Page 69 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 69
SA PRODUCEM tir MAI MULTA !
S*0 ECONOMISIM PE TOATE CAILE !
încadrarea în repartiţii este
obligatorie pentru toţi consumatorii.
I)e ce unii le depăşesc ?
Aşa-zişii mici consuma rale. La „Oltul" — unita re, în luna ianuarie — du.
tori nu simt mici pe cum te condusă de Anica. Oltean pă spusele şefului de uni-*
ar părea. însumarea lor — fluctuaţiile de consum tate Viorel Popa — reali
înseamnă, de fapt, pentru de la o zi la alta sînt mari zează zilnic economii de
sistemul energetic naţio şi nejustificatc; poate doar 10—15 kWh faţă de repar
nal, tot un mare consuma de faptul că, în spaţii în tiţie. Aceasta nu înseam
tor. Iată de ce, şi faţă de chise — magazii, birou etc. nă însă ca în spaţiile de
Anul XLI, nr. 9 723 MARŢI, 21 FEBRUARIE 1989 4 pagini - 50 bani unităţile cu consum mai — poţi întâlni, în plină zi, servire, de producţie şi de.
moderat de energie elec luminile arzînd degeaba. pozitare luminile să ardă
trică — sau de altă na Evidenţa consumurilor — şi în miezul zilei, cum s-a
tură — trebuie manifesta care aici, nu se ţine zil întîmplat luni, Ia orele
exigenţă
cînd
tă
aceeaşi
12, cînd am găsit aprinse
nic — arată că repartiţii
io este vorba de încadrarea le pe ianuarie n-au fost nu mai puţin de 19 cor
în repartiţiile aprobate.
nu
puri de iluminat.
însă
Aceasta
depăşite.
Aceasta a fost tema rai dă dreptul la risipă. Am mai vizitat şi alte
dului pe care l-am orga Cofetăria „Magnolia" are unităţi de alimentaţie pu
program al dezvoltării socialiste a ţării, a.c. în luni, 13 de februarie şi spaţii de producţie cu blică din „Tic-tac", „Comu
nizat
municipiu
—■
cu plite e-
unităţi
dotate
servire
linară,
„Union",
r
socială din municipiul loctricc. Pe una dintre ele nul" etc. Peste tot se ma
al perfecţionării muncii şi vieţii întregului popor Hunedoara şi oraşul Că a fost Probabil apă că pentru nifestă grijă cotele reparti
pusă
înca
pentru
lări.
apa
drarea
încălzit.
în
între unităţile de ali a fiert căci încă mai clo zate. De altfel, directorul
mentaţie publică, „Traian" cotea cînd am ajuns aici. I.C.S.A.P., tovarăşul Ioan
şl „Oltul", din Hunedoara, Atunci a fost decuplată şi Cighi, ne spunea:
Baze trainice pentru creşterea nu este o mare diferenţă plita electrică, vechi de o- dere, preocuparea pentru
trădînd
— La noi în întreprin
de dever. Este, în schimb,
mai
a
biceiuri
diferenţă în_ modul cum sc uita conectate aparate a încadrarea în repartiţia de
continuă a producţiei de cărbune gospodăreşte prima unita căror funcţionare nu mai ze naturale se manifestă
energia
re
energie electrică şi de ga
partizată.
e necesară. Poate în ase
La
te, condusă de Constantin menea fapte stă şi expli la ţoale nivelurile.' A ceas-
Oamenii muncii din ţârii, aceasta fiind o con depăşit prevederile de Năstase — nici un con
cea mai veche citadriâ a diţie esenţială pentru dez plan pentru anul ■ trecut caţia depăşirii cu 162
k\Vh a repartiţiei pe luna
cărbunelui din bazinul voltarea şi mai puternică la lucrările de investiţii a sumator nejustificat. în ION CIOCLE1,
Văii Jiului — i-am rttimit a economiei naţionale, pen creat condiţii favorabile consecinţă, se înregistrea ianuarie. TRAIAN BONDOR
pe minerii de la Petrila — tru înfăptuirea măreţului creşterii tot mai substan ză economii la energie e- Complexul „Dunărea"
au abordat sarcinile deo obiectiv stabilit de Con ţiale a cantităţii şi calită lectrică şi la gaze natu este una din unităţile ca (Continuare in pag. a 2-a)
sebit de mobilizatoare ce gresul al XlII-lea şi Con ţii cărbunelui extras. ■.V.V.W.WA'.V.Y.-r.V.VAVV.V.V.V.VAV.V.V.VAV.VJ r.v.v.-.v.v.v.v.v.v.v.
le revin în acest al patru ferinţa Naţională ale Un alt interlocutor, mi
lea an. decisiv, al cinci partidului — situarea Ro- nerul şef de brigadă Au
nalului 1986—1930 cu ho- rnâniei socialiste, la sfîrşi- rel Grigore, din sectorul Sporirea efectivului de ovine impune să fie
târîrea unanimă de a face tul acestui cincinal, în rîn. VI, ne-a vorbit despre e-
din 1989 anul celei mai dul ţărilor mediu dezvol- fectele pozitive pe care le orice pierdere ia fătări!
mari producţii din istoria au asupra bunului mers al
unităţii. în acest fel. co producţiei, însuşirea şi ge
lectivul întreprinderii mi I. M. PETRILA neralizarea experienţei bri.- Sporirea efectivului de re a unor produşi viabili, taţie cu un plus de 15—20
niere Petrila va aduce o- găzilor fruntaşe. Relevant ovine-,- în scopul realizării viguroşi, cu o greutate la sulă U.N. şi 25—30 la
rnagiul său de faptă mun în acest sens este faptul prevederilor programului corporală ridicată şi, ul sută proteină digestîbiiă
citorească, revoluţionară, tate. In recenta adunare că dintre cele 12 brigăzi judeţean de dezvoltare a terior, cu un ritm intens faţă de raţia do întreţi
aniversării a 43 de ani de a oamenilor muncii am de frontalişti, 10 şi-au de zootehniei şi creşterii efi de creştere şi dezvoltare, nere constituie o măsură
la victoria revoluţiei de analizat temeinic, cu spi păşit sarcinile de plan pe cienţei acestei specii de a în acest scop este nece importantă pentru preve
la 23 August 1944 şi celui rit de exigenţă şi răspun anul trecut. Acest lucru a nirea pierderilor de miei
de al XlV-lea Congres al dere, realizările obţinute fost posibil datorită extin şi accelerarea ritmului de
partidului. în anul trecut, am stabilit derii metodei tavanului de Tribuna specialistului creştere a acestora. Fura
jele trebuie să fie de bună
— Din magistrala Expu un program clar de acţiu rezistenţă şi armării cu calitate, deoarece cele mu
nere a secretarului gene ne pentru îndeplinirea cu sbîlpi hidraulici indivi cegăite sau îngheţate pot
ral al partidului, tovarăşul succes a mobilizatoarelor duali, tehnologie care ex din agricultură provoca avorturi la puţm
Nicolae Ceau.şescu. din ce sarcini ce ne revin în a- plică, în mare măsură, timp după administrare
lelalte cuvântări rostite in cest an. creşterea cu 300 tone a De asemenea, aglomeră
ultima perioadă de ilus Rezultatele bune din producţiei medii zilnice nimale necesită ca în fie sar ca în perioada de ges rile sau parcurgerea de
trul conducător al partidu 19ou — continua ideea ing realizate anul trecut faţă care fermă şi unitate să taţie să se asigure o hră- drumuri lungi. îndeosebi
lui şi statului — remarca Bujor Bogdan, directorul de 1987. fie luate măsuri hotă rlte nirc care să satisfacă alît
minerul şef de brigadă Şte I.M. Petrila —, an în care — Consiliul oamenilor în vederea obţineriE ‘ unui propriile cerinţe biologice pe terenuri alunecoase,
trebuie să fie evitate, fără
fan Alba, membru în con am realizat cea mai mare muncii, sub îndrumarea indice de natalitate ridi ale oii-mame, cît şi desfă a exclude însă mişcarea
siliul oamenilor muncii producţie din istoria uni comitetului de partid tre cat şi evitării oricăror şurarea normală a proce turmelor do ovine,
pierderi la fătări.
din întreprindere — am tăţii noastre, superioară cu buie să-şi facă mai mult selor de creştere corpora în vederea evitării even.
reţinut şi ne-am însuşit 82 000 tone de cărbune ce simţită prezenţa Ui orga înfăptuirea unui aseme- lă a produşilor, formarea
cu toţii înalta datorie de lei realizate în 1987, ne nizarea ştiinţifică a pro- nea deziderat este nemij şi dezvoltarea aptitudini Dr. AUREL OPRIŞA,
a ne amplifica necontenit stimulează dar ne şi obli locit condiţionată de ac lor lor productive. O.J.R.S.A. Deva
eforturile în vederea spo gă la eforturi mai susţi MIRCEA DIACONU ţiunile ce se întreprind Hrănirea stimulativă a
ririi şi mai accentuate p nute. De asemenea, plu pentru obţinerea la naşte- oilor în perioada de ges (Continuare in pag. a 2-a)
bazei de materii prime a sul de 564 ml cu care am {Continuare în pag. a 2-a)
Transportul auto * I * I -fluent, operativ, eficient, in deplină siguranţă
Cu toate aceste rezulta, îndeplinit toate obligaţii tului de partid, preşedinte,
în perioada analizată, te pozitive, adunarea re le. Au fost numeroase acte le consiliului oamenilor
comuniştii, colectivul prezentanţilor oamenilor de indisciplină, întârzieri muncii —, aşa cum ne cere.
de muncă de la între muncii de la I.T.A. Deva la plecarea în cursă, com secretarul general al parti
prinderea de transpor nu a fost una festivă, în portări necuviincioase ale dului, tovarăşul Nicolae
turi auto Deva au ra care automulţumirea, lau personalului de bord, în Ceauşescu. Rezultatele bu
portat următoarele re dele să aibă prioritate. voiri, absenţe nemotivate ne dobîndite în prima lu
zultate: ® Venituri bru Trecîndu-se Ia analiza con. ete. nă din acest an ne întă
te — 103,8 la sulă, din cretă, critică şi autocritică Acestui ton critic şi au resc certitudinea că ne
care: transport marfă a activităţii din fiecare tocritic al dării de seamă vom îndeplini şi depăşi
— 101,8 la sută, trans- autobază şi autocoloană, a i s-au aliniat toţi cei care sarcinile şi angajamentele
I port călători — 104,5 fost subliniat adevărul că au participat la dezbateri, pe care ni le-am asumat,
Ia sută, transporturi vom . întâmpina cele două
industriale — 110,2 la mari evenimente eu reali
sută « Tone transpor Adunări generale ale oamenilor muncii zări de înalt prestigiu
tate — 100,3 la sută, muncitoresc.
călători/km — 104,4 la — Am primit astăzi Di
sută • Producţia netă rezultatele puteau fi mai din cuvântul cărora am ploma de autobază frunta
— 105,2 la sută 0 Pro bune dacă în anul trecut reţinut angajamentul de a şă pe întreprindere. Este
ductivitatea muncii — nu existau şi o seamă de munci mai bine, intr-un o mare cinste pentru co
106,8 la sută 0 în ace lipsuri şi neajunsur, acte spirit de ordine şl disci lectivul autobazei din O-
eaşi perioadă au fost de indisciplină. Datorită plină, pentru ca în acest răştie — arăta tovarăşul
depăşite substanţial toa acestor fenomene nu s-au al patrulea an al cincina Silviu Thirtheu, şeful au
te angajamentele asu realizat integral volumele lului să se obţină rezultate tobazei. Cintărindu-ne bi
mate în întrecerea so de transport Ia unii bene superioare. ne rezultatele obţinute în
cialistă • în urma eva ficiari cum sînt: C.S. Hu — Anul aniversării a anul de curînd încheiat,
luării acestor rezultate nedoara, T.A.G.C.M. Deva, patru decenii şi jumătate trebuie să spun că deşi ne
au fost stabiliţi frunta Direcţia judeţeană de dru de la înfăptuirea actului situăm pe locul întâi în în
şii în muncă pe anul muri şi poduri. Consiliul istorie de la 23 August trecerea socialistă, avem
trecut: colectivele de la popular judeţean. Canalul 1944 şi Congresului al posibilităţi să ne îmbună
autobazele Orăştie, Pe Dunăre — Bucureşti, la XlV-lea al partidului tre tăţim activitatea. în conti
troşani, Deva, Hunedoa- transportul de masă minie buie să fie şi pentru co nuare vom accentua pe
ra, Haţeg, Brad, clasa ră din bazinele carbonife lectivul nostru un an re întronarea ordinii şi disti-
te în această ordine a re unde întreprinderea a cord în întreaga activitate GH. I. NEGREA U.U.M.R. Crişcîor. Lăcătuşul Ioan Ncgriu montează
hărniciei. avut sarcini. Nici la trans — sublinia tovarăşul Ioan subansamblc pe axul roţilor vngoneţilor de mină.
portul de călători nu s-au Harag a, secretarul comite (Continuare in pag. a 2 a) Foto NICOLAE GHEORGHIU