Pe  lîn-gă  ferti­  brigadier la C.A.P.
           tarul  general  al  partidului,   prie,  prin  care  sc  pun  în   XlII-îea  şi  Conferinţa  Na­           lizarea  fazială  a  griului  cu   din satul Aurel Vlaicu
           şi-a  desfăşurat  lucrările  a-   valoare însemnate rezerve  ţională   ale   partidului,   a               18   tone   substanţă   activă,
           dunarea  generală  a  repre­                          tezelor   şi   orientărilor   cu­                    ne vom preocupa ca şi ce­   (Continuare in pag. a 3-a)
           zentanţilor   oamenilor   mun.                        prinse  în  Expunerea  tova­
           cii  de  la  f.C.I.T.P.L.C.I.M   Adunări generale     răşului   Nicolae   Ceauşescu
           Deva.                           ale oamenilor         din  noiembrie  anul  trecut,
             Darea  de  seamă  a  scos                           întreaga  activitate  de  cer­                       i            40 de ani de la Plenara
           în  evidenţă  faptul  că  p r i n ­  muncii           cetare   ştiinţifică,   inginerie                    | C.C, al P.C.R. din 3—5 martie 1949
           cipalii   indicatori   —   pre­                      şi   dezvoltare   tehnologică,
           cum  şi  angajamentele  asu­                          proiectare  şi  introducere  a
           mate   in   întrecerea   socia­  geologice  de  minereuri  fe­  progresului   tehnic   a   f6st
           listă  —  au  fost  real'zaţi   roase  şi  neferoase.  în  pe­  orientată   spre   îndeplini­              j C.A.P. Sintandrei. Oclllieili Şi
           şi  depăşiţi,  atît  în  cerce­  rioada   analizată   au   fost   rea   programelor   prioritare
           tare  şi  proiectare,  cît  şi  la   brevetate   15   invenţii   şi   de  dezvoltare  a  bazei  de
           m ic rop rod uc ţie. Veni tu r> le   inovaţii,   care   sînt   valori­  materii   prime.   Astfel,   la    j fapte pe drumul împlinirilor'
           au  cunoscut  o  creştere  în­  ficate  în  cercetare,  proiec­  Moldova  Nouă,  Roşia  Po­                                                                  \
           semnată,  în  timp  ce  chel­  tare   şi   producţie,   iar   în   ieni,   Mraconia   —   Mehe­                 La  6  aprilie  1953  a  avut
           tuielile  s-au  diminuat  sim­  atelierul   de   microproduc-   dinţi,  în  Munţii  Sebeşului,                loc  adunarea  de  consti­  pă  cele  mai  înaintate  me-  ţ
           ţitor.                     ţie  s-au  realizat  29  modele   la  Bucium  —  Tairniţa,  I.M.                   tuire  a  Cooperativei  agri­  tode  agrotehnice,  cu  hăr-  i
                                                                                                                                                 nicie  şi  răspundere,  fiind  j
             Printr-o   mobilizare   e-   şi  prototipuri.  Toate  aces­  Baia  de  Arie.ş,  I.M.  Barza,                cole  de  producţie  „Viaţa   sprijiniţi  de  stat  cu  maşini  )
           xemplară  a  tuturor  oame­  te  rezultate  —  firesc,  lista   I.M.   Bălan,   E.M.   Zlatna,                nouă"  din  satul  Sintandrei,   agricole,  am  reuşit  să  spo-  1
           nilor   muncii   din   institut,   lor  este  mai  lungă  —  si­  E.M.  Roşia  Montană,  Mi,na                eveniment  care  avea  să  fia   rim  recoltele,  să  prindem  /
           îndrumaţi   şi   conduşi   de   tuează   institutul   pe   locul   Oorainda—Certej,   au fost  Gheorghe   Bogojel   se   începutul   transformărilor   ,,cheag",  cum  se  zice.  De  )
           către  organizaţia  de  partid,   I   în   întrecerea   socialistă   efectuate studii, cercetări,  numără   intre   strungarii   înnoitoare  şi  al  înaintării   la  un  an  la  altul  tot  mai  ţ
           cu   aportul   nemijlocit   al   pe   Ministerul   Minelor   în                   fruntaşi   ai   secţiei   vngo-   neabătute  a  obştii  săteşti   mulţi  dintre  cei  care  au  i
           consiliului   ştiinţific,   s-au   anul  1988.  Este  o  realiza­  GH. 1. NEGREA  ne(i  de  la  U.U.M.R.  Criş-   de  aici  pe  calea  dezvol­  stat  p   margine,  văzind  ’
                                                                                             clor.
                                                                                                                                                       e
           elaborat   peste   prevederile   re  de  prestigiu,  la  obţine­                    Foto N. GHEORGHIU         tării  şi  bunăstării,  a  împli­  că  ne  sporim  recoltele,  că  ţ
           planului 32 de procedee,   rea căreia au contribuit   (Continuare în pag. a 3-a)                              nirilor socialiste.     ne  merge  tot  mai  bine,  au  i
                                                                                                                           -  Ne-am  hotărit  atunci
             Fruntaşilor le este proprie dorinţa permanentă                              de autodepăşire                 să  ne  unim  păminturile  pe   întărit  rînd  urile  cooperato-
                                                                                                                                                 rilor.  Aşa  se  face  că  in  ţ
                      *                                                                                               I  care  le  aveam  şi  să  le   1958  toată  suflarea  satului  i
             Ampla  analiză  făcută  în   ceastă   bază,   la   activitatea   întrecerea  socialistă  pe  în­  în  subteran  şi  cu  80  kg  pe   muncim  împreună,  deoare­  era  înscrisă  în  cooperaţi-  J
                                                                                                                         ce  am  înţeles  că  acesta
           recenta   adunare   generală   de   investiţii   şi   cercetări   treprindere.   „Putem   raţxxr-   post   pe   întreprindere".       va  agricolă  de  producţie.  \
                                                                                                                                                 In  anul  1962,  prin  uni  li-  i
                                                                                                                         este viitorul nostru, al fă
                                                                                                                                                               f-< ...
                                                                                                                             ..........
                                                                                                                                             7-
                                                                                                                                    ........w,
           a  oamenilor  muncii  de  la   geologice  planul  a  fost  de­  ta   în   adunarea   generală,   Trebuie   arătat   însă   că   j  )  rănilor  săraci  şi  mijlocaşi,  carea  cu  C.A.P.  Bircea  Ma-
           întreprinderea   minieră   Lo­  păşit  cu  540  ml,  iar  la   la  ora  bilanţului,  că  în  a-   dezbaterile   s-au   axat   în,                   Bircea Ma- .
           nea,   privind   activitatea   pregătiri cu 583 ml.   nuil  trecut,  de  la  I.M.  Lo­  cea   mai   mare   parte,   pe   \ " ‘  ... ... pe această cale re şi Săuleşti, cooperativa 1
           desfăşurata   şi   rezultatele   Perfecţionarea   tehnolo­  nea  au  fost  livrate  supli­  dezvăluirea   lipsurilor   şi   vom aduce belşugul şi bu- noastră s-a consolidai con- \
           obţinute  în  realizarea  pla­  giilor   de   lucru,   adaptarea   mentar   economiei   naţiona­  neajunsurilor   care   s-au   năstarea  în  casele  noastre.  siderabil, de atunci evolu- i
                                                                                                                         N-am  fost  mulţi,  doar  16  ind ferm s/ire dezvoltare, *
           nului  de  producţie  în  1988,   acestora   la   condiţiile   de   le  32  364  tone  de  căirbune   mai  manifestat,  pe  formu­  familii  —  îşi  continuă  a-  producţii mereu sporite şi
           precum  şi  măsurile  meni­  zăcămint din cîmpul mi-  (  — menţiona Ca rol Repaş,  larea  unor  propuneri  con­  minlir'Ue  Stelian  Andrăşel,  întărire economică.
           te   să   asigure   îndeplinirea                                                 crete,  care  să  ducă  la  îm­  cel  care  avea  să  fie  ales
           sarcinilor  la  toţi  indicato­                                                 bunătăţirea   întregii   activi­  primul  preşedinte  al  coo­  Aşa  a  fost  la  început,  i
           rii  [De  1989,  s-a  axat,  în    întreprinderea minieră Lonea                 tăţi.                         perativei  agricole  nou  con­  iar  cele  relatate  de  Ste-  /
           principal,   pe   relevarea   a-                                                  „Este   dar   pentru   toţi   stituite.  Ţin  minte,  de  par­  Han  Andrăşel,  omul  care  1
           celor   aspecte  care   condi­                                                  cei  ce  muncim  La  mina                             de-o  viaţă  şi-a  legat  des■  1
           ţionează   nemijlocit   derula­  nier  Lonea,  precum  şi  or­  maistru   miner   în   sectorul   Lonea   —   sublinia   Petru   că  a  fost  ieri,  cum  am  în­  ţinui  de  cooperativa  agri-  i
                                                                                                                         ceput.  Dintre  cei  care  au
           rea  corespunzătoare  a  ac­  ganizarea  mai  bună  a  mun­  III.   în   acest   fel,   ne-am   Nemeş,   şeful   sectorului   I   fondat  cooperativa  noas­  cofă  din  satul  său  (7  ani  1
           tivităţii   de   extracţie   şi   cii  pe  sectoare,  brigăzi  şi   onorat   şi   depăşit   angaja­  —,  că  rezultatele  din  anul   ca  preşedinte,  Iar  de  a-  \
           transport   ale   cărbunelui   schimburi  au  constituit  al­  mentul  asumat  în  chema­  trecut  puteau  fi  mai  bune   tră,  „Viaţa  nouă",  opt  e-   tunci  pină  in  prezent  este
           din   subteran.   Darea   de   te  priorităţi  în  analiza  e-   rea   la   întrecere   socialistă   dacă  ne  încadram  în  in­  rau   ţărani   săraci,   şase   contabilul  şef  al  unităţii),
           seamă   a   subliniat   rolul   fectuată   atît   în   materialul   lansată  de  noi  în  1988".   dicatorii  de  calitate  plani­  mijlocaşi  şi  doi  fără  nici  pot  fi  completate  cu  alte
                                                                                                                                               r
           determinant   pe   care   con­  supus  dezbaterii  cît  şi  în   „Una   din   preocupările   de   ficaţi".  „Şi  în  ceea  ce  pri­  un  petic  de  păunint.  Ia   lapte  şi  Izbinzi  de  oameni  L
           siliul  oamenilor  muncii  şi   intervenţiile   celor   înscrişi   bază  ale  organului  de  con­  veşte   lucrările   miniere   se   averea   noastră   reunită,  ca  Joja  Băda,  Dragomir  1
           comisiile  pe  domenii,  sub   la cuvînt.                                       mai  pot  face  multe  pînă   consta  din  46  de  ha  teren  Halda,  Petru  Băda  sau  1
           conducerea  organelor  .şi  or­  „Extinderea   continuă   a   ducere   colectivă   —   arăta   a  ne  putea  declara  pe  de­  agricol,  din  care  42  de  ha  luja  Haida,  care  se  nu-  ţ
           ganizaţiilor  de  partid,  1-aiu   tehnologiei   de   extracţie   Andrei   Antal,   miner   şef   plin  mulţumiţi  —  remarca   era   arabil.   Mai   aveam  mără   printre   fondatorii   '
           avut   în   asigurarea   condi­  sub   tavan   de   rezistenţă   de  brigadă  în  sectorul  II   Traian   Botar,   miner   şef   patru  boi,  trei  vaci,  şapte  C.A.P.  şi  muncesc  şi  astăzi
           ţiilor   necesare   menţinerii   ne-a  permis  ca,  la  nivelul   —-  a  constituiit-o  sporirea   de   brigadă   în   sectorul   atelaje,  ci  te  şase  pluguri  pe ogoarele unităţii.
           şi   dezvoltării   capacităţilor   minei,  să  obţinem  în  1988   continuă   a   productivităţii   VI B".    şi  grape,  o  semănătoare
           de  producţie,  în  anul  tre­  cea  mal  mare  producţie  de   muncii.   Indicator   la   care               de  porumb  şi  trei  prăşi-   MIRCEA LEPĂDATU
           cut  fiind  realizată  o  linie   pînă   acum"   —   remarca   prevederile  au  fost  depă­  MIRCEA DIACONU   tori.  N-am  fost  mulţi,  dar
           activă  de  front  superioară   maistrul   Aurel   Negru,   de   şite  cu  261  kg  pe  post  în              muncindu-ne pămintul du-  (Continuare in pag. a 3-a)
           sarcinilor de plan. P© a-  la sectorul IV, fruntaş ta  cărbune, cu 50 kg ţie post   (Continuare in pag. a 3-a)
                                                                                                                i
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66