Page 61 - Drumul_socialismului_1989_02

Dezvoltarea economico-socială a României în anul 1988

Anul XU, nr. 9 721 SIMBĂTĂ, 18 FEBRUARIE 1939 4 pagini - 50 bani

DESFACERILE DE MĂRFURI SERVICII PRESTATE
NICQLAE CEAUŞESCU,
TEZAURUL m m
program al dezvoltării socialiste a ţării, Măsurile adoptate de Comitetul Politic

al perfecţionării muncii şi vieţii întregului popor Executiv al C.C. al P.C.R. — puternic

stimulent pentru creşterea produefiei agricole
Cercetarea ştiinţifică — angajată ferm LA RECOLTE SPORITE - lelalte lucrări cuprinse în
tehnologie să fie efectuate
RETRIBUŢII MAJORATE în cele mai bune condiţii.
în valorificarea superioară a profund umanitar al poli­ pe deplin conştienţi că De asemenea, pentru cul­
R e f 1 e c t î n d spiritul
dată
porumbului,
tura
o
4 procente a fondului de
ticii partidului nostru, noi­ măsurilor de majorare cu cu arătura am efectuat'şi
materiilor prime mitetul Politic Executiv al retribuire în natură la alinarea adîncă a solului
le măsuri adoptate de Co­
şi au fost stabilite măsuri
grîu şi porumb trebuie să
C.C. al P.C.R. privind ma­ le răspundem prin acţiuni de fertilizare a întregii
. . Cercetarea ştiinţifică trebuie să se an­ toţi oamenii muncii, cu jorarea fondului de retri­ practice pentru creşterea suprafeţe. întrucît aplica­
gajeze cu toate forţele sale în soluţionarea pro­ evidenţieri deosebite pen­ buire în natură a ţărani­ producţiei ia hectar, astfel rea tehnologiilor^ înaintate
ridicarea
tru colectivele conduse de
constituie
pregătirii
cooperatori
impune
blemelor complexe (le organizare şi moderni­ dr. ing. Dumitru Ciofrîn- lor puternic stimulent în îneît şi cantitatea de pro­ profesionale a cooperatori­
un
duse
coopera­
repartizată
zare, de perfecţionare a caracteristicilor mate­ geanu. Ştefan Rădoiu, Tra- vederea sporirii producţiei torilor să fie mai mare. lor, la învăţămînfcul agro­
rialelor existente, de realizare noi şi noi ma­ ian Avram, Dan Andrees- agricole, în strînsă core­ în scopul realizării aces­ zootehnic am dezbătut te­
a
teriale şi tehnologii, care să asigure valorifi­ cu. Durei Iga, Gheorghe lare cu aceasta fiind şi ri­ tor obiective, acţionăm cu meinic modul cum va tre­
trai
de
carea superioară a materiilor prime, a muncii Mihai, Arpacl Szckely, Iu­ dicarea nivelului ogoarelor, toate forţele pentru ca de bui să efectuăm lucrările
şi
mecanice
lucrătorilor
să
al
manuale,
Topală,
Pavel
Tina,
lian
pe cele 230 hectare culti­
poporului nostru". Ma-ria Liana Vesa, Paul al întregului popor. Sintem vate cu cereale păioase, le încadrăm în perioada
NICOLAE CEAUŞESCU Mărgineanu, Pomprliu Na- 105 ha ocupate cu porumb, optimă şi să îmbunătăţim _
riţă. cît şi la celelalte culturi calitatea acestora
în spiritul acestor ori­ tehnologii noi şi îmbună­ în lumina sarcinilor sta­ să obţinem producţii cît IOAN HECHEL,
entări formulate de secre­ tăţite de concepţie pro­ bilite de Congresul al mai mari. Pe lîn-gă ferti­ brigadier la C.A.P.
tarul general al partidului, prie, prin care sc pun în XlII-îea şi Conferinţa Na­ lizarea fazială a griului cu din satul Aurel Vlaicu
şi-a desfăşurat lucrările a- valoare însemnate rezerve ţională ale partidului, a 18 tone substanţă activă,
dunarea generală a repre­ tezelor şi orientărilor cu­ ne vom preocupa ca şi ce­ (Continuare in pag. a 3-a)
zentanţilor oamenilor mun. prinse în Expunerea tova­
cii de la f.C.I.T.P.L.C.I.M Adunări generale răşului Nicolae Ceauşescu
Deva. ale oamenilor din noiembrie anul trecut,
Darea de seamă a scos întreaga activitate de cer­ i 40 de ani de la Plenara
în evidenţă faptul că p r i n ­ muncii cetare ştiinţifică, inginerie | C.C, al P.C.R. din 3—5 martie 1949
cipalii indicatori — pre­ şi dezvoltare tehnologică,
cum şi angajamentele asu­ proiectare şi introducere a
mate in întrecerea socia­ geologice de minereuri fe­ progresului tehnic a f6st
listă — au fost real'zaţi roase şi neferoase. în pe­ orientată spre îndeplini­ j C.A.P. Sintandrei. Oclllieili Şi
şi depăşiţi, atît în cerce­ rioada analizată au fost rea programelor prioritare
tare şi proiectare, cît şi la brevetate 15 invenţii şi de dezvoltare a bazei de
m ic rop rod uc ţie. Veni tu r> le inovaţii, care sînt valori­ materii prime. Astfel, la j fapte pe drumul împlinirilor'
au cunoscut o creştere în­ ficate în cercetare, proiec­ Moldova Nouă, Roşia Po­ \
semnată, în timp ce chel­ tare şi producţie, iar în ieni, Mraconia — Mehe­ La 6 aprilie 1953 a avut
tuielile s-au diminuat sim­ atelierul de microproduc- dinţi, în Munţii Sebeşului, loc adunarea de consti­ pă cele mai înaintate me- ţ
ţitor. ţie s-au realizat 29 modele la Bucium — Tairniţa, I.M. tuire a Cooperativei agri­ tode agrotehnice, cu hăr- i
nicie şi răspundere, fiind j
Printr-o mobilizare e- şi prototipuri. Toate aces­ Baia de Arie.ş, I.M. Barza, cole de producţie „Viaţa sprijiniţi de stat cu maşini )
xemplară a tuturor oame­ te rezultate — firesc, lista I.M. Bălan, E.M. Zlatna, nouă" din satul Sintandrei, agricole, am reuşit să spo- 1
nilor muncii din institut, lor este mai lungă — si­ E.M. Roşia Montană, Mi,na eveniment care avea să fia rim recoltele, să prindem /
îndrumaţi şi conduşi de tuează institutul pe locul Oorainda—Certej, au fost Gheorghe Bogojel se începutul transformărilor ,,cheag", cum se zice. De )
către organizaţia de partid, I în întrecerea socialistă efectuate studii, cercetări, numără intre strungarii înnoitoare şi al înaintării la un an la altul tot mai ţ
cu aportul nemijlocit al pe Ministerul Minelor în fruntaşi ai secţiei vngo- neabătute a obştii săteşti mulţi dintre cei care au i
consiliului ştiinţific, s-au anul 1988. Este o realiza­ GH. 1. NEGREA ne(i de la U.U.M.R. Criş- de aici pe calea dezvol­ stat p margine, văzind ’
clor.
e
elaborat peste prevederile re de prestigiu, la obţine­ Foto N. GHEORGHIU tării şi bunăstării, a împli­ că ne sporim recoltele, că ţ
planului 32 de procedee, rea căreia au contribuit (Continuare în pag. a 3-a) nirilor socialiste. ne merge tot mai bine, au i
- Ne-am hotărit atunci
Fruntaşilor le este proprie dorinţa permanentă de autodepăşire să ne unim păminturile pe întărit rînd urile cooperato-
rilor. Aşa se face că in ţ
* I care le aveam şi să le 1958 toată suflarea satului i
Ampla analiză făcută în ceastă bază, la activitatea întrecerea socialistă pe în­ în subteran şi cu 80 kg pe muncim împreună, deoare­ era înscrisă în cooperaţi- J
ce am înţeles că acesta
recenta adunare generală de investiţii şi cercetări treprindere. „Putem raţxxr- post pe întreprindere". va agricolă de producţie. \
In anul 1962, prin uni li- i
este viitorul nostru, al fă
f-< ...
..........
7-
........w,
a oamenilor muncii de la geologice planul a fost de­ ta în adunarea generală, Trebuie arătat însă că j ) rănilor săraci şi mijlocaşi, carea cu C.A.P. Bircea Ma-
întreprinderea minieră Lo­ păşit cu 540 ml, iar la la ora bilanţului, că în a- dezbaterile s-au axat în, Bircea Ma- .
nea, privind activitatea pregătiri cu 583 ml. nuil trecut, de la I.M. Lo­ cea mai mare parte, pe \ " ‘ ... ... pe această cale re şi Săuleşti, cooperativa 1
desfăşurata şi rezultatele Perfecţionarea tehnolo­ nea au fost livrate supli­ dezvăluirea lipsurilor şi vom aduce belşugul şi bu- noastră s-a consolidai con- \
obţinute în realizarea pla­ giilor de lucru, adaptarea mentar economiei naţiona­ neajunsurilor care s-au năstarea în casele noastre. siderabil, de atunci evolu- i
N-am fost mulţi, doar 16 ind ferm s/ire dezvoltare, *
nului de producţie în 1988, acestora la condiţiile de le 32 364 tone de căirbune mai manifestat, pe formu­ familii — îşi continuă a- producţii mereu sporite şi
precum şi măsurile meni­ zăcămint din cîmpul mi- ( — menţiona Ca rol Repaş, larea unor propuneri con­ minlir'Ue Stelian Andrăşel, întărire economică.
te să asigure îndeplinirea crete, care să ducă la îm­ cel care avea să fie ales
sarcinilor la toţi indicato­ bunătăţirea întregii activi­ primul preşedinte al coo­ Aşa a fost la început, i
rii [De 1989, s-a axat, în întreprinderea minieră Lonea tăţi. perativei agricole nou con­ iar cele relatate de Ste- /
principal, pe relevarea a- „Este dar pentru toţi stituite. Ţin minte, de par­ Han Andrăşel, omul care 1
celor aspecte care condi­ cei ce muncim La mina de-o viaţă şi-a legat des■ 1
ţionează nemijlocit derula­ nier Lonea, precum şi or­ maistru miner în sectorul Lonea — sublinia Petru că a fost ieri, cum am în­ ţinui de cooperativa agri- i
ceput. Dintre cei care au
rea corespunzătoare a ac­ ganizarea mai bună a mun­ III. în acest fel, ne-am Nemeş, şeful sectorului I fondat cooperativa noas­ cofă din satul său (7 ani 1
tivităţii de extracţie şi cii pe sectoare, brigăzi şi onorat şi depăşit angaja­ —, că rezultatele din anul ca preşedinte, Iar de a- \
transport ale cărbunelui schimburi au constituit al­ mentul asumat în chema­ trecut puteau fi mai bune tră, „Viaţa nouă", opt e- tunci pină in prezent este
din subteran. Darea de te priorităţi în analiza e- rea la întrecere socialistă dacă ne încadram în in­ rau ţărani săraci, şase contabilul şef al unităţii),
seamă a subliniat rolul fectuată atît în materialul lansată de noi în 1988". dicatorii de calitate plani­ mijlocaşi şi doi fără nici pot fi completate cu alte
r
determinant pe care con­ supus dezbaterii cît şi în „Una din preocupările de ficaţi". „Şi în ceea ce pri­ un petic de păunint. Ia lapte şi Izbinzi de oameni L
siliul oamenilor muncii şi intervenţiile celor înscrişi bază ale organului de con­ veşte lucrările miniere se averea noastră reunită, ca Joja Băda, Dragomir 1
comisiile pe domenii, sub la cuvînt. mai pot face multe pînă consta din 46 de ha teren Halda, Petru Băda sau 1
conducerea organelor .şi or­ „Extinderea continuă a ducere colectivă — arăta a ne putea declara pe de­ agricol, din care 42 de ha luja Haida, care se nu- ţ
ganizaţiilor de partid, 1-aiu tehnologiei de extracţie Andrei Antal, miner şef plin mulţumiţi — remarca era arabil. Mai aveam mără printre fondatorii '
avut în asigurarea condi­ sub tavan de rezistenţă de brigadă în sectorul II Traian Botar, miner şef patru boi, trei vaci, şapte C.A.P. şi muncesc şi astăzi
ţiilor necesare menţinerii ne-a permis ca, la nivelul —- a constituiit-o sporirea de brigadă în sectorul atelaje, ci te şase pluguri pe ogoarele unităţii.
şi dezvoltării capacităţilor minei, să obţinem în 1988 continuă a productivităţii VI B". şi grape, o semănătoare
de producţie, în anul tre­ cea mal mare producţie de muncii. Indicator la care de porumb şi trei prăşi- MIRCEA LEPĂDATU
cut fiind realizată o linie pînă acum" — remarca prevederile au fost depă­ MIRCEA DIACONU tori. N-am fost mulţi, dar
activă de front superioară maistrul Aurel Negru, de şite cu 261 kg pe post în muncindu-ne pămintul du- (Continuare in pag. a 3-a)
sarcinilor de plan. P© a- la sectorul IV, fruntaş ta cărbune, cu 50 kg ţie post (Continuare in pag. a 3-a)
i