Page 69 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 69

SA PRODUCEM tir MAI MULTA !
                                                                                                                                 S*0 ECONOMISIM PE TOATE CAILE !


                                                                                                  încadrarea în repartiţii este

                                                                                         obligatorie pentru toţi consumatorii.

                                                                                                       I)e ce unii le depăşesc ?


                                                                                         Aşa-zişii   mici   consuma­  rale.  La  „Oltul"  —  unita­  re,  în  luna  ianuarie  —  du.
                                                                                        tori  nu  simt  mici  pe  cum   te condusă de Anica. Oltean  pă  spusele  şefului  de  uni-*
                                                                                       ar   părea.   însumarea   lor   —   fluctuaţiile  de  consum   tate  Viorel  Popa  —  reali­
                                                                                       înseamnă,   de   fapt,   pentru   de  la  o  zi  la  alta  sînt  mari   zează   zilnic   economii   de
                                                                                       sistemul   energetic   naţio­  şi   nejustificatc;   poate   doar   10—15  kWh  faţă  de  repar­
                                                                                        nal,  tot  un  mare  consuma­  de  faptul  că,  în  spaţii  în­  tiţie.   Aceasta   nu   înseam­
                                                                                        tor.  Iată  de  ce,  şi  faţă  de   chise — magazii, birou etc.  nă  însă  ca  în  spaţiile  de
           Anul XLI, nr. 9 723   MARŢI, 21 FEBRUARIE 1989        4 pagini - 50 bani     unităţile   cu   consum   mai   —   poţi  întâlni,  în  plină  zi,   servire,  de  producţie  şi  de.
                                                                                        moderat   de   energie  elec­  luminile   arzînd   degeaba.   pozitare   luminile   să   ardă
                                                                                        trică  —  sau  de  altă  na­  Evidenţa   consumurilor   —   şi  în  miezul  zilei,  cum  s-a
                                                                                        tură  —  trebuie  manifesta­  care  aici,  nu  se  ţine  zil­  întîmplat   luni,   Ia   orele
                                                                                                    exigenţă
                                                                                                             cînd
                                                                                        tă
                                                                                            aceeaşi
                                                                                                                                              12,  cînd  am  găsit  aprinse
                                                                                                                   nic  —  arată  că  repartiţii­
                          io                                                            este   vorba   de   încadrarea   le   pe   ianuarie   n-au   fost   nu  mai  puţin  de  19  cor­
                                                                                        în repartiţiile aprobate.
                                                                                                                                         nu
                                                                                                                                             puri de iluminat.
                                                                                                                                   însă
                                                                                                                           Aceasta
                                                                                                                   depăşite.
                                                                                         Aceasta  a  fost  tema  rai­  dă dreptul la risipă.   Am   mai   vizitat   şi   alte
                                                                                        dului  pe  care  l-am  orga­  Cofetăria   „Magnolia"   are   unităţi   de   alimentaţie   pu­
                      program al dezvoltării socialiste a ţării,                        a.c.   în  luni,   13   de  februarie   şi  spaţii  de  producţie  cu­  blică   din  „Tic-tac",   „Comu­
                                                                                        nizat
                                                                                                                                                        municipiu
                                                                                                                                                                  —■
                                                                                                                                cu  plite  e-
                                                                                                unităţi
                                                                                                                         dotate
                                                                                                           servire
                                                                                                                   linară,
                                                                                                                                             „Union",
                                                                                          r
                                                                                        socială   din   municipiul   loctricc.  Pe  una  dintre  ele   nul"  etc.  Peste  tot  se  ma­
                al perfecţionării muncii şi vieţii întregului popor                     Hunedoara   şi   oraşul   Că­  a   fost   Probabil  apă  că   pentru   nifestă   grijă   cotele   reparti­
                                                                                                                           pusă
                                                                                                                                                                 înca­
                                                                                                                                                          pentru
                                                                                        lări.
                                                                                                                                        apa
                                                                                                                                              drarea
                                                                                                                   încălzit.
                                                                                                                                                     în
                                                                                          între   unităţile   de   ali­  a  fiert  căci  încă  mai  clo­  zate.   De   altfel,   directorul
                                                                                        mentaţie   publică,   „Traian"   cotea  cînd  am  ajuns  aici.   I.C.S.A.P.,   tovarăşul   Ioan
                                                                                        şl   „Oltul",   din   Hunedoara,   Atunci  a  fost  decuplată  şi   Cighi, ne spunea:
                     Baze trainice pentru creşterea                                     nu  este  o  mare  diferenţă   plita   electrică,   vechi   de   o-   dere,   preocuparea   pentru
                                                                                                                                 trădînd
                                                                                                                                               —  La  noi  în  întreprin­
                                                                                        de  dever.  Este,  în  schimb,
                                                                                                                          mai
                                                                                                                                          a
                                                                                                                   biceiuri
                                                                                        diferenţă  în_  modul  cum  sc   uita   conectate   aparate   a   încadrarea   în   repartiţia   de
                   continuă a producţiei de cărbune                                     gospodăreşte   prima   unita­  căror   funcţionare   nu   mai   ze   naturale   se   manifestă
                                                                                                     energia
                                                                                                             re­
                                                                                                                                              energie  electrică  şi  de  ga­
                                                                                        partizată.
                                                                                                                   e  necesară.  Poate  în  ase­
                                                                                                 La
                                                                                        te,   condusă   de  Constantin   menea  fapte  stă  şi  expli­  la ţoale nivelurile.' A ceas-
         Oamenii    muncii   din   ţârii,  aceasta  fiind  o  con­  depăşit   prevederile   de   Năstase  —  nici  un  con­
       cea  mai  veche  citadriâ  a   diţie  esenţială  pentru  dez­  plan  pentru  anul  ■  trecut                caţia   depăşirii   cu   162
                                                                                                                   k\Vh  a  repartiţiei  pe  luna
       cărbunelui   din   bazinul   voltarea   şi   mai   puternică   la  lucrările  de  investiţii  a   sumator   nejustificat.   în                ION CIOCLE1,
       Văii  Jiului  —  i-am  rttimit   a  economiei  naţionale,  pen­  creat   condiţii   favorabile   consecinţă,   se   înregistrea­  ianuarie.   TRAIAN BONDOR
        pe  minerii  de  la  Petrila  —   tru   înfăptuirea   măreţului   creşterii   tot   mai   substan­  ză  economii  la  energie  e-   Complexul „Dunărea"
       au   abordat   sarcinile   deo­  obiectiv   stabilit   de   Con­  ţiale  a  cantităţii  şi  calită­  lectrică şi la gaze natu­  este una din unităţile ca­  (Continuare in pag. a 2-a)
       sebit   de   mobilizatoare   ce   gresul  al  XlII-lea  şi  Con­  ţii cărbunelui extras.  ■.V.V.W.WA'.V.Y.-r.V.VAVV.V.V.V.VAV.V.V.VAV.VJ r.v.v.-.v.v.v.v.v.v.v.
       le  revin  în  acest  al  patru­  ferinţa   Naţională   ale   Un   alt   interlocutor,   mi­
       lea   an.   decisiv,   al   cinci­  partidului   —   situarea   Ro-   nerul  şef  de  brigadă  Au­
        nalului  1986—1930  cu  ho-   rnâniei   socialiste,   la   sfîrşi-   rel   Grigore,   din   sectorul   Sporirea efectivului de ovine impune să fie
        târîrea  unanimă  de  a  face   tul  acestui  cincinal,  în  rîn.   VI,  ne-a  vorbit  despre  e-
        din   1989   anul   celei   mai   dul ţărilor mediu dezvol-  fectele  pozitive  pe  care  le             orice pierdere ia fătări!
        mari   producţii   din   istoria                     au  asupra  bunului  mers  al
        unităţii.   în   acest   fel.   co­                  producţiei,  însuşirea  şi  ge­
        lectivul   întreprinderii   mi­  I. M. PETRILA       neralizarea   experienţei   bri.-   Sporirea   efectivului   de   re a unor produşi viabili,   taţie  cu  un  plus  de  15—20
        niere  Petrila  va  aduce  o-                        găzilor   fruntaşe.   Relevant   ovine-,-   în   scopul   realizării   viguroşi, cu o greutate   la  sulă  U.N.  şi  25—30  la
        rnagiul  său  de  faptă  mun­                        în  acest  sens  este  faptul   prevederilor   programului   corporală ridicată şi, ul­  sută   proteină   digestîbiiă
        citorească,   revoluţionară,   tate.   In   recenta   adunare   că  dintre  cele  12  brigăzi   judeţean   de   dezvoltare   a   terior, cu un ritm intens   faţă   de   raţia   do   întreţi­
        aniversării  a  43  de  ani  de   a   oamenilor   muncii   am   de  frontalişti,  10  şi-au  de­  zootehniei   şi   creşterii   efi­  de creştere şi dezvoltare,   nere   constituie   o   măsură
        la   victoria   revoluţiei   de   analizat   temeinic,   cu   spi­  păşit  sarcinile  de  plan  pe   cienţei  acestei  specii  de  a­  în acest scop este nece­  importantă   pentru   preve­
        la  23  August  1944  şi  celui   rit  de  exigenţă  şi  răspun­  anul  trecut.  Acest  lucru  a                                      nirea   pierderilor   de   miei
        de  al  XlV-lea  Congres  al   dere,   realizările   obţinute   fost  posibil  datorită  extin­                                       şi   accelerarea   ritmului   de
        partidului.               în  anul  trecut,  am  stabilit   derii  metodei  tavanului  de   Tribuna specialistului                    creştere   a   acestora.   Fura­
                                                                                                                                              jele  trebuie  să  fie  de  bună
         —  Din  magistrala  Expu­  un  program  clar  de  acţiu­  rezistenţă   şi   armării   cu                                            calitate,  deoarece  cele  mu­
        nere   a   secretarului   gene­  ne   pentru   îndeplinirea   cu   sbîlpi   hidraulici   indivi­                                      cegăite   sau   îngheţate   pot
        ral   al   partidului,   tovarăşul   succes   a   mobilizatoarelor   duali,  tehnologie  care  ex­  din agricultură                   provoca   avorturi   la   puţm
        Nicolae  Ceau.şescu.  din  ce­  sarcini  ce  ne  revin  în  a-   plică,   în   mare   măsură,                                         timp   după   administrare
        lelalte   cuvântări   rostite   in   cest an.        creşterea  cu  300  tone  a                                                       De   asemenea,   aglomeră­
        ultima   perioadă   de   ilus­  Rezultatele   bune   din   producţiei   medii   zilnice   nimale  necesită  ca  în  fie­  sar ca în perioada de ges­  rile   sau   parcurgerea   de
        trul  conducător  al  partidu­  19ou  —  continua  ideea  ing   realizate   anul   trecut   faţă   care   fermă   şi   unitate   să   taţie să se asigure o hră-   drumuri   lungi.   îndeosebi
        lui  şi  statului  —  remarca   Bujor   Bogdan,   directorul   de 1987.         fie  luate  măsuri  hotă  rlte    nirc care să satisfacă alît
        minerul  şef  de  brigadă  Şte­  I.M.  Petrila  —,  an  în  care   —   Consiliul   oamenilor   în  vederea  obţineriE  ‘  unui   propriile cerinţe biologice   pe   terenuri   alunecoase,
                                                                                                                                              trebuie  să  fie  evitate,  fără
        fan  Alba,  membru  în  con­  am  realizat  cea  mai  mare   muncii,   sub   îndrumarea   indice   de   natalitate   ridi­  ale oii-mame, cît şi desfă­  a   exclude   însă   mişcarea
        siliul   oamenilor   muncii   producţie   din   istoria   uni­  comitetului   de   partid   tre­  cat   şi   evitării   oricăror   şurarea normală a proce­  turmelor  do  ovine,
                                                                                        pierderi la fătări.
        din   întreprindere   —   am   tăţii  noastre,  superioară  cu   buie  să-şi  facă  mai  mult                   selor de creştere corpora­  în vederea evitării even.
        reţinut   şi   ne-am   însuşit   82  000  tone  de  cărbune  ce­  simţită   prezenţa   Ui   orga­  înfăptuirea   unui   aseme-   lă a produşilor, formarea
        cu  toţii  înalta  datorie  de   lei   realizate   în   1987,   ne   nizarea ştiinţifică a pro-  nea  deziderat  este  nemij­  şi dezvoltarea aptitudini­  Dr. AUREL OPRIŞA,
        a   ne   amplifica   necontenit   stimulează  dar  ne  şi  obli­                locit   condiţionată   de   ac   lor lor productive.          O.J.R.S.A. Deva
        eforturile   în   vederea   spo­  gă  la  eforturi  mai  susţi­  MIRCEA DIACONU  ţiunile   ce   se   întreprind   Hrănirea   stimulativă   a
        ririi   şi   mai   accentuate   p   nute.   De   asemenea,   plu­               pentru   obţinerea  la  naşte-  oilor în perioada de ges­  (Continuare in pag. a 2-a)
        bazei  de  materii  prime  a  sul de 564 ml cu care am  {Continuare în pag. a 2-a)
         Transportul auto     * I * I -fluent, operativ, eficient, in deplină siguranţă
                                    Cu   toate   aceste   rezulta,   îndeplinit   toate   obligaţii­  tului  de  partid,  preşedinte,
          în   perioada   analizată,   te   pozitive,   adunarea   re­  le.  Au  fost  numeroase  acte   le   consiliului   oamenilor
         comuniştii,   colectivul   prezentanţilor   oamenilor   de   indisciplină,   întârzieri   muncii  —,  aşa  cum  ne  cere.
         de  muncă  de  la  între­  muncii   de   la   I.T.A.   Deva   la  plecarea  în  cursă,  com­  secretarul  general  al  parti­
         prinderea   de   transpor­  nu  a  fost  una  festivă,  în   portări   necuviincioase   ale   dului,   tovarăşul   Nicolae
         turi  auto  Deva  au  ra­  care   automulţumirea,   lau­  personalului   de   bord,   în­  Ceauşescu.   Rezultatele   bu­
         portat   următoarele   re­  dele   să   aibă   prioritate.   voiri,   absenţe   nemotivate   ne  dobîndite  în  prima  lu­
         zultate:  ®  Venituri  bru­  Trecîndu-se  Ia  analiza  con.   ete.             nă  din  acest  an  ne  întă­
         te  —  103,8  la  sulă,  din   cretă,   critică   şi   autocritică   Acestui  ton  critic  şi  au­  resc   certitudinea   că   ne
         care: transport marfă     a   activităţii   din   fiecare   tocritic  al  dării  de  seamă   vom   îndeplini   şi   depăşi
         —  101,8 la sută, trans-  autobază  şi  autocoloană,  a   i  s-au  aliniat  toţi  cei  care   sarcinile   şi   angajamentele
       I port călători — 104,5     fost subliniat adevărul că  au participat la dezbateri,  pe  care  ni  le-am  asumat,
         Ia   sută,   transporturi                                                      vom  .  întâmpina  cele  două
         industriale   —   110,2   la                                                   mari  evenimente  eu  reali­
         sută   «   Tone   transpor­   Adunări generale ale oamenilor muncii            zări   de   înalt   prestigiu
         tate  —  100,3  la  sută,                                                      muncitoresc.
         călători/km  —  104,4  la                                                        —  Am  primit  astăzi  Di­
         sută • Producţia netă     rezultatele   puteau   fi   mai   din   cuvântul   cărora   am   ploma  de  autobază  frunta­
         —  105,2  la  sută  0  Pro­  bune  dacă  în  anul  trecut   reţinut   angajamentul   de   a   şă   pe   întreprindere.   Este
         ductivitatea   muncii   —   nu  existau  şi  o  seamă  de   munci   mai   bine,   intr-un   o  mare  cinste  pentru  co­
         106,8  la  sută  0  în  ace­  lipsuri   şi   neajunsur,   acte   spirit  de  ordine  şl  disci­  lectivul   autobazei   din   O-
         eaşi   perioadă   au   fost   de   indisciplină.   Datorită   plină,  pentru  ca  în  acest   răştie   —   arăta   tovarăşul
         depăşite  substanţial  toa­  acestor  fenomene  nu  s-au   al  patrulea  an  al  cincina­  Silviu   Thirtheu,   şeful   au­
         te   angajamentele   asu­  realizat   integral   volumele   lului  să  se  obţină  rezultate   tobazei.   Cintărindu-ne   bi­
         mate  în  întrecerea  so­  de  transport  Ia  unii  bene­  superioare.         ne   rezultatele   obţinute   în
         cialistă  •  în  urma  eva­  ficiari  cum  sînt:  C.S.  Hu­  —   Anul   aniversării   a   anul   de   curînd   încheiat,
         luării   acestor   rezultate   nedoara,   T.A.G.C.M.   Deva,   patru   decenii   şi   jumătate   trebuie  să  spun  că  deşi  ne
         au   fost  stabiliţi  frunta­  Direcţia  judeţeană  de  dru­  de   la   înfăptuirea   actului   situăm  pe  locul  întâi  în  în­
         şii  în  muncă  pe  anul   muri   şi   poduri.   Consiliul   istorie   de   la   23   August   trecerea   socialistă,   avem
         trecut:  colectivele  de  la   popular   judeţean.   Canalul   1944   şi   Congresului   al   posibilităţi   să   ne   îmbună­
         autobazele   Orăştie,   Pe­  Dunăre   —   Bucureşti,   la   XlV-lea   al   partidului   tre­  tăţim   activitatea.   în   conti­
         troşani,   Deva,   Hunedoa-   transportul  de  masă  minie­  buie  să  fie  şi  pentru  co­  nuare   vom   accentua   pe
         ra,   Haţeg,   Brad,   clasa­  ră  din  bazinele  carbonife­  lectivul  nostru  un  an  re­  întronarea   ordinii   şi   disti-
         te  în  această  ordine  a   re   unde   întreprinderea   a   cord   în   întreaga   activitate   GH. I. NEGREA  U.U.M.R. Crişcîor. Lăcătuşul Ioan Ncgriu montează
         hărniciei.                avut  sarcini.  Nici  la  trans­  —   sublinia   tovarăşul   Ioan                subansamblc pe axul roţilor vngoneţilor de mină.
                                   portul de călători nu s-au  Harag a, secretarul comite­  (Continuare in pag. a 2 a)                           Foto NICOLAE GHEORGHIU
   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74