Page 73 - Drumul_socialismului_1989_02

ă A ^ ft
D E
. T U R A |
Cunoştinţele dobîndite — aplicate
t f
cu folos în activitatea din agricultură

Beneficiind de o prezen­ în susţinerea expunerii, marcat faptul că, vorbind
ţă numeroasă a cursanţi­ lectorul a folosit planşe şi despre tehnologiile specifi­
lor,''•ultima dezbatere din alte materiale ilustrative ce la aceste culturi, meto­
actualul ciclu al învăţă­ cuprinzînd tehnologiile de dele menite să ducă la
mântului agrozootehnic, cea lucru ale principalelor sporirea potenţialului pro­
recapitulativă, s-a desfăşu. culturi. Semnificativ este ductiv al terenurilor cul­
rat în bune condiţii la faptul că, bine condusă de tivate cu lucerna şi trifoi,
C.A.P. Peştişu Mare. Prac­ lector şi cuprinzînd ele­ s-au făcut referiri la as­
tic, în timpul dezbaterii, mente de real interes, te­ pecte concrete din unita­
cc
al
şef
ORGAN flt COMITETULUI JUPETOI HUNEDOARA AL PC;R; inginerul Furca, lectorul unităţii, ma supusă atenţiei a in­ te, la sarcinile acest revin
an
în
cooperatorilor
citat la discuţii. printre
Ioan
cer­
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N cului, a readus în atenţia în vederea sporirii canti­
tăţilor de furaje de pe pa­
cursanţilor principalele jiştile naturale şi cele cul­
sarcini şi obiective ce re­ învâţămîntul tivate.
vin cooperatorilor de aici agrozootehnic —
Anul XLI, nr. 9 724 MIERCURI, 22 FEBRUARIE 1989 4 pagini - 50 bani în acest an, căutînd, tot­ în cadrul dezbaterii s-au
mă­
odată, să fixeze în con­ şcoală a evidenţiat recentele Comite­
suri
de
adoptate
ştiinţa acestora cele mai recoltelor bogate tul Politic Executiv al
importante cerinţe şi ve­ C.C. al P.C.R. privind mă­
n lumina sarcinilor şi orientăriior formulate rigi ale fluxului tehnologic rirea fondului de corealo
la culturile ce urmează să cei care au fost mai ac­
se însămînţeze în primă­ tivi numărîndu-se Ladis- şi legume destinat retri­
de tovarăşul NICQLAE CEAUŞESCU vară. Tot în cadrul aces­ Iau Nagy, Eugenia Popa, buirii în natură a coope­ le
ce
sarcinile
ratorilor,
tei dezbateri au fost sub­ Clara Oargă, Ioan Poenar revin celor din Peştişu
limate măsurile adoptate Rozalia Feher, cooperatori Mic pentru sporirea pro­
de Comitetul Politic Exe­ care şi la muncă pe ogoa­ ducţiilor agricole.
re îşi dovedesc destoinicia
Importante succese în producţie cutiv al C.C. al P.C.R. in şi hărnicia. Cursanţi cum sînt Ior­
şedinţa
din
februarie
8
a.c., privind perfecţiona­ In coreul dc „Cultura dan Luca, Gheorghe VLaic-
Ilea,
Cheţ,
Zoriţa
Zamfi­
Lucrări executate de în munca minerilor. trase, următoarele: sec­ rea retribuirii în acord cerealelor, plantelor tehnî. ra Gheorghe, Margareta
Rezultate bune a obţi­ torul I — cu 1500 tone global în cooperativele a- ce şi furajelor" de la Ciorogar, Ioan Irinei, Par­
în avans nut colectivul acestui sec­ de cărbune, sectorul II gricole de producţie şi ma­ C.A.P. Peştişu Mic (lector
tor şi de la începutul a- — cu 600 tone, IIA — jorarea retribuţiei în na­ Ileana Radu, inginerul şef tenie Negrită au fost şl
Sectorul specializat e- de aştă dată orintre cci
lectromecanic subteran, nului curent, depăşin- 323 -tone şi III — 38 to­ tură a cooperatorilor, evi- al unităţii) s-a dezbătut mai activi, dovedind inte­
coordonat de inginerul du-şi prevederile perioa­ ne. Dintre brigăzile care denţiindu-se necesitatea tema „Metode de sporire res şi răspundere în însu­
Mihai Costina, a ocupat, dei cu 10,6 la sută la obţin zi de zi producţii mobilizării mai ample a a cantităţilor de masă şirea tehnologiilor de lu­
în 1988 — prin realiză­ producţia industrială, 1,5 superioare celor planifi­ tuturo la muncă, efectuă­ verde, îndeosebi a lucer- cru specifice culturilor a-
r
rile deosebite obţinute în Ia sută la lucrările de cate le amintim pe cele rii la un nivel agrotehnic nei şi trifoiului". Şi aici gricole. Sînt aceiaşi oameni
producţie — locul al II- revizii şi reparaţii, 36,8 conduse de Gheorglie cît mai ridicat a lucrări­ dezbaterile s-au desfăşu­ care în cîmp, la muncă,
ica în întrecerea socia­ la sută la productivitatea Văsîi, Petru Cingă, Ion lor specifice fiecărei cul­ rat în condiţii bune, din se află mereu în fruntea
listă desfăşurată Ia I.M. valorică a muncii, 12,3 Coşci, Vasilc Raţă, Ion turi, pentru a se obţine totalul de 30 de cursanţi celorlalţi cooperatori.
Barza. Iată cîteva din la sută la recuperarea Neicu, Dumitru Rotaru, recolte superioare, sigure înscrişi la coreul respectiv,
rezultatele obţinute: mon­ materialelor refolosibilc. Ioan Ciminga şi Ştefan şi stabile. fiind prezenţi 26. De re­ M. LIONEL
tarea în subteran a unui Se evidenţiază constant Olaru.
ventilator de aeraj cu în muncă, între alţii,
două săptămîni mai de­ maiştrii Ioan David, Ma- Realizări notabile
vreme decît termenul ximilian Miheţ şi Victor
planificat, a unui com­ Jula, echipele conduse Tovarăşul Partenie Ur­
presor la secţia de cal- de Crăciun Călămar, sa, secretarul comitetului
cită Vaţa de Jos cu o Voicu Matieş, Constantin de partid al I.G.C.L. Hu­
săptămînă mai repede şi Lazăr, Cornel Circo, E- nedoara, ne informează :
a unei staţii electrice la mil Pocnar, Tovie Her- — După o lună şi
Gura Slogului cu trei bei, Marcu David. (Ale­ două decade care au tre­
luni în avans. xandru Jurca, corespon­ cut din acest an, colecti­
Activitatea sectorului dent). vul nostru de muncă este
este deosebit de comple­
xă şi de importantă. Prin Din nou în măsură să raporteze
diversitatea lucrărilor e- printre fruntaşi depăşiri la cîţiva dintre
xecutate — întreţinerea, indicatorii de bază: pres­
revizuirea şi repararea Aşa cum ne-a relatat tări în gospodărirea co­
utilajelor şi instalaţiilor ing. Iacob Stoica, direc­ munală — 130 la sută,
din subteran, producerea torul unităţii, după o lu­ diverse prestaţii pentru
şi recondiţionarea unor nă şi jumătate din acest populaţie — 145 la sută,
piese de schimb, repere an deosebit de important iar în construcţii —
şi subansamble, asigura­ pentru încheierea cu suc­ 106,7 la sută. Printre lu­
rea fronturilor miniere ces a cincinalului 1986— crătorii cu cele mai bu­
cu apă potabilă şi pen­ 1990, patru dintre cele ne realizări se numără
tru perforaj, cu acrul cinci sectoare de produc­ Marioara Bălăci, Vasilc
comprimat necesar, eva­ ţie ale I.M. Uricani şi-au Dumitraş, Aron Bălţat,
cuarea apelor reziduale depăşit sarcinile de plan Marin Constantinescu,
din subteran etc. —, elec­ „Ia zi". Acestea sînt, în Leontin Varga, Iosif
tromecanicii sînt perma­ ordinea consistenţei can­ Gherman. (Vasile Grigo-
nent un ajutor de nădej­ tităţilor suplimentare ex­ raş, corespondent).
I.P.S.R.U.M. Deva. Costea Afrenv şi Petru Vesa sînt doi
destoinici lăcătuşi care efectuează lucrări de întreţinere şi
Drumuri spre primăvară t * reparaţii la utilajele de prelucrare din dotarea întreprin­
derii.
Foto NICOlAE GHEORGHIU
Am poposit recent în — Noi îl considerăm un oem la bun sfîrşit fără a Ne-am oprit asupra mo­
cadrul Brigăzii Deva-Bîr- an bun din toate punctele afecta procesul de produc­ dului în care a fost rea­
cea a Antreprizei de con- de vedere. Cheltuielile to­ ţie. Aceasta a însemnat lizat planul la capitolul
strucţii-montaj şi reparaţii tale la 1 000 lei producţie eforturi sporite din par­ drumuri forestiere. Am re­
Deva, care, între alte- sar­ marfă au fost reduse cu tea tuturor oamenilor, gă­ ţinut lungimile „cărărilor" Cu dragoste
cini majore, o are şi pe 0,61 lei, iar cele materia­ sirea şi aplicarea unor so­ realizate, cu multă price­
aceea de a amenaja toate le cu 2,2 lei. Totodată, luţii tehnice pretabile doar pere, dăruire şi hărnicie
drumurile forestiere din productivitatea muncii a la obiectivul respectiv. muncitorească, prin locuri pentru creşterea animalelor
judeţul nostru, pentru a fost mai mare cu 9,71 la Prin mobilizarea exempla­ neumblate şi atît de pito­
cunoaşte şi consemna cî­ sută la activitatea de în­ ră a tuturor formaţiilor de reşti din masivele muntoa­
teva dintre faptele şi gîn- treţinere şi reparaţii ca­ lucru care au acţionat la se ale judeţului: Răscoala In comuna Beriu sînt de ani, deţine in gospo­
durile acestor oameni har­ pacităţi, cu 1,83 la sută I.M£, Deva, plănui valo- — 2 km, Evitare Chei Jieţ mulţi gospodari vrednici dărie 72 de oi, 3 bovine
nici. „Am muncit în 1988 — 0,6 km, Reca Stînconi care cresc un număr spo- şi 3 porci. Et a încheiat
contract pentru 10 oi ţi
— ne-a declarat tovarăşul — 0,4 km, Dumădan — 2,6 rU de animale in gospo­ miei, o bovină, 150 kg
inginer Gheorghe Şuiagă, Ritm şi calitate' In realizarea km ş.a. Tovarăşul Ioan dăriile personale şi con­
şeful brigăzii — la multe Paşol, muncitor cu state tribuie cu cantităţi însem­ brînză şi 150 kg tină.
obiective importante din INVESTIŢIILOR vechi în construcţia de nate de produse la lan­ Un vrednic gospodar
dul de stat şi cel de auto- esfe şi cooperatorul Nica-
judeţul nostru şi am ob­ drumuri forestiere. ne-a a-provizionare teritorială. lae Ştelănie, care creşte
ţinut, în general, rezulta­ la construcţii-montaj şi eu ric aferent a fost depăşit declarat: „In 1988 am par­ Intre aceştia se află şi oc­ in gospodăria personală
te bune. Dc pildă, la' sar­ 17,4 la sută la producţia cu 6,4 la sută". , ticipat direct la deschide­ togenarul Ion Bucur, din patru bovine, porci şi pă­
cinile valorice am obţinut proprie industrială. Adău­ — Dintre formaţiile bri­ rea căii forestiere de ac­ satul Măgureni, care nu sări. Ca şi in anul trecut,
plusuri de 0,2 la sută la gind la toate acestea re­ găzii, care se prezintă cu ces de la Morişoara. Va­ concepe viaţa de ţăran cind a vindut pe bază de
construcţil-cnontaj, 833 000 ducerea consumurilor spe­ cele mai bune realizări ? lea Jiului. Am realizat o fără a creşte animale. El contract peste 1000 I iap- i
lei la lucrările de întreţi­ cifice de materii prime şi — Au încheiat cel mai lungime de 4 km, ceea ce deţine in gospodărie 11 te, el se preocupă de ono­
nere şi reparare a capaci­ materiale, energie electri­ bine anul 1988 echipele înseamnă atît un record bovine şi 22 oi. Pentru a- rarea angajamentului ce şi
că şi combustibil, am pu­ conduse de inginerii Emil
tăţilor de producţie din Săndol şi Ernest Mureşan pentru formaţia noastră, cesi an a contractat să l-a asumat, predind pină
unităţile economice apar­ tut Încheia anul 1988 cu (lucrări: C.P.L. Sebeş, cît şi acumularea de punc­ v'tndă statului trei bovine,
ţinând Ministerului Indus­ depăşirea beneficiului pla­ I.M.C. Deva, Păstrăvăria te preţioase în întrecerea 100 kg caş şi doi miei. acum Ic punctul de co­
lectare peste 300 I lapte.
trializării Lemnului şi Ma­ nificat. Bulzeşti), care au depăşit socialistă". O bună crescătoare de Sint doar ci leva exemple
y
terialelor de Construcţii, Una dintre lucrările planul cu 9 la sută, mais­ Din lungul şir al celor animale este şi Maria O- de vrednici gospodari ce
68,4 tone la confecţii me­ complexe ale anului trecut trul Silviu Ilea (lucrări de mai buni oameni care con­ prea, din satul Cucuiş, ca­
talice, 5 bucăţi tablouri e- a fost repararea acoperi­ dovedesc multă dragoste
şului de la secţia de tu­ construcţii la microhidro- struiesc drumuri spre... re are in gospodărie 6 bo­ pentru creşterea animale­
lectrice, 12 800 mp de pro­ buri „PREMO" de la Î.M.G. centrala Godeanu), cu un succese, adică spre primă­ vine, 5 ovine şi 4 porci. lor, inţelegind aşa cum se
tecţii anticorozive, precum Deva. Tovarăşul inginer plus de 1,4 milioane lei, vara muncii, i-am mai no­ Ea a contractat cu statul cuvine rostul lor de locui­
şl substanţiale depăşiri la Vasile Pop, adjunctul şe­ ing. Ioan Raicu (drumu­ tat pe Cornel Cerb. Ioan
drumurile forestiere. fului de brigadă, ne-a in­ rile forestiere de Ia Mo- 800 litri lapte, lină şl alte tori ai satelor.
produse. Tot in acest sat,
—■ Dar, prin prisma in­ format: „Lucrarea respec­ rişoara şi Baleea) — cu M. LIVEZEANU Samoilă Josin, om la 75 NICOLAE TlRCOB
dicatorilor de eficienţă, tivă, de oare am răspuns un plus de 264 OCX) lei şi
cum a fost anul trecut î direct, am reuşit s-q du~ alţii» * (Continuare in pag. a 3-a)