Page 62 - Drumul_socialismului_1989_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N«.

Patria limbii române cu fiori de vise,
Flori de adevăr înalte crezuri se adîncesc in noi.

Avem o patrie de pace şi de grîu, Avem o patrie de iubire şi de dor,
Lumina ei nicicînd nu va apune, O patrie de cîmpii, rxuri şi munţi, ® t:
Timpul faptelor curge ca un rîu O patrie cu aripi luminoase de zbor La sfî
Cu flori de adevăr să o încunune. Un p ă m î n t de care ne apropiem * Cin
arzătoarele frunţi. * R<
Avem o patrie de priviri deschise, * Kon
O patrie unde s-au născut bravi eroi, MIRON ŢIC rteuifc
desen
fespoi
tura
„Luna cărţii „Brav
ză tehnico „dripping" - „a jocul formelor ţi al culorii, i Filma
Arta op picurâtului", cum ar veni Solicitindu-ţi privitorul in- [ Autog
pe româneţ-te — care con­ tr-un mod complex, de la ţ la sate“ Sâplâ
stă in picurarea culorii de nivelul perceptual pină la l 15,00
in urmă cu aproape pa­ pe pensulă asupra pinzei cel intelectual sau social, } e Ziua Editurii Ion mului
truzeci de ani, îşi impunea întinse pe jos. Bineînţeles, arta op şi-a găsit o largă \ Creangă. Sub auspiciile nai i
voga in occident o nouă ceea ce rezultă e neîndo­ aplicare in sfera publici- ^ prestigioasei manifestări lor, <
direcţie a artei abstracte ielnic „informai", dar ni­ tăţii, a scenografiei ţi, în t „Luna cărţii la sate", la 19,40
sau nonfigurative, care a mic nu ne garantează că general, in tot ceea ce 1 Certeju de Sus a fost or­ a 20
fost numită artă informa- e in acelaşi timp o expre­ ţine de estetica ambien- ^ ganizată, de către Biblio­ dti *
lă. Numele ei n-are nici sie a disponibilităţilor su­ tală. I teca judeţeană, Ziua Edi­ tic :
o legătură cu informaţia, fleteşti reale ale artistu­ Am considerat că aces- 1 a 22
cu atit mai puţin cu info - lui. Cum e lesne de înţe­ te Însemnări vor li poate ) turii Ion Creangă. Cu a- 22,30
r
matica, ci exprimă princi­ les, abolirea programatică utile celor incă neaverti- . ccst prilej, redactorul şef gram
l
piul de bază al noii di­ a rigorilor formale ţi a zaţi dar sincer interesaţi \j al editurii, Georgc Zarafu,
recţii ţi anume abolirea controlului raţional poate de fenomenul artistic con- i a purtat un interesant dia­ E3
formei. Arta inlormală, ra­ duce oriunde ţi deschide temporan. Vizitind in aces- > log cu locuitorii comunei
mificată apoi la rindu-i in te zile Galeriile de Artă ţ pe teme do literatură, ur­
diverse direcţii precum din Deva, vor avea prile- l mat de întîlnirea publicu­
pictură-acţiune (action jul să descopere in gra- ! lui cu scriitorii hunodoreni
painting), gestualism, ta- fica lui Fazakas Tiberiu, ) Neculai Chirica, Eugen E- m?
şism ş.a., refuză progra­ ras m USD care expune aici, o sea- ^ vu, Ion Evu, Gligor Ha.şa, Mo
matic reprezentarea pictu­ mă de nobile eşantioane i G. Mărcanu. A fost pre­ minei
«ricu
rală a universului concret- o largă cale de acces im­ ale artei op. Zic nobile, j zentată cartea „Omul de noi;
vizibil ţi chiar prezentarea posturii. Dar, conform le­ pentru că, printre artiştii ţ zăpadă şi o m u l de cărbu­ 8,10
unui univers conceptuali- gilor dialecticii, cum din- op — începind chiar. cu l ne" de Eugen Evu. în în­ î» 00 I
ulii
zat, geometric. Ea propune totdeauna ţi pretutindeni promotorul lor, Vasarely — cheiere, grupul vocal-in- Premierii pe scena Centrului municipal >le cultură si in
României"
creaţie
„cîntarea
in schimb realizarea viziu­ se intimplă, orice acţiune se manifestă azi tendinţa ) strumental .Canon" a ofe­ le sub pluguri* 1 de Eugen Evu. «lin Hunedoara, cu piesa „Ste­ s.OIIlO
nii unor emoţii, senzaţii si naţte o re-acţiune. Reac­ de a recurge exclusiv la \ rit un aplaudat recital de Kevis
11,00
chiar a unor impulsuri ţia la arta informală a a- tehnici computerizate. Spre ! muzică folk. 11,05
obscure, adică a unor rea­ părut prompt, tot in anii deosebire de aceştia, Fa- 1 te; 1
lităţi interioare care încă 50, sub forma a ceea ce zakas Tiberiu, ctt orgoliul ţ • Ziua Editurii Emincs- 12,00
12,20
n-au dobîndit formă, apar- s-a numit „optical art" sau, artizanului, a rămas fidel 1 cu. Iu Rîu de Mori şi Ră- a ţoi
ţinind, aşa-zicind, informa­ pe scurt, „op art". Simpli- tehnicilor tradiţionale. Deo- ehitova a fost organizată 3;
tului. in efortul lor de o ficind puţin lucrurile pu­ sebirea dintre lucrările sa- ) CRONICA LITERARĂ Mariana Pântiaru, Rodi.
uşoai
evita crearea oricărei for­ tem spune că programul le şi cele rezultate prin ţ Ziua Editurii Eminescu. în cui tu
me cit de cit organizate, de noii direcţii e uşor deduc­ computerizare este aceeaşi 1 prezenţa a numeroşi cetă­ nai;
opcr<
sorginte raţională, artiţt’i tibil prin opoziţie cu arta ca şi cea dintre covorul 1 ţeni şi a redactorului Ion ' ştiri;
informaţi au ajuns la ma­ informală. Op arta repune persan migălit cu mina \ A dam a avut loc lansarea „Dincolo de rîu, cîmpia'* dresi
niere de lucru bizare, dacă în drepturi rolul raţiunii in de-a lungul citorva ani, cu i cărţii „Dincolo de rîu, serii.
nu de-a dreptul discuta­ elaborarea imaginii in aţa mare investiţie de suflet, J cîmpia" de Mariana Pân- Editura Facla, consec­ licate semne ale unei na­ 22,10
simli
bile. Astfel, un artist de fel incit aceasta să trans­ şi cel produs in serie, prin ) daru şi a volumului „Poe­ ventă în receptivitatea turi preponderent solare. poeţi
notorietate, recunoscut ca mită privitorului mesajul tehnici industriale, guver- { zii în zori" de Valcriu pentru scriitorii hunedo- „Ghicind" cu migală su­ dans
ţef de şcoală, precum a- artistului printr-un ţoc vi­ nate de rutină. ~ } Bârgău. reni, ne prilejuieşte b-ucu. fletul receptiv la frumos tin t
mericanul Pollock, utilizea­ zual rezultat deopotrivă din RADU CIOBANU ) ri-a de a semnala un de­ al copilului, poeta atinge
but aşteptat, acela al ti-^ temele rodnice şi mereu
poete* „obligatorii"
Scena şi oamenii ei nerei şi Mariana Pânda- anume natura populată
vîrstei,
alo
talentatei
devemee,
DI‘
ru. Cunoscută prin nu­ miraculos de gîze, ani­ pren
Ţara Za rând ului are un şului şi judeţului, cit şi în meroase apariţii în re­ male, portrete, Sentimen­ (Pat
loc bine definit în folclo­ ţară — la festivalurile fol­ viste, îndeosebi prin poe­ tele intuiţiei şi Luxinaţi­ — I-
rul românesc, distingîn- clorice de Ia Tulcca, Ilcr- zie, Mariana Pânda-ru ei celor mici, ca dragos­ RA :
peni
du-se, mai ales, prin cel*, culane şi Rîmnicu Vîlcea reuşeşte, prin prima ei tea de părinţi, de patrie,
muzical. O dovedesc şi nu­ — şi peste hotare. Mesa­ carte, apărută într-o de anotimpurile şi cerul
ţ* -a
meroasele tarafuri din zo­ geri ai cântecului româ­ foarte atractivă prezenta­ românesc, reuşind poezii Mir:
nă. Printre ele, cu o exis­ nesc, membrii formaţiei re grafică, să a i b ă u n u l excepţionale prin limpe­ part
tenţă de aproximativ 20 şi-au dovedit -măiestria in­ din cele mai frumoase zimea lor. ţ u 11;
do ani, se numără forma­ terpretativă, deopotrivă, în debuturi poetice. Plache­ Pînă la apropiatul mo­ brie
dor
ţia Centrului de cultură şi U.R.S.S., Austria şi Ceho­ LUI
creaţie „Cîntarea Româ­ slovacia, peste tot bucurîn- ta, destinată preşcolarilor ment al cărţii do poezie Pan
destinată...
(dar
şi
şcolarilor),
pro­
tuturor,
Ma­
niei" din Brad. ciu-se de aprecieri deose­ pune un sensibil excurs riana Pândaru face un VUJ
Laureat al ediţiilor pre­ bite. liric în fascinantele zone prim pas de care, desi­ ale
(Lu
cedente ale Festivalului Repertoriul tarafului se gur, îşi va aminti cu Să-t
naţional „Cîntarea. Româ­ înnoieşte mereu, membrii «ale copilăriei, ordonîn- ne
bine nostalgie, deschizînd o fe­
Flă<
niei", taraful, care f i i n ­ săi f i i n d n u doar interpreţi du-şi un teritoriu reastră a liricii sale spre eito
ţează în formula actuală aj cântecului moţesc, ci şi conturat, cel al descope­ lume intr-im fericit mo­ Roc
de la iniţierea acestei am­ culegători de folclor mu­ ririi mirate a universului (Mu
iberiu Fazakas concret. Poezia se colo­ ment de. inspiraţie. Atît Niş-
ple manifestări, reuneşte zical, impliclndu-se direct teza
50 de membri. Parte d i n ­ în realizarea suitelor. în­ rează tandru, cu femini­ de necesara carte pentru do
de
„Dincolo
copii
rîu,
CRONICA PLASTICĂ tre ci activează în forma­ noirile au loc şi în struc­ tate şi simţ artistic pre­ cîmpia", sporeşte meri­ OR.
ţie de la înfiinţare : A u r e l tura formaţiei. întrucît valând muzicalitatea, ex­ tuos zestrea bibliotecii ţii
Sfîi
0 lume fascinantă Stingă, Ioan Iancu, Milon- toate unităţile economice trem de semnificativă hunedorene, mereu mai <;)•:«
rea
te Trifan, Loghin Dane u.
proprie
liceele
„Avram
pentru
viziunea
brădene,
Galeriile de artă din la Hunedoara, puternicul Li s-au alăturat, în timp, Iancu" şi cel din Gura- a universului copilăriei : rodnică în a n i i d i n urmă. de
„Ci
Deva găzduiesc în aceste centru industrial al side­ Petru Vlad şi Ioan Benea, - barza au tarafuri, cu pri­ spaţiul cîmpiei, ca f u n ­ Notabile sînt şi desenele HA
zile expoziţia de op art rurgiei româneşti. Este iar mai de curând tinerii lejul „dialogurilor po a- dal, în care freamătă ve­ polieolor realizate de E- BR
lor
a plasticianului hunedo- vorba de lucrările Hune­ Nicolae J u r j , Ioan Almă- cecaşi scenă" sau al „sce­ getaţia, bogat colorată, mil F. Grama, ia.r suc­ se
rean Tiberiu Fazakas. doara I, II, Peisaj in­ şan, Alexandru Stoica. Do- nei vă aparţine", sînt de­ obsesiv văratică, dar şi cesul cărţii se datoreşte, cui
Artistul prezintă AO de dustrial I, II, O.S.M. 2. rcl Benca. Toţi sînt a n i ­ pistaţi mereu noi instru­ vieţuitoarele, a căror a- prin exigenţă şi bun gust tar<
RI/
lucrări realizate în tem­ Poate modalitatea de maţi de aceeaşi dragoste mentişti valoroşi care vin legere, de asemenea, tră­ şi redactorului de carte, ILI
pera, de real efect. creaţie cu care operează pentru ţarinele moţeşti, să completeze formaţia a- dează o anume coordo­ Eugen Dorcescu. Momen­ (Lt
Aşa cum remarca cri­ artistul redă în modul pentru doinele şi âi vârâ­ şczămmtului cultural. Con­ nată a sensibilităţii cre­ tul sărbătoresc al un u' ^ şa
ticul de artă, Gheorghe cel mai pregnant vigu­ tele din zonă. tinua înnoire repertorială atoarei. Plantele, florile, debut editorial merită, în
şi în componenţa formaţiei
Vida, din Bucureşti, Ti­ roasa geometrie a peisa­ Sub conducerea lui Au­ ipostaziind atractiv şi ar­ acest caz, urările noastre I
beriu Fazakas face parte jului industrial. Celelalte rel Stingă- şi Ionel Coza, îi asigura acesteia girul monios acest univers, de noi împliniri !
din familia creatorilor lucrări sînt de un grad taraful brădean desfăşoară unei evoluţii meritorii -şi simt cicoarea, păpădia, mn_
care construiesc imaginea conceptual mai ridicat, o intensă activitate făcîn- în viitor. cui aprins, romaniţa, de- EUGEN EVU tril
ri<*
îmbinând fantezia plasti­ constituie o didactică a du-şi simţită prezenţa a-tît VIORICA ROMAN 1
că cu rigoarea omului de percepţiei noastre vizua­ în viaţa culturală a ora­ 39,
ştiinţă. Transformă mij­ le. Pot fi amintite aici 34, 1
loace simple (linia, ma­ ciclurile de lucrări •— J
de
isto­
Trecerea
polonez
tezaurului
sa cromatică), pe care le „Fereastră", „Geneză", prin România s-a făcut, în CRONICA FILMULUI ul de aur aventuri, realizat aventuri deplinăta­ i>9«
rice,
cu
manipulează cu siguran­ „Orgă", „Vîrtcj", „Per. realitate, fără evenimente Tren tea unor conştiin{c artistice
ţă, în imagini ce redau spective" ş.a. dramatice. Dar, luînd a- pal, in ineditul ficţiunii, în trăsăturile alcătuind un u- puternic marcate de speci­
decizie,
ccastă
spaţii cromatice aparte, încă de la vernisarea trul guvernului român prim-minis- angrenarea atît de dinamica nic personaj justiţiar. Ei ficul în naţional, dar conflu­
crezuri
comune,
ente
co­
a-
de
rezonantă
prin
care ne iluzionează optic. sa, expoziţia s-a bucurat tuncl, Armând Caiinescu, a şi de ingenioasă a eveni­ sînt cutia de trece în me­ laborarea cinematografică
«■are
concretul
abil
Artistul creează o lume de un mare număr de fost conştient ca şl-n îm­ mentelor, în suspnnsul sub­ taforă, dramele individuale romăno-polonă n generat o J
în
provocat,
creşterea
lec­
fascinantă care ne chea­ vizitatori, înscriindu-se brăcat „cămaşa de mort". tilă a stărilor de tensiune, se amplifică pînă Ia trans­ limpede şl înălţătoare patriotism fi
de
ţie
de
istorie,
de
mă spre ea. O lume a- astfel, aşa cum remarca Eilmul are însă în nevoie ofe­ ci în axarea inspirată a a- formarea lor în simboluri şl solidaritate umană în în­ şi
acţiune,
elenul
sine
prin
parent rece, dar care, Iosif Matyas, preşedintele rea sugestii suficiente şi su­ venturii pe „încărcătura cea ale tragicului. Prin ei, trans­ cleştarea cu puterile devas­ fi
lor,
uneori
psihologia
Firească,
ale
privind-o mai atent, ofe­ Filialei Deva—Petroşani a ficiente ocazii pentru a fi mal preţioasă a acestui parentă, alteori f o valizi ml tatoare lecţie răului. istorie este fl<
această
de
T<
doi
ră şi elemente naturisti- U.A.P., în cadrul generos, etalate deconspirari specta­ trcn“, cel Hobruli „pozitivi", totul ea o lentilă, antago­ cu atît mai bogată în sen­ v<
maiorul
(VVaclaw
palpitante,
ce pe care le geometri- stimulativ pentru creaţie, culoase, urmăriri lovituri de Uleivicz) şi comisarul Mun* nismul dintre personaje se suri cu cît valorile estetice ni
împuşcături
şi
zează. pe care îl oferă Festiva­ teatru. Meritul coautorilor tennu (Mitică Popescu). amplifică pînă la dimensiu­ nu-şl nici rencagă apartenenţa ia
în
secvenţă,
o
2
în
nici
Se remarcă, în primul lul naţional „Cîntarea (scenaristul — Ioan Clrigo- Compunînd un surprinzător nea antagonismelor din is­ un cadru. P'
rînd, seriile de imagini României". reseu, regia — Holidan Po­ de veridic prim-plan, cei torie. GHEORGHE POGAN Ci
Prin mijlocirea filmului de
doi îşi completează reciproc
care ne trimit cu gîndul rcini) nu constă, în princi­