Page 61 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 61
Dezvoltarea economico-socială a României în anul 1988
Anul XU, nr. 9 721 SIMBĂTĂ, 18 FEBRUARIE 1939 4 pagini - 50 bani
DESFACERILE DE MĂRFURI SERVICII PRESTATE
NICQLAE CEAUŞESCU,
TEZAURUL m m
program al dezvoltării socialiste a ţării, Măsurile adoptate de Comitetul Politic
al perfecţionării muncii şi vieţii întregului popor Executiv al C.C. al P.C.R. — puternic
stimulent pentru creşterea produefiei agricole
Cercetarea ştiinţifică — angajată ferm LA RECOLTE SPORITE - lelalte lucrări cuprinse în
tehnologie să fie efectuate
RETRIBUŢII MAJORATE în cele mai bune condiţii.
în valorificarea superioară a profund umanitar al poli pe deplin conştienţi că De asemenea, pentru cul
R e f 1 e c t î n d spiritul
dată
porumbului,
tura
o
4 procente a fondului de
ticii partidului nostru, noi măsurilor de majorare cu cu arătura am efectuat'şi
materiilor prime mitetul Politic Executiv al retribuire în natură la alinarea adîncă a solului
le măsuri adoptate de Co
şi au fost stabilite măsuri
grîu şi porumb trebuie să
C.C. al P.C.R. privind ma le răspundem prin acţiuni de fertilizare a întregii
. . Cercetarea ştiinţifică trebuie să se an toţi oamenii muncii, cu jorarea fondului de retri practice pentru creşterea suprafeţe. întrucît aplica
gajeze cu toate forţele sale în soluţionarea pro evidenţieri deosebite pen buire în natură a ţărani producţiei ia hectar, astfel rea tehnologiilor^ înaintate
ridicarea
tru colectivele conduse de
constituie
pregătirii
cooperatori
impune
blemelor complexe (le organizare şi moderni dr. ing. Dumitru Ciofrîn- lor puternic stimulent în îneît şi cantitatea de pro profesionale a cooperatori
un
duse
coopera
repartizată
zare, de perfecţionare a caracteristicilor mate geanu. Ştefan Rădoiu, Tra- vederea sporirii producţiei torilor să fie mai mare. lor, la învăţămînfcul agro
rialelor existente, de realizare noi şi noi ma ian Avram, Dan Andrees- agricole, în strînsă core în scopul realizării aces zootehnic am dezbătut te
a
teriale şi tehnologii, care să asigure valorifi cu. Durei Iga, Gheorghe lare cu aceasta fiind şi ri tor obiective, acţionăm cu meinic modul cum va tre
trai
de
carea superioară a materiilor prime, a muncii Mihai, Arpacl Szckely, Iu dicarea nivelului ogoarelor, toate forţele pentru ca de bui să efectuăm lucrările
şi
mecanice
lucrătorilor
să
al
manuale,
Topală,
Pavel
Tina,
lian
pe cele 230 hectare culti
poporului nostru". Ma-ria Liana Vesa, Paul al întregului popor. Sintem vate cu cereale păioase, le încadrăm în perioada
NICOLAE CEAUŞESCU Mărgineanu, Pomprliu Na- 105 ha ocupate cu porumb, optimă şi să îmbunătăţim _
riţă. cît şi la celelalte culturi calitatea acestora
în spiritul acestor ori tehnologii noi şi îmbună în lumina sarcinilor sta să obţinem producţii cît IOAN HECHEL,
entări formulate de secre tăţite de concepţie pro bilite de Congresul al mai mari. Pe lîn-gă ferti brigadier la C.A.P.
tarul general al partidului, prie, prin care sc pun în XlII-îea şi Conferinţa Na lizarea fazială a griului cu din satul Aurel Vlaicu
şi-a desfăşurat lucrările a- valoare însemnate rezerve ţională ale partidului, a 18 tone substanţă activă,
dunarea generală a repre tezelor şi orientărilor cu ne vom preocupa ca şi ce (Continuare in pag. a 3-a)
zentanţilor oamenilor mun. prinse în Expunerea tova
cii de la f.C.I.T.P.L.C.I.M Adunări generale răşului Nicolae Ceauşescu
Deva. ale oamenilor din noiembrie anul trecut,
Darea de seamă a scos întreaga activitate de cer i 40 de ani de la Plenara
în evidenţă faptul că p r i n muncii cetare ştiinţifică, inginerie | C.C, al P.C.R. din 3—5 martie 1949
cipalii indicatori — pre şi dezvoltare tehnologică,
cum şi angajamentele asu proiectare şi introducere a
mate in întrecerea socia geologice de minereuri fe progresului tehnic a f6st
listă — au fost real'zaţi roase şi neferoase. în pe orientată spre îndeplini j C.A.P. Sintandrei. Oclllieili Şi
şi depăşiţi, atît în cerce rioada analizată au fost rea programelor prioritare
tare şi proiectare, cît şi la brevetate 15 invenţii şi de dezvoltare a bazei de
m ic rop rod uc ţie. Veni tu r> le inovaţii, care sînt valori materii prime. Astfel, la j fapte pe drumul împlinirilor'
au cunoscut o creştere în ficate în cercetare, proiec Moldova Nouă, Roşia Po \
semnată, în timp ce chel tare şi producţie, iar în ieni, Mraconia — Mehe La 6 aprilie 1953 a avut
tuielile s-au diminuat sim atelierul de microproduc- dinţi, în Munţii Sebeşului, loc adunarea de consti pă cele mai înaintate me- ţ
ţitor. ţie s-au realizat 29 modele la Bucium — Tairniţa, I.M. tuire a Cooperativei agri tode agrotehnice, cu hăr- i
nicie şi răspundere, fiind j
Printr-o mobilizare e- şi prototipuri. Toate aces Baia de Arie.ş, I.M. Barza, cole de producţie „Viaţa sprijiniţi de stat cu maşini )
xemplară a tuturor oame te rezultate — firesc, lista I.M. Bălan, E.M. Zlatna, nouă" din satul Sintandrei, agricole, am reuşit să spo- 1
nilor muncii din institut, lor este mai lungă — si E.M. Roşia Montană, Mi,na eveniment care avea să fia rim recoltele, să prindem /
îndrumaţi şi conduşi de tuează institutul pe locul Oorainda—Certej, au fost Gheorghe Bogojel se începutul transformărilor ,,cheag", cum se zice. De )
către organizaţia de partid, I în întrecerea socialistă efectuate studii, cercetări, numără intre strungarii înnoitoare şi al înaintării la un an la altul tot mai ţ
cu aportul nemijlocit al pe Ministerul Minelor în fruntaşi ai secţiei vngo- neabătute a obştii săteşti mulţi dintre cei care au i
consiliului ştiinţific, s-au anul 1988. Este o realiza GH. 1. NEGREA ne(i de la U.U.M.R. Criş- de aici pe calea dezvol stat p margine, văzind ’
clor.
e
elaborat peste prevederile re de prestigiu, la obţine Foto N. GHEORGHIU tării şi bunăstării, a împli că ne sporim recoltele, că ţ
planului 32 de procedee, rea căreia au contribuit (Continuare în pag. a 3-a) nirilor socialiste. ne merge tot mai bine, au i
- Ne-am hotărit atunci
Fruntaşilor le este proprie dorinţa permanentă de autodepăşire să ne unim păminturile pe întărit rînd urile cooperato-
rilor. Aşa se face că in ţ
* I care le aveam şi să le 1958 toată suflarea satului i
Ampla analiză făcută în ceastă bază, la activitatea întrecerea socialistă pe în în subteran şi cu 80 kg pe muncim împreună, deoare era înscrisă în cooperaţi- J
ce am înţeles că acesta
recenta adunare generală de investiţii şi cercetări treprindere. „Putem raţxxr- post pe întreprindere". va agricolă de producţie. \
In anul 1962, prin uni li- i
este viitorul nostru, al fă
f-< ...
..........
7-
........w,
a oamenilor muncii de la geologice planul a fost de ta în adunarea generală, Trebuie arătat însă că j ) rănilor săraci şi mijlocaşi, carea cu C.A.P. Bircea Ma-
întreprinderea minieră Lo păşit cu 540 ml, iar la la ora bilanţului, că în a- dezbaterile s-au axat în, Bircea Ma- .
nea, privind activitatea pregătiri cu 583 ml. nuil trecut, de la I.M. Lo cea mai mare parte, pe \ " ‘ ... ... pe această cale re şi Săuleşti, cooperativa 1
desfăşurata şi rezultatele Perfecţionarea tehnolo nea au fost livrate supli dezvăluirea lipsurilor şi vom aduce belşugul şi bu- noastră s-a consolidai con- \
obţinute în realizarea pla giilor de lucru, adaptarea mentar economiei naţiona neajunsurilor care s-au năstarea în casele noastre. siderabil, de atunci evolu- i
N-am fost mulţi, doar 16 ind ferm s/ire dezvoltare, *
nului de producţie în 1988, acestora la condiţiile de le 32 364 tone de căirbune mai manifestat, pe formu familii — îşi continuă a- producţii mereu sporite şi
precum şi măsurile meni zăcămint din cîmpul mi- ( — menţiona Ca rol Repaş, larea unor propuneri con minlir'Ue Stelian Andrăşel, întărire economică.
te să asigure îndeplinirea crete, care să ducă la îm cel care avea să fie ales
sarcinilor la toţi indicato bunătăţirea întregii activi primul preşedinte al coo Aşa a fost la început, i
rii [De 1989, s-a axat, în întreprinderea minieră Lonea tăţi. perativei agricole nou con iar cele relatate de Ste- /
principal, pe relevarea a- „Este dar pentru toţi stituite. Ţin minte, de par Han Andrăşel, omul care 1
celor aspecte care condi cei ce muncim La mina de-o viaţă şi-a legat des■ 1
ţionează nemijlocit derula nier Lonea, precum şi or maistru miner în sectorul Lonea — sublinia Petru că a fost ieri, cum am în ţinui de cooperativa agri- i
ceput. Dintre cei care au
rea corespunzătoare a ac ganizarea mai bună a mun III. în acest fel, ne-am Nemeş, şeful sectorului I fondat cooperativa noas cofă din satul său (7 ani 1
tivităţii de extracţie şi cii pe sectoare, brigăzi şi onorat şi depăşit angaja —, că rezultatele din anul ca preşedinte, Iar de a- \
transport ale cărbunelui schimburi au constituit al mentul asumat în chema trecut puteau fi mai bune tră, „Viaţa nouă", opt e- tunci pină in prezent este
din subteran. Darea de te priorităţi în analiza e- rea la întrecere socialistă dacă ne încadram în in rau ţărani săraci, şase contabilul şef al unităţii),
seamă a subliniat rolul fectuată atît în materialul lansată de noi în 1988". dicatorii de calitate plani mijlocaşi şi doi fără nici pot fi completate cu alte
r
determinant pe care con supus dezbaterii cît şi în „Una din preocupările de ficaţi". „Şi în ceea ce pri un petic de păunint. Ia lapte şi Izbinzi de oameni L
siliul oamenilor muncii şi intervenţiile celor înscrişi bază ale organului de con veşte lucrările miniere se averea noastră reunită, ca Joja Băda, Dragomir 1
comisiile pe domenii, sub la cuvînt. mai pot face multe pînă consta din 46 de ha teren Halda, Petru Băda sau 1
conducerea organelor .şi or „Extinderea continuă a ducere colectivă — arăta a ne putea declara pe de agricol, din care 42 de ha luja Haida, care se nu- ţ
ganizaţiilor de partid, 1-aiu tehnologiei de extracţie Andrei Antal, miner şef plin mulţumiţi — remarca era arabil. Mai aveam mără printre fondatorii '
avut în asigurarea condi sub tavan de rezistenţă de brigadă în sectorul II Traian Botar, miner şef patru boi, trei vaci, şapte C.A.P. şi muncesc şi astăzi
ţiilor necesare menţinerii ne-a permis ca, la nivelul —- a constituiit-o sporirea de brigadă în sectorul atelaje, ci te şase pluguri pe ogoarele unităţii.
şi dezvoltării capacităţilor minei, să obţinem în 1988 continuă a productivităţii VI B". şi grape, o semănătoare
de producţie, în anul tre cea mal mare producţie de muncii. Indicator la care de porumb şi trei prăşi- MIRCEA LEPĂDATU
cut fiind realizată o linie pînă acum" — remarca prevederile au fost depă MIRCEA DIACONU tori. N-am fost mulţi, dar
activă de front superioară maistrul Aurel Negru, de şite cu 261 kg pe post în muncindu-ne pămintul du- (Continuare in pag. a 3-a)
sarcinilor de plan. P© a- la sectorul IV, fruntaş ta cărbune, cu 50 kg ţie post (Continuare in pag. a 3-a)
i