Page 67 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 67
• DUMINICĂ, 19 FEBRUARIE 1989 Fag. 3
FESTIVALUL NAŢIONAL „CiNTAREA ROMÂNIEI" — SCHIMB DE EXPERIENŢA
IZIUNE CADRU DE MANIFESTARE A SPIRITULUI CREATOR • Renumele de ..mi
lionară’' pe care l-a câş
tigat secţia de reparaţii Generalizarea invenţiilor
19 februarie Colective artistice noi electrice a I.P.S.R.U.E.E.M.
urnea copii- Petroşani este întru to
Imoteca de tul justificat. Lună de lu şi inovaţiilor în minerit
îcheta albă. nă, valoarea producţiei
» 12,25 Sub cu evoluţii calitativ superioare suplimentare obţinute a- Recent, la Deva, a avut
datorie ! • ici se situează în jurul loc un schimb de expe- pentru recuperarea căldu
satului a Cu fiecare ediţie, Festi Blăjeni, Ardeu, Poieniţa, tre care şi cele de la Lun a un milion lei, aşa cum rienţă cu tema „Generali rii din staţia de compre-;
• 11,05 Al- valul naţional „Cîntarea Nojag, Bîrsău, dansurile ca Cernii, Certej, Săcel, s-a consemnat şi la sfîr- zarea invenţiilor şi Inova sare a aerului, dispozitiv
cal * Mic României" şi-a dovediit tot moderne din Păciişa şi şitul lunii ianuarie a.c. ţiilor în unităţile Centra de cuplare şi decuplare
Română,
Bretea
automată a vagoneţilor de
rînz * Pe-un mai pregnant statutul de Boşorod. Şcsuri, formaţiile valoroase Şi nu întîmplător. Amin lei miniere Deva". Sjhim-. mină
între
lai — mo- •cadru deosebit al afirmă tim doar că, aici, 70 la bul de experienţă, la ca ş.a. Vizita efectuată
* Cîntec rii spiritului creator în Obiceiurile de muncă, din domeniul literar se sută din conductorii pen re au participat peste 60 la orizontul „O” al minei
înscriu, de asemenea, tea
)esene ani- toate domeniile, al găsirii cele legate de momente trele folclorice de la Mi tru bobinaj provin din de cadre tehnice, repre Deva şi la Uzina de pre
parare de aici a dat posi
s liberă pe unor variate şi originale importante din viaţa omu hăileni, Orăştioara de Sus, recondiţionări, iar lucră a- \ zentând unităţi ale centra bilitatea urmăririi pe viu
patriei * lui au fost valorificate sce to-rii din secţie au conce lei clin şapte judeţe ale a funcţionării unora din
ale * Timp modalităţi de exprimare a nic, în actuala ediţie a Hărţăgani, Dealu Mare, ce put şi realizat, prin au- ţării, s-a dovedit un inte tre invenţiile realizate.
ctiv * Cînt potenţialului artistic. Ac festivalului, de formaţiile le de teatru scurt din Pă todotare, numeroase dis resant şi util dialog pri
în
de
cadrul
;ni * Lau- tuala ediţie, ajunsă în pra de gen ale satelor Poieni ciişa, Pui, de teatrul isto pozitive complexe, ba vind cunoaşterea şi apli experienţă au schimbului abor
fost
valului na gul fazei judeţene, se re ţa Voinii, Micăneşti, Valea ric Geoagiu, recitalul de chiar şi un laborator carea noutăţilor tehnice. date şi o seamă de nea
rea Romă- marcă prin apariţia unor Poienii, Vărmaga, Crăciu- poezie Baniţa, spectacolul pentru testarea conduc Participanţii la dezbateri, junsuri şi deficienţe ce-şl
tea mereu valoroase creaţii de artă neşti, Bucium. Alături de de muzică şi poezie Uni torilor şi materialelor e- intre care Petru Filip — fac loc în promovarea şi
construcţiei populară prin numărul mesagerii deja cunoscuţi rea, balada dramatizată de lectroizola.nte folosite în întreprinderea minieră generalizarea invenţiilor şi
ia cîntecu- mare de formaţii nou în ai folclorului muzical se la RişcuHţa, montajele li producţie • Topograful Barza, CLpoiau Sîrbu — inovaţiilor, pentru înlătu
* Tele- fiinţate şi cu un ridicat ni afirmă grupurile vocale terare din BoLu, Căstău, Sabin Oprean, de la întreprinderea Minieră Hu rarea lor făcîndu-se nume
iripile mu- vel calitativ al interpretă din Luncoiu de Sus, Poie Visca. Sectorul mim ier Vorţa, ne nedoara, Gheorghe Mihai, roase propuneri. A fost
'enta tele- rii, prin repertoriul mili niţa Voinii, Lunea Cernii, Afirmarea unor formaţii scrie în cuvinte emoţio Lucia Voina, Leonida Că- subliniată, în acest con
* 15,00 tant şi cu responsabilitate Valea Poienii, Mihăileni, noi, valoroase prin reper nante despre pensiona zanaru, Aurel Alexan text, necesitatea unei mai
rogramului ales. Petros, tarafurile din Cer toriul abordat şi prin in rea unui brav miner — dru, Vasile Tomn de la bune informări a specia
ejurnai o Faza pe consilii unice tej, Boşorod, Ghelari şi terpretare, ridică nivelul I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva au liştilor din cadrul unităţi-;
Mic,
a Români agroindustriale a adus în Peştişu număr un impresio activităţii cultural-educati prezentat o parte . dintre lor centralei, pentru a e-
interpreţi
de
nant
sm artis- scenă foarte multe prezen vocali şi instrumentali, de ve din localităţile judeţu cele mai recente invenţii limina eforturile şi chel
» 21,50 Te- ţe noi, la toata genurile. rapsozi populari. lui. SLnt o garanţie pen şi inovaţii realizate. Dis tuielile suplimentare, uti
Printre cele coregrafice se Pentru rolul lor educa tru sporirea aportului a- ECRAN cuţiile şi intervenţiile au lizarea în producţie cu
numără formaţiile de cesteia la modelarea omu vizat în special posibilită mai multă convingere şl
rbruarie dansuri populare mixte din tiv, în viaţa spirituală a ţile de rezolvare a unor încredere a prototipurilor,
lui nou, cu o înaltă con
ejurnai • Petros, Vaidei, Bolu, Peş- satului, prin evidenţierea ştiinţă, un profund spirit probleme tehnice cu care reducerea 'costurilor unor
aspectelor pozitive şi criti
a - pro- se confruntă unităţile din prototipuri şi, mai ales,
itare • teana, Dupăpiatră, Meria, carea celor negative, de a- revoluţionar. Axente Tomuş — după 22 cadrul centralei în mo nevoia aplicării şi genera
Ilia, Certej, căluşerii de La
rentru toţi Valea Dîljii, Dupăpiatră, precieri deosebite se bucu VIORICA ROMAN de ani de muncă neîn mentul de faţă. Este vor lizării tuturor invenţiilor
brigăzile
ră
prin
artistice,
rii ale E- treruptă in subteran, fă ba de mecanizarea lucră şi inovaţiilor realizate. S-a
e 20,30 cută cu pasiune şi dă rilor în abatajele înguste, apreciat utilitatea unor a-
c o 21,00 i / mmm * t ruire la mina Vorţa. A- generalizarea unor apara semenea acţiuni, ele con
muncito- lăturăm urările noastre de te de măsură a densităţii tribuind la generalizarea
ţioncră în bine şi sănătate celor tulburelii în fluxul de pre experienţei pozitive, la ex
1,15 Con- EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU ortacii săi parare a minereurilor, în tinderea unor metode de
adresate
de
idei din şi de corespondentul nos locuirea susţinerii din lemn exploatare şi tehnologii
porană • tru. E frumos... • In cadrul cu susţinere din prefabri noi, modernizarea şi orga
lor»;'”, eu activităţii de preluare cate din beton sau cu an nizarea tehnologiilor de
mânie — a produselor agroali- core şi altele. Dezbaterile exploatare, transport şî
ce, revo- mentare, prin contractări au pus accentul, de ase îmbunătăţire a extragerii
1,50 Tele- şi achiziţii, C.P.A.D.M. menea, pe posibilităţile substanţelor minerale uti
Orăştie a realizat în pe practice de extindere a a- le din minereuri.
rioada care a trecut din plicării în procesul de pro AVRAM MICU,
acest an o valoare de ducţie a unor invenţii ca: activist al
peste două milioane lei, instalaţia de perforat cu Comitetului judeţean *
concretizată în 18 tone două braţe, ancoră tubu-
riciul su- carne de porc şi pasăre, Iară despicată. instalaţie de partid
i junglei
I de aur I 60 000 ouă, 3,5 tone mie
JNEDOA- re, peste 1000 tone fin
mă doar I
odern — şi alte produse • In a-
(Modern du, nările generale ale COOPERATIVA „STREIUL" CĂLAN
rt secret
ROŞ A NI: oamenilor muncii li s-au cu sediul în Călan, str. Aurel Vlaicu nr. 2
ig) î De- acordat titlurile de frun
dozlăn- taşi celor mai destoinici ÎNCADREAZĂ DE URGENTĂ
Noiem-
* zi mi-e oameni. Ignat Brusturea- ® responsabil unitate tîmplărie.
Unirea) ; nu, Virgil Boca, Adina
zbunarea Grecu an fost distinşi cu Informaţii suplimentare la telefon 957/
ultural) ;
i povesti titlurile de „Fruntaşi în 30031:
- I-II muncă” pe 1988 la
LONEA :
spre mi- I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva.
ETRILA: Cinste lor ! • Un regis
i (Muu- Haţegul la ora .împlinirilor, a marilor aspiraţii cairo modern şi civilizat. tru de stare civilă este ÎNCHIRIERE
NO AS A :
ii - 1-11 Foto NICOLAE Gh„ ..oHIU un document care tre O CAUT de închiriat garso
R1CAN1: buie să supravieţuiască ăl
avi (Re nieră, apartament, cameră.
Deva, telefon 22728, după ora
ci Pora- sute de ani. Pentru că 17. (9028)
n roşie): nu se ştie cine şi cînd
Vulca- Un oraş înfrumuseţat are nevoie de un înscris
Einerul) ; din acest registru. La A N I V E R S Ă R I SCHIMB DE . i
şl fra-
Patria) ; fel s-a gîndit Nicolae LOCUINŢĂ
"lacăra); Munteanu, secretarul bi • O itută cu Ieşirea la pen
tăzbuna- continuu de oamenii săi sie, cuscrii de la Rflcăştle iţi
(Centrul roului executiv al Con urca zii, dragă Molnar Ioslf, • SCHIMB garsonieră, sta
creaţie siliului popular Zam, vă- viaţă îndelungată, plină de re bună, cu apartament două
lâniei") ; (Urmare din pog. 1) de Jos. La toate şi-au a- ţeg s-au construit 2 200 zînd că are în păstrarea bucurii I (9101) camere. Hunedoara, telefon
(Dacia); dus contribuţia, alături de apartamente. Practic, pe 18575. (c. 22)
CU ocazia sărbătoririi
•
cîntece- sa asemenea acte de majoratului, acum, cînd prinzi
in tom ele cetăţeni şi unităţile eco vatra vechiului tirg pro peste 140 de ani. Le-a COMEMORĂRI
îtru! de nomice ale oraşului. Con vincial s-a ridicat un oraş. orinduit pe ani şi cate la buchetul scumpei talc vieţi
e „Cîn- strucţiei de locuinţe nu tribuţia lor a fost substan Galeria sa de magazine o nouă gingaşă floare, noi Iţi
; SţME- este doar a constructori ţială la amenajarea stră 1 gorii de înscrisuri, le-a urâm, draga noastră Rnmona • LA 20 februarie se Sra-
uroşul) ; şi unităţi prestatoare de opisat şi le-a legat în Bozeşan, ani mulţi şi fericiţi, plincştc un an de zbucium
ia start lor, ci a întregului oraş. zii Independenţei, pe cate servicii, poştă, spital cu 240 tomuri în care şî un nou plini de mulţumiri sufleteşti ! şi lacrimi, de cfnd draga ţi
Te îmbrăţişăm cu drag, al tăi
întreprinderea de bere, se face intrarea in oraş de paturi ţi policlinică, venit la primărie se poa naşi Marionra şl Petrlcă. (9155) unica noastră fiică ANGELI
Secţia de industrializare o dinspre Călan. 60 000 mc şcoală cu 16 săli de cla CA STANILA, din MiilăicştI»
cărnii, Întreprinderea elec- de pămint pentru umplu să, cinematograful, toate te descurca. Şi aceasta, V ! N Z Ă R I ne-a lăsat pentru totdeauna
viaţa plină de tristeţe şl dor»
fără a implica vreo chel
trocentrale, cooperativa tură şi pămint vegetal s-au simt creaţii ale »Epocii tuială consiliului popular. părăslndu-ric Ia numai 15 ani.
Chipul el blind şl gingaş nu-1
meşteşugărească, autobaza transportat cu sprijinul Nicolae Ceauşescu". In 0 VIND apartament două vom uita niciodată. Florile şl
»mea va I.T.A., E.G.C.L. şi, in ge autobazei I.T.A., al auto- 1965 Haţegul nu avea ca • Cu forţe proprii şi cu camere, confort I sporit, ocu- lacrimile noastre îi vor aco
cu ce- neral, toate unităţile so coloanelor I. J. T. L. şl nalizare şj apă curentă. sprijinul utilajelor primi- pabil imediat. Orăştie, strada peri mormfntul. Părinţii, bu
•os. Vor cialiste din oraş au pus I.T.S.A.I.A. Azi reţeaua de apă pota ce de la unele unităţi e- Pricazului, bloc 16. Informaţii nica, unchii. (9105)
ii sub conomîce, la C.A.P. Pui telefon 966/37931, Arad. (9153) • PIOS omagiu la împlini
şl nin- umărul la construcţia de Tot acest efort colectiv bilă se Întinde pe mai rea a şase luni de in decesul
î cursul locuinţe. Aşa se explică pentru continua Înzestrare mult de 15 km, iar cea de se desfăşoară largi ac 0 VIND video recorder Hi iubitului nostru soţ, tată şl
sufla predarea apartamentelor cu frumos a oraşului dă canalizare pe 22 km. ţiuni în vederea punerii tachi. Vulcan, telefon 70G09. socru TOPOR PETRU, dtri
Tempe- mai bune în valoare a (9157) Deva. Familia. (9116)
vor fi in plus. roadele care se văd pen Multe alte realizări din • VÎND radiocasetofon, du-
minus 6 Pentru parcurile şi scua- tru că el se asociază fe perioada ce a urmat Con unor suprafeţe de teren blucaset, înregistrare rapidă,
iar ce- Njrlle oraşului s-a confec ricit, se sprijină chiar, pe gresului al IX-lea al parti slab productive, fn acest nou. Deva, telefon 18989. (9164) D ' E C E S E
1 şi 6 ţionat şi instalat mobilier inlreaga zestre urbanistică dului s-ar mal putea men scop au fost depistate
semnala aproape 40 de hectare • VfND apartament două 0 FAMILIA îndoliată anun
iri, în urban, au fost curăţate al ce a fost creată la Haţeg ţiona. Laolaltă, ele alcă camere, boxă. Deva, Mineru ţă, cu adîncă durere, înceta
dimi- biile nurilor Galbena şi in anii de glorie ai „Epocii tuiesc mindria de azi şl pe care se execută lu lui, bloc 39, telefon 11446. (9162) rea din viaţă, la vîrsta de 8G
Slivuţ, s-a introdus cana Nicolae Ceauşescu". Iar din viitor a oraşului in ca crări de defrişare şi ni ani, n celui care a fost tată,
mea va I 0 VÎND Dacia 1300 neridi socru, bunic BOROSAN INO
lisă, cu lizare pe străzile Victor această operă de urbani re trăiesc, muncesc şi as velare, suprafeţele res cată, preţ convenabil. Criş- CENŢI U. înmormîntarea — 20
icoperit. Babeş, Margaretelor, I. L. zare se sprijină, la riadul piră la mai bine peste pective urmînd să fie cul cior, telefon 56530, interior 222. februarie, ora 14, de Ia Caso
ninge, Caragiale, s-au amenajai său, pe temelia solidă a 11 000 de locuitori şi care, tivate cu plante de nu (9151) morti^ară Deva. (8791)
aoderat, 0 CU adîncă mîhnlre în
izolate conform c erinţelo-r anei industrializării. Producţia la unison, işi doresc oraşul treţ. Este un exemplu suflet anunţăm încetarea ful
lin sec- | circulaţii fluente străzile marfă Industrială a oraşu tot mai înfloritor, Iar pen bun de urmat şi pentru P I E R D E R E gerătoare din viaţă a celui
ard-ves- ( Joseni. din Silvaşu de Sus lui a crescut, din 1965, de tru aceasta ajută ta înăl alte cooperative agrico care ne-a fost soţ, părinte şî
/a sem- • PIERDUT legitimaţie ser bunic ELI ANDRONE. Inmor-
cpuncre | şi Principală din Sitvaşu cinci ori. Din 1965 la Ha ţarea tuturor ctitoriilor Iul, le din judeţul nostru. viciu, eliberată de I.M.P. Hu mîntarea astăzi, 19 februarie,
1 nedoara, pe numele Ringel ora 13, în satul Orăştioara do
Dorina. O declar nulă. (0161) Jos. Familia îndoliată. (9156)