Page 65 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 65
Măsurile adopfafe de Comitetul Politic
Executiv al C.C. al P.C.R. — puternic
Mj stimulent pentru creşterea producţiei agricole
i
SÎNTEM HOTĂRÎŢ1 SĂ SPORIM producţii record la toate
culturile. De aceea, încă
RECOLTELE ACESTUI AN din această perioadă ac
ţionăm bine organizat şi
Noile măsuri privind bine, deoarece sîntem con cu hărnicie la pregătirea
mărirea fondului de cerea ştienţi că de rezultatele cit mai temeinică a cam
le şi legume destinat re pe care le obţinem depin paniei de primăvară, asi-
tribuirii în natură a coo de dezvoltarea mai puter gurînd baze trainice recol
peratorilor, adoptate din nică a unităţii noastre şi tei viitoare. Am încheiat
i n i ţ i a t i v a tovarăşului creşterea veniturilor mem
Nicolae Ceauşeseu, secre brilor cooperatori. Şi în fertilizarea fazială a celor
135 de hectare ocupate cu
tarul general al partidului, anii precedenţi am obţinut grîu şi orz, precum şi fer
s-au bucurat de un larg recolte bogate. Acum însă, tilizarea cu îngrăşăminte
ecou şi în rândurile coo mobilizaţi de îndemnuri
peratorilor de la C.A.P. le şi orientările cuprinse LADISLAU DEMETER,
Peştişu Mare, oameni har în cuvîntările secretarului secretarul
nici şi buni gospodari, ca general al partidului, de organizaţiei de partid,
„ Z I U A C E F E R I Ş T I L O R " re se străduiesc să obţi marile evenimente ale a- vicepreşedintele
cestuii an — Congresul al
nă an de an producţii tot
mai mari, atât în cîmp, cit XIV-lea al partidului şi C.A.P. Peştişu Mare
şi în ferma de animale. a 45-a aniversare a săr
Omagiu muncii lucrătorilor feroviari Recentele măsuri ne sti bătorii de la 23 August —- (Continuare in pag. o 2-a)
sîntem hotărâţi să obţinem
mulează să muncim şi mai
Se împlinesc 56 de ani tive şi vieţii socialo, pu- de semnalizare şi teleco
de cînd ceferiştii au în nîndu-şi şi ei semnătura municaţii, "pentru suprave DEPĂŞIRI LA PREGĂTIRI SPRIJIN J
scris o pagină de eroism pe tot ce se înfăptuieşte gherea şi dirijarea circula DE NĂDEJDE \
în istoria mişcării munci durabil şi frumos în patria ţiei, a crescut siguranţa, Şl PRODUCŢIE
toreşti din România. A- noastră. s-au redus considerabil
tunci, în februarie 1933, Şi semnăturile lor sînt numărul evenimentelor. Hotărîţi să cinstească şi-au îndeplinit şi preve PENTRU MINERI !
acţiunile lor curajoase în multe, pentru că şi împli Aşa cum se obişnuieşte marile evenimente poli derile la producţia de
faţa atelierelor „Griviţa" nirile noastre sînt nume la asemenea momente fes tice ale acestui an — a minereu extras în pro Deosebit de bogată în l
din Bucureşti au fost însă roase în aceşti ani ai „Epo tive, ceferiştii îşi întoc 45-a aniversare a actului porţie de aproape 110 la realizări se dovedeşte a ?
reprimate cu brutalitate do cii Nicolae Ceauşeseu", pe mesc bilanţuri pe perioa istoric de la 23 August sută. fi, în perioada care a )
forţele reâcţiunii, năzuin rioadă deschisă transfor dele anterioare, îşi stabi 1944 şi Congresul al XIV- De menţionat şi faptul trecut din acest an, ac- ţ
ţele şi visurile ceferiştilor mărilor înnoitoare de is lesc noi direcţii de acţiu lea al partidului — cu că au redus sensibil cos tiviiatea oamenilor mm- i
aflîndu şi împlinire abia toricul Congres al IX-lea, ne pentru activitatea vii rezultate deosebite în turile de producţie, prin eii de la I.P.S.R.U.E.E.M )
în anii socialismului, sub cînd naţiunea l-a ales în toare. . Şi este plăcut să producţie, minerii din recuperarea din lucrările Petroşani. La mijlocul )
conducerea partidului co fruntea partidului şi a ţă desprindem din rapoarte sectorul Ruda, a.l I.M. vechi şi reintroducerea
muniştilor. rii pe cel mai de seamă le acestora că în 1983 şi Barza, condus de tânărul în circuitul productiv a lunii februarie a.c., spo- i
Ca semn de preţuire şi fiu al ei, tovarăşul-Nicolae de la începutul acestui an inginer Mbrcea Popa, de unor însemnate cantităţi rul înregistrat la valoa- i
rea producţiei marfă se J
omagiu de suflet adus a- Ceauşeseu. roadele muncii lor sînt po pun eforturi stăruitoare de materiale : lemn de ridică la 1 580 000 lei, )
cestui puternic şi destoinic Referindu-ne la noutăţile zitive. Au transportat can in muncă, obţinând zi de mină, traverse, conducte succes obţinut, în prin-1
detaşament muncitoresc, din acest domeniu în ju tităţi însemnate de cărbu zi depăşiri de plan. de aer şi de apă, şină de ci,pal, prin depăşirea pre- }
în fiecare a.n, în prima deţul nostru, trebuie să ne, calcar, alte materii Acordând atenţia cuve cale ferată şi altele. .vederilor la produetivita- ţ
duminică de după 16 fe spunem că în anii actua prime spre termocentrale nită lucrărilor de pregă între lucrătorii cu con
bruarie, se sărbătoreşte lului cincinal a intrat în şi combinatele siderurgice, tiri şi deschideri — in tribuţii însemnate la rea tea muncii cu 1 600 lei \
„Ziua ceferiştilor". Deci circuitul căilor ferate o spre şantierele de construc lizările amintite se nu pe persoană. De remar- 1
astăzi ©ste ziua lor, a oa importantă arteră pe dis ţii, au expediat din judeţ dicator la care s-a reali mără maiştrii Viorel Joi- cat faptul că, în aceeaşi î
zat, de la începutul aces
menilor de la calea fera tanţa Deva — Brad, s-a volume apreciabile de diş şi Ioan Jurca, şefii perioadă, la utilaje teh- 1
tă, care, prin specificul construit noua gară din mărfuri propuse aici, au tui an, un plus de 10 la de echipă Nicolae Glava, nologice s-a realizat un ţ
meseriilor pe care le prac Lupeni, s-au executat şi obţinut depăşiri la majo sută —, organizării te Când in Ciocan şi Angliei plus de 70 tone. mineri- i
tică, prin abnegaţie şi dă electrificat mai multe tron. ritatea indicatorilor de meinice a lucrului în Miculeseu, împreună cu lor din Valea Jiului li- 1
ruire patriotică, asigură zi soane între Subcetate şi plan specifici activităţii fe subteran şi utilizării co oamenii din subordine. vrîndu-li-se suplimentar )
de zi şi ceas de ceas flu Petroşani, majoritatea sta roviare. Se pot consemna respunzătoare a dotării (Alexandru Jurca, cores mai bine de 460 stâlpi l
enţă transporturilor fero ţiilor şi activităţilor au tehnice, minerii de aici pondent). hidraulici ti.p SVJ. '
viare şi, prin aceasta, con fost modernizate, echipate (Continuare în pag. a 2-a)
tinuitate activităţii produc cu instalaţii şi aparatură
fN ZIARUL DE AZI :
Activitate dinamică
Festivalul naţional „Cîntarea României" — cadru
intr-o gară mare de manifestare a spiritului creator. Colective ar
tistice noi cu evoluţii calitativ superioare
Schimb de experienţă. Generalizarea invenţiilor
Stafia C.F.R. Peştiş — una brăcaţi in frumoasele uni şi inovaţiilor în minerit
dintre cela mai mari „porţi forme ale ceiereului, şiruri
feroviare" ale judeţului nos intregi de vagoane încărca
tru — se află aşezată pe un te cu diverse materidle cur
platou neted, întins ca o gând către marele combinat
■tavă pînă în incinta Combi sau venind dintr-acolo în
natului siderurgic Hunedoa velite in uşori aburi de cea EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU I
ra. Clădirea staţiei se spri ţă ca intr-a haină nostalgi i
jină cu pieptul chiar pe a- că a depărtărilor... „Este şi
cest platou, în aşa fel in normal ca gara noastră să
> ->
cit de pe peron se intră alcătuiască asemenea tablou Un oraş înfru
direct in camerele situate complex — ne-a declarat to
la primul etaj. In afară de varăşul Ioan Meşter, şeful
aceste particularităţi, gara staţiei. Pentru că noi, cel continuu de oamenii săi
Peştişulul se prezintă ca un ce muncim aici, la Peştiş,
adevărat nod feroviar: un deservim marele combinat
păienjeniş de linii ferate în siderurgic unde, se ştie, în De mai bine de zece ani, de 640 000 lei. S-au pre
tinse pe pămînt, alt păien treaga activitate este subor oraşul Haţeg ocupă locuri dat peste plan 20 de a-
jeniş de linii electrice „ţe donată chemării patriotice fruntaşe in întrecerea so partamente. Prestările de
sute" deasupra, mişcarea vie, şeful staţiei C.F.K. Deva, inginerul GUcorghc Nl(ă, ală cialistă intre oraşele ju servicii au lost depăşite
disciplinată a locomotivelor, MARIN NEGOIŢA turi <le Impiegatul dlspo/.itor Petru Angliei şl impiegatul deţului. Rezultatele anu cu 18 la sută, iar popu
exterior Nicolae Brîmluşa, veghind la hunul trafic al tre
pentru mai buna gospodă î
comenzi şi gesturi calme, nurilor. lui 1987 l-au adus pe laţia oraşului a efectuat,
calculate, ale oamenilor îm (Continuare în pag. a 2-a) haţegani pe un binemeri
tat loc trei în întrecerea rire şi înfrumuseţare a a-
, .V.V.%\VAAVAV/,V.',V/,,V//.V.VV.V,VW,VV..VAV,.V/V.V.%W,VAVVVV.VJAV.W.“,V,V, AVAV.V.%V.
,
,
-
,
,
,
pe ţară intre oraşe cu O cestuia, acţiuni de muncă
populaţie de peste zece patriotică ce se cifrează
Prin muncă responsabilă şi hărnicie - producţii animaliere sporite! mii de locuitori şi, o dată la 2 640 lei pe locuitor.
cu acesta, Ordinul Muncii
Continuitatea in tot ma
clasa a lll-a şi Diploma buna gospodărire şi în
deplinirea sarcinilor pla îngrijitorilor s-a întărit mari. Principala cauză este de fruntaşi. A fost un mo frumuseţare a oraşului
; F E R M A . ţi nificate. Ne vom ocupa de disciplina. Aşadar, ditn a- — sublinia irig. Alexandru ment de referinţă în viaţa este asigurată, in primul
sectorul creşterii bovine cest punct de vedere lu îndrea, şeful fermei — şi activitatea locuitorilor rind, de deputaţii consiliu
1 ZOOTEHNICA ~- lor întrucît aici unitatea crurile sînt clare. Există faptul că suprafeţele de oraşului, care i-a Întărit lui popular. Emil Biriş, Ma
mai are probleme. toate condiţiile pentru des păşuni, fineţe naturale şi şi mai mult în convingerea na Constanţi ne seu, Gheor-
M ODE L D E în primul rând sublini făşurarea - unei activităţi alte terenuri destinate ba că de ei depinde in cea ghe Prip, Nicolae Mărgi-
em că s-a acţionat cu răs zilnice dintre cele mai zei furajere sînt insuficien mai mare măsură folosi neanu, losif Macra, Zeno
f ORGANIZARE ' pundere pentru pregătirea bune. te, raportate la numărul de rea condiţiilor minunate Vasiu şi alţii sint exemple
a
Nu acelaşi lucru îl pu
de deputaţi care-şi ono
Şl PRODUCŢIE corespunzătoare Toate stabula- tem spune despre asigura bovine şi ovine pe care-1 create in anii socialismu rează cu cinste mandatui.
lui, In mod deosebit în
ţiei
bovinelor.
adă
Este
unitatea.
ade
deţine
posturile asigură microcli rea furajelor pentru actua vărat, unitatea se confrun „Epoca Nicolae Ceauşeseu", Constructorii din oraş au
Ferma zootehnică a C.A.P. matul necesar în timpul la stabulaţie. Faţă de ne tă de mulţi ani cu greu pentru împlinirea aspiraţii reuşit ca in doi ani să
Simeria deţine la ora ac iernii, instalaţiile de adă cesarul prevăzut în balan tăţi la acest capitol. Dar lor spre progres, spre dez realizeze peste plan aproa
tuală un efectiv de peste pat, cele de evacuare a ţă — 470 tone de fibroase, tot atât de adevărat este voltare şi civilizaţie. pe 60 de apartamente.
440 bovine şi aproape 1000 dejecţiilor, de iluminat şl 1727 tone de suculente şi că trebuie să se depună Anul 1988 a fost la fel Aceasta se datorează fap
de ovine. Cum pentru anul de preparat furajele au 509 tone de grosiere —, u- eforturi pentru sporirea de rodnic. Producţia mor tului că problema con-
în curs sînt prevăzute creş fost reparate şl funcţionea nitatea şi-a asigurat doar producţiilor de trifoliene, fă suplimentară realizată
teri îa ambele specLi de ză în condiţii bune. Prin 350 tone fibroase, 450 tone de masă verde şi de sfe de economia oraşului s-a ION CIOCLEI
animale, care se vor re eforturile conducerii fer suculente şl 490 tone gro clă furajeră, pentru creş ridicat ia 52 milioane lei.
percuta direct asupra in mei şi unităţii, în adăpos siere. Deci, s-a intrat în terea potenţialului produc- | Şi in economia locală s-a
dicatorilor de producţie, turi, îa depozitul de fu stabulaţie cu minusuri la » realizat o producţie mar-
am căutat să vedem ce se raje şl în spaţiile exteri toate sortimentele, cele de MIRCEA LEPADATU | fă suplimentară in valoare (Continuare in pag. a 3-a)
•întreprinde aici pentru re oare, s-a întronat ordinea la suculente fiind, după
dresarea activităţii şi în şi curăţenia, iar în rîndul cum se vede, deosebit de (Continuare în pag. a 2-a)
