Page 66 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU
„ Z I U A C E P E R I Ş T I I O R " Măsurile adoptate de Comitetul
Politic Executiv al C.C. al P.C.R.—
Oameni Omagiu muncii lucrătorilor feroviari DUM
puternic stimulent pentru • '
şi realizări (Urmare din pag. 1) După cum trebuie să — a 45-a aniversare a ac lor.
menţionăm şi angajarea şi tului istoric de la 23 Au ghioz
„Ziua ceferiştilor este multe nume de ceferişti dăruirea lor în muncă, în gust 1944 şi Congresul al creşterea producţiei agricole Episo
44
cinstită ele lucrătorii fe di.n Simeria şi Deva, Pe spiritul ideilor, orientărilor XlV-lea al partidului. tricoli
roviari din judeţul nostru troşani şi Peştiş, Brad şi şi îndemnurilor din ma Gînduri curate, senti 12,40
cu rezultate deosebite în Mintia, Lupeni şi Călan, r '13,00
muncă — expresie a ho- gistrala Expunere a tova mente de stimă şi recunoş RECUNOŞTINŢA NOASTRĂ - bum
tărîrilor de a materializa Subcetate şi Hunedoara, răşului Nicolae Ceauşescu tinţă ceferiştilor noştri, de
neabătut ideile, îndemnu Livezcni şi llia, din toate la forumul democratic din ziua lor, felicitări pentru FAPTELE DE MUNCĂ con cc
rile şi indicaţiile din ex celelalte puncte unde lu 28—30 noiembrie 1988, ho rezultatele obţinute, îm picioi
punerea t o v a r ă ş u l u i Măsurile adoptate de permanent la lucrările a- ment
Nicolae Ceauşescu la înal crează ceferiştii judeţului tărârea de a le materializa preună cu sincera urare Comitetul Politic Executiv gricole şi la activitatea din
tul forum democratic din nostru, care-şi fac datoria exemplar, de a sărbători de noi şi importante suc al C.C. al P.C.R., la pro sectorul zootehnic, con de iz
noiembrie 1988, de a în- cu pricepere şi responsa cu rezultate deosebite ma cese în activitatea de vii mate
tîmpina cum se cuvine a- punerea secretarului gene vinşi fiind că şi de apor maqi:
niversarea actului istoric bilitate patriotică. rile evenimente ale anului tor ! ral al partidului, tovarăşul tul lor depinde creşterea
de la 23 August 1941 şi al Nicolae Ceauşescu, privind producţiei agricole, a can • Pa,
XlV-lea Congres al parti majorarea cantităţilor de tităţilor de produse repar liber,
dului. pentr,
Din bogatul' lor raport cereale şi legume destina tizate pentru retribuirea
muncitoresc redăm, în con te plăţii în natură a mem muncii şi ridicarea bună rea ţi
tinuare, cîteva secvenţe : brilor cooperatori consti stării familiilor noastre. ţional
H STAŢIA SIMERIA—TRIAJ, tuie un puternic stimu La fel ca mine procedea niei"
fii perioada care a trecut ti in lent în vederea participă ză cooperatorii pensionari descî
an, oamenii muncii de aici rii la .muncă şi sporirii Ion Vasioni, Mihai Dră- • Di
—■ din rîndul cărora se re lui r
marcă, prin hărnicie şl con producţiei agricole. Fap gănesc, Ioan Pogan, Şte.
ştiinciozitate profesională, im tul că şi pensionarilor din fan Coroesou, Alexandru sport
piegaţii de mişcare Dorin Mo Ba.l şi mulţi alţii, care, pe zicii
rar, Ioan Pavel şi Miron C.A.P. li se asigură pen spect
Munteanu, şefii de manevră tru consumul alimentar şi măsura puterilor lor, iau
Aurel Lucacl, Ioan Oprcscu, pentru furaje cîte 150 kg parte la realizarea acţiu Inchir
Emanoil Gherman şi Laurean nilor menite să asigure • V
Rentea, manevranţii Liviu Du- grâu şi 150 kg porumb re 19,25
mitrescu, Ghcorghe Uifaluşl, prezintă o nouă şi grăi cele mai bune condiţii de
Petru Fi lip şi Costică Dulglie- toare dovadă a grijii pe creştere a producţiei agri ei o
ru, magazinerii Maria Popa, cole. Acesta este răspunsul tic : £
Eugen Frunză, Petru Moşulej care conducerea partidului lejurn
şl Dorina Andrica-— şi-au o acordă ridicării nivelu nostru prin fapte la măsu
depăşit cu 54 ia sută planul lui de trai al locuitorilor rile stabilite în vederea
la tone expediate, au îmbu perfecţionării sistemului LUI
nătăţit cu 4 ia sută sarcina şalelor.. o
statică pe osie, au redus tim Şi în unitatea noastră de retribuire în acord glo
pii de staţionare a vagoane bal în cooperativele agri 19,
lor la încărcare-descărcare cu — C.A.P. Pui — sînt mulţi cole de producţie. gran,
5 la sută, realizînd regulari pensionari care, în'ţelegînd 19,45
tatea circulaţiei în proporţie să răspundă prin fapte de AUREL BORDEANU,
de sută la sută. a 20
muncă grijii statornice ce ţăran cooperator pensionar pocii
B STATIA UVEZENI. Prin
dăruire şi hărnicie, prin bună le este purtată, participă la C.A.P. Pui Tezai
organizare, ceferiştii din sta Demc
ţia Livezcni — între care se R.C.M. Deva. Compartimentul reviziei <Ic vagoane beneficiază de aportul unor ope SÎNTEM HOTĂRÎTI SĂ SPORIM reasc
evidenţiază Ioan Vlaicu, ratori cu multă experienţă, cum sînt: Kugon Negru, Aurel Vîlcu, Constantin Nistor,
Gheorghe Giura, Ioan nan Nicolae cindca. RECOLTELE ACESTUI AN acţiui
du, Constantin Buzatu — frunte
şi-au depăşit sarcinile, de la (Urmare din pag. 1) dînd-o calităţii lucrărilor. lume<
începutul anului, cu unu Ia R . C . M . D E V A Aşa înţelegem noi, co
sută la tone expediate, au Activitate 21,35
îmbunătăţit sarcina statică pe organice a tuturor supra muniştii, toţi cooperatorii ţie,
osie cu 2,3 la sută, au rea feţelor destinate cartofilor de la C.A.P. Peştişu Mare versu
lizat regularitatea circulaţiei Prin colaborare, dinamică şi legumelor, unde am asi să răspundem, prin fapte
in procent de sută la sută. luţion
gurat cîte 40 tone de gunoi de muncă, chemărilor a- juma
B DISTRICTUL, DE EXPE de grajd pe fiecare hec dresate de t o v a r ă ş u l
DIŢIE, CAMIONAJ ŞI MECA rezultate superioare într-o
NIZARE DEVA. „In 1988, co tar. Am început deja ară Nicolae Ceauşescu întregii
lectivul nostru s-a situat pe turile şi pregătirea patu ţărănimi, măsurilor de
locul al m-lea în întrecerea în activitatea sa vastă ştiincioşi, din rîndul că lui germinativ pe’ terenu perfecţionare a retribuirii
socialistă dintre subunităţile şi complexă, de asigurare rora se detaşează operato gară mare
S.E.C.M. Timişoara, nc-a spus rii R.C. Tiberiu Horvat, rile unde vom însămînţa în acord global şi de ma
DI£\
tovarăşul Ştefan Bcsciu, şe a vagoanelor necesare culturile din prima epocă, jorare a fondului de retri prem
ful D.E.c.M. Deva. Şi de la transportului de materii Ioan Chinez şi Simion (Urmare din pag. I) o atenţie deosebită aco-r- buire în naturi. (Piitri
începutul acestui an avem re prime, materiale, produse, Ghibu, clasaţi în această — Ml
zultate bune, planul la indi ordine pe primele trei
HA.:
catorul de bază — transpor călători în perimetrul ju pentn
tul de transcontcinere, eon- deţului, de veghe perma locuri în întrecerea socia A); J
teinere, coletărie şl vagoane nentă a bunului mers la listă pe anul trecut. „Tării - cit mai mult me Prin muncă responsabilă - B)
— fiind îndeplinit în procent calea ferată, colectivele tal“ şi din această cauză (FI ac;
de 103,4 la sută. Contribuţii — Trebuie .să subliniem Mi rac
la realizările districtului îşi din cadrul Regulatorului însă că munca noastră are un dinamism tara egaj. parte
aduce întregul colectiv, din de circulaţie şi mişcare este, cum se spume, ’„de Ceferiştii Peştişuiui se stră ţuitâ
rîndul căruia se detaşează în Deva depun eforturi stă duiesc să fină pasul cu si- şi hărnicie - producţii brie) ;
permanenţă Gaşpar chiş, Vio- echipă", că la obţinerea dor c
rc! Sîrbu, Atena Besciu, Mi ruitoare şi obţin rezultate rezultatelor pozitive con derurgişUi si cred că reu LUPE
ron Dobrei, Traiăn Godiniş- pozitive. cură deopotrivă persona şesc r. - Pante
tcanu, Mireca Tolocică“. De la începutul lunii — Vă rugăm să ne opu - animaliere sporite ! VULC
H STAJIA IIUNEROARA. februarie, în cinstea „Zi : lul staţiilor de cale ferată neţi cîteva din rezultatele ale 4
„întregul colectiv — din rîn lei ceferiştilor", oamenii din raza noastră de acţiu (Luce
dul căruia se evidenţiază, to ne, lucrătorii din cadrul acestui colectiv. (Urmare din pag 1) care au fost semănate cu sa-ţi
tuşi, ştefan Vizitiu, Gheorghe muncii de aici au reuşit, Reviziei de vagoane şi - In 1988 am obţinut, fa orz pentru masă verde. ne (P
Sperlca şl Iosif Talpaş — s-a prin bună organizare şi ţă de 1987, un plus de tiv al fîneţelor şi- pajişti Toate suprafeţele de nu FI 3 că
mobilizat exemplar în acti dăruire în întreaga activi Depoului de locomotive Si ci torc
vitate, de la începutul aces meria, secţiilor L 5 şi L 9, 40 457 tone Ia indicatorul lor naturale, prin execu treţuri cultivate şi păşuni Roccc
tui an, înregistrînd rezultate tate, să reducă rulajul pe tone expediate. De aseme tarea unor lucrări de cea le au fost fertilizate cu (Mun
deosebite : depăşirea cu unu vagonul de marfă cu .19 LC şi CT, I.F.T.E._ — din nea, prevederile de plan au mai bună calitate, prm îngrăşăminte organice. In Nişte
la sută a planului Ia călători la sută, să îmbunătăţeas Deva şi Simeria —, cu tezat)
transportaţi şl cu 2 la sută toţii înregistrînd, in peri fost depăşite cu 0,23 la sută defrişări de vegetaţie lem această perioadă executăm do —
*a tone expediate, reducerea că sarcina statică pe osie oada care a trecut din an, la încărcătura staticăsta noasă, curăţări, fertilizări lucrări de defrişare, cură GUR:
eu mni mult de unu la sută* cu 0,6 la sută, tonajul ţionarea trenurilor la încăr şi supraînsămînţări. ţare şi s up ra î nsămtnţ are nul
4
a timpului do staţionare a brut pe vagon, de aseme depăşiri la majoritatea in ORA. *
vagoanelor la Incărcaro-des- dicatorilor de plan — a ca re-descărcare s-a redus Cum este prea tîrziu să pe o suprafaţă de 25 ha ţii si
cărcare — ne-a informat to nea eu 0,6 la sută şi vi cu 2,7 ore/vagon, iar ton a ■ mai umpli finarele şi si păşune. Toate acestea vor Sfîrşi
44
varăşul Mihal David, secre teza comercială cu 2,3 la ţinut să precizeze, 'în în jul de marfă s-a îmbunătă lozurile, am căutat să ve- duce la asigurarea în sta- CEO.
tarul organizaţiei de partid a sută. în colectivul R.C.M cheiere, tovarăşul Avram vem ce se întreprinde pen bulaţia 1989—1990 a unor rea
staţiei. ţit cu 103 tone/tren. In lu de <
Deva sînt mulţi oameni Drâmbărean, şeful R.C.M. na ianuarie am înregistrat tru a se asigura, totuşi, o cantităţi sporite de fura wCînt
■ STAŢIA BIRCEA. Despre pricepuţi, harnici şi con Deva. bună furajare a animale je. MAŢ]
activitatea şi rezultatele obţi depăşiri la încărcătura sta bra;
nute în cinstea „Zilei cefe tică cu 0,3 tane/osie, tonaj lor pe perioada care a mai De o atenţie deosebită lor;
riştilor" nc-a dat amănunte R . C . M . P ( ? T R O Ş A N I brut — 8 tone/tren ş.o. Ţin rămas pînâ la : e.şirea la se bucură la ferma C A.P. se £
tovarăşul Paul Popovici, şe pă.şunat, cît şi pentru asi Simeria activitatea de re cultu
ful staţiei : „Situîndu-ne pe să remarc faptul că, dorind tarea
locul I în întrecerea socialis să întimpine propria sărbă gurarea necesarului de nu producţie, menită, cum R1A:
tă din 1988, desfăşurată între Fluenţă şi eficienţă toare de azi — „Ziua cefe treţuri in viitoarea stabu- se ştie, să ducă la asigu ruA
subunităţile R.C.M. Deva, am laţie. rarea unui fond de ani (Iun-
început bine şi anul 1989. în riştilor" — cu rezultate cit
registrăm „la zi“ un plus de .Lucrătorii din cadrul tăţile miniere la prepara mai bune, colectivul nostru — în primul rînd — pre male cu un potenţial bio
peste 50 000 tone de mărfuri Regulatorului de circulaţie ţii, iar de aici la termo îşi onorează cu responsabi ciza şeful fermei — am logic şi productiv ridicat,’
expediate, reducerea duratei luat măsuri de gospodări la sporirea efectivelor şi |V
de staţionare a fiecărui vagon şi mişcare Petroşani cin centrale. şi combinate si litate sarcinile de plan. Pe
la încărcare-descărcare eu a- stesc „Ziua ceferiştilor" cu derurgice. De la începutul 15 zile din februarie înre re strictă a furajelor, de a producţiilor de lapte şi
proape două ore. Se eviden rezultate pozitive în pro anului, R.C.M. Petroşani a gistrăm plusuri de 0,22 to- eliminare a oricărei risipe. carne. O contribuţie hotă Pe
ţiază în muncă întregul co Animalele au fost lotizate râtoare la acest capitol şi-o fi r.
lectiv, dar în mod deosebit ducţie. Ni le-a făcut cu asigurat preluarea şi expe ne/osie la încărcătura sta rul :
impiegaţii de mişcare Gheor noscute tovarăşul Victor dierea integrală a cantită tică, 217 toneltren la tona pe stări fiziologice şi gru aduc tehnicianul veterinar căde
ghe Găman, Nicolae Cioclea- Svlchiu, secretarul comite ţilor de cărbune, transpor jul brut, reducerea cu 9,41 pe tehnologice, iar hrăni- Petru Mondoca şi opera lorir
nu şl Alexandru Fodor“. tului de partid al Comple- tând la C.T.E. Mintia cu ore/vagon a staţionărilor, rea se face diferenţiat. toarea însăminţătoare Cor soar
B ANTREPRIZA DE CON peste 30 000 tone mai mult încadrarea în normele de Toate nutreţurile se admi nelia Simion, care dove zilei
STRUCŢII CAI FERATE PE xullui C.F.R. din munici nistrează tocate, melasate desc pasiune şi răspunde slab
TROŞANI. După ce, în decem piu : depăşirea tonajului decît prevedea planul. consum la energie electri ratu
brie 1988, au terminat tronso brut pe trenul de marfă Am notat şi cîteva nu că şi combustibili,'>o regu şi saramurate, sporindu-le re în îndeplinirea produc cupi
nul de cale ferată Baru — me de lucrători harnici şi laritate a circulaţiei de sută astfel calităţile nutritive ţiilor zilnice. Dovada celor şl n
Crivadea, constructorii fero cu 1,4 la sută, sporirea le i
viari de Ia A.C.C.F. Petroşani vitezei de circulaţie a tre conştiincioşi în.muncă: o- la sută. şi asigurîndu-se eliminarea afirmate este şi faptul că grac
îşi concentrează eforturile Ia nurilor respective cu a- peratorii Aurel Creţu, Va- Am notat numele unor oa risipei. Procedînd aşa, a toate vitele infecunde au ceaţ
alte lucrări importante : tron proape 2 la sută, îmbu slle Stoica şi Pavel Maci, meni care, prin activitatea continuat interlocutorul, fost tratate, multe dintre cur*
soanele Mcrişor — Crivadea am reuşit să sporim pro ele aflîndu-se în gestaţte. nea
şi Băniţa — Merişor, în lun nătăţirea încărcături) sta impiegaţii de mişcare Cos lor de zi cu zi, fac cinste Li
gime totală de circa 10 kilo tice pe osie la vagonul de tică Bălan — din staţia colectivului în care mun ducţia de lapte marfă, a- Felul în care arată ani fi î
metri, precum şi două Petroşani şi Dorel Ţîrcă cesc : Simion Tknoveanu, ceasta ajungînd în prezent malele de reproducţie, a- ceri
tronsoane mai scurte, res marfă cu 1,2 la sută. Pe
pectiv Petrii a — Lonea Interlocutorul ne spunea — din staţia Iscroni, şeful Valentina Finaru, Tofană la peste 4,5 litri pe cap flate în stabulaţie liberă, Vîn
şi Livezeni — Iscroni, cu că marfa transportată se de manevră Drăghici Aii- Ceaia, Margareta Lupitu, de vacă mulsă. în acelaşi fătările de pînă a;um şi cu
termene de finalizare în acest numeşte, în principal, căr cu, manevranţii Petru Mu- Gheorghe Finaru, Petru Meş timp, acţionăm în vederea stocul de vaci gestante, a- de
an. Inginerii Vasile Badea şi sigură premisa realizării tor
Constantin Szoloi, muncitorii bune, pentru că sarcina răreţ, Gheorghe Popescu ter, Pavel Grigoroşcufă, Sil spo-ririi în acest an a pro tic.
specialişti Leonte Pctrescu şi prioritară a ceferiştilor din şi alţii. vica Pescăreanu, Rubina Po ducţiei de nutreţuri. Au şi în acest an a indicato nai
Vintilă Angoloseu, mulţi alţii Valon Jiului este expedie pescu, Dorina Rădulescu şi fost desţelenite 10 ha de rului de natalitate planifi- de
se evidenţiază constant în
muncă. rea cărbunelui do la uni G. DINU mulţi alţii. . păşune slab productivă,