Page 74 - Drumul_socialismului_1989_02

DRUMUL SOCIALISMULUI MII, 9 721
Pag. 2

ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII

c-.v r .
ccplivi la locurile noastre seninătate în ^ traficul fe­ vele ce stau în faţa coo­ abordare a problemelor, ® 19,00
Oi mai multe materiale refolosibile de muncă, Ia îndatoririle roviar al ţării — sublinia peratorilor din Şoimuş în prin măsurile adoptate, a- 19,25 Teze
zilnice care ne revin — inginerul Avram Drârnbă- acest an şi în perspecti­ dunarea generală a coope­ rile formu!
releva Trandafir Matei, rean, şeful R.C.M. Deva. vă, au fost propuse şi a- ratorilor din Şoimuş a con­ roşul Nico!<
redate fluxurilor productive! magaziner, şef de tură Zilnic, aici se compun şi doptate de adunare nu­ stituit un puternic factor -■ program
tranzit. Cunoaştem că în descompun zeci de tre­ meroase măsuri concrete, de mobilizare o tuturor acţiune re
19,50
Ind
Atît darea de seamă laţii de prelucrare în de­ buna desfăşurare a activi­ nuri, cu inii de vagoane, bine gândite, menite să forţelor existente în uni­ grome prio
prezentată în adunarea pozit". tăţii depindem unii de ce duc materii prime şi ducă la sporirea recoltelor tate la realizarea exem­ Trc..*î dec
generală a oamenilor mun­ • Locul I pe întreprin­ alţii. Dacă la un anume materiale pentru combina­ şi îmbunătăţirea radicală plară a producţiilor stabi­ pliniri mă
cii din întreprinderea ju­ dere, obţinut de central loc se întîrzie ori se înce­ tele siderurgice de lă Hu­ a întregii activităţi din lite.
deţeană pentru recupera­ I-Iaţeg, în întrecerea so­ tinesc lucrurile apar anu­ nedoara şi Călan, la Ter­ toate sectoarele unităţii. Conslructo
Din maree
rea şi valorificarea mate­ cialistă, se datorează în­ mite perturbaţii pe între­ mocentrala Mintia, ori se Astfel, prin modul de MIRCEA LEPADATU triei 0
rialelor refolosibile Ilune- deosebi perseverenţei cu gul flux. expediază produsele finite răspundere
doara-Deva, cît şi discu­ care a fost urmărită cali­ — Eu aş vrea să stărui spre beneficiari. Membrii revoluţi onc
ţiile purtate în acest ca­ tatea muncii, colaborarea asupra unui aspect deo­ de partid, marea majori­ Măsuri hotărîte in scopul tului pei
dru au subliniat cu preg­ cu alte unităţi economice, sebit de important la ca­ tate a lucrătorilor îşi în­ României
nanţă necesitatea de a se cu organizaţiile de masă lea ferată — starea disci­ deplinesc cu cinste aceste cintăm,
acţiona în mod permanent, şi obşteşti, de tineret şi plinară. Deşi în ultima pe­ îndatoriri. Dar tot atît de creşterii contribuţiei ia fondul Muzică u
cu toate forţele, pentru pionieri. Un rol deosebit rioadă, situaţia s-a îmbu­ adevărat este că mai sînt
creşterea cantităţilor de l-a avut înfiinţarea a două nătăţit, va trebui să ne şi abateri, lipsuri, neajun­ de stat şi realizării neoscă 0
nai.
materiale refolosibile re­ puncte de colectare (Ioan fie mereu trează atenţia suri. Consiliul oamenilor
cuperate şi rec irc uitate. Cristea, recuperator) 0 în această privinţă — era muncii, comitetul sindica­
S-a avut în vedere teza Realizarea unei întreţineri tului, al organizaţiei de autoaprovizionării teritoriale
formulată de secretarul corespunzătoare a mijloa­ de părere Nicolae Bogo- tineret, sub conducerea şi
general al partidului, tova­ celor de transport (Adrian slo-v, impiegat de mişcare. îndrumarea comitetului de Desfăşurată în climatul rea Ilea, preşedintele
SELECŢI
răşul Nicolae Ceauşescu, Mihuţ, şef centru Hune­ Avem oameni care absen­ partid să acţioneze cu mai de profundă efervescenţă C.P.A.D.M. Certej, Ma- GRAMUL,
în Expunerea la marele doara) # Cantităţile de tează nemotivat, întîrzie, multă ho.tărîre şi fermita­ politică*şi activitate crea­ • ria Rî.pean, preşedintele programul
forum democratic din no­ metale recuperate pe raza nu-şi îndeplinesc conştiin­ te în vederea eliminării toare, generat de ideile şi C.P.A.D.M. Boşorod — au Răspundci
iembrie 1988: „O atenţie oraşului Călan să fie trans­ cios sarcinile ce le revin, acestora, pentru creşterea orientările desprinse din acordat o atenţie priorita­ lor; io,0(
Ştiri;
10,0
deosebită trebific să se a- portate direct în combinat creează greutăţi. Să luăm continuă a rezultatelor în magistrala Expunere a se­ ră acestui domeniu deose­ trările co
corde programelor de re­ (Ioan Do bora, lucrător ges­ atitudine fermă, intransi. muncă, aşa cum prevăd şi cretarului general al parti­ bit de important al activi­ leviziunil
cuperare şi refolosire a tionar metale) o Angaja­ gentă împotriva lor, să-d dului, tovarăşul- Nicolae tăţii lor, prezentînd di­ Solişti şi
materialelor, subansamble- ment: în 1989 colectivul determinăm să munceas­ măsurile adoptate. Ceauşescu, la marele fo­ recţiile în care s-a acţio­ clorloe c!<
Buletin «I
lor şi pieselor, care au o centrului Deva îşi va rea­ că mai bine. GH. 1. NEGREA, cunoaşten
pondere importantă în toa­ liza şi depăşi sarcinile la — Staţia Simeria-Triaj IOAN JURA, rum democratic din 28—30 nat în scopul dezvoltării să respei
1988,
adunarea
noiembrie
te sectoarele, în unele de­ cel puţin 5 sortimente de este un nod de mare Î11- corespondent generală a U.J.Coop Hu­ sectoarelor zootehnice pro­ Şi normele
(ii comui
păşind DO la sută din ne­ metal (Gheorglie Trifan, nedoara—Deva a analizat prii pentru asigurarea ba­ tieii şi e
cesarul de materii prime recuperator) 0 Este nece­ bilanţul activităţii desfă­ zei materiale necesare lo; 11,25
şi materiale". sar să se acţioneze pentru şurate de către cooperati­ creşterii producţiei anima­ 12.00 "•ii. 1
12,35
Acţionînd, în acest fel, finalizarea investiţiei de Dezbateri exigente, responsabile — vele din judeţ în scopul liere şi vegetale în gospo­ Rom. ;
oamenii muncii din cadrul la centrul Brad (Traian dăriile ţărăneşti şi valori­ moara fc
rar hun
I.J.R.V.M.R. Hunedoara- Guga, şef centru) 0 O ex­ voinţă unanimă pentru realizării planului şi bu­ ficarea prin contracte a De la 1
Deva au putut raporta în perienţă: realizarea la O- getului de venituri şi chel­ produselor acestora. Cu vanpreml
adunarea lor generală rea­ răştie a unor conteinere tuieli pe anul trecut şi toate măsurile întreprinse 15,40 Mf<
lizarea şi depăşirea tutu­ duble rabatabile, pentru sporirea recoltelor măsurile luate pentru asi­ pentru asigurarea bazei iliojurnal
patrie,
ror indicatorilor principali cioburi şi hîrtie (Dumitru gurarea îndeplinirii pla­ materiale a producătorilor neso“ —
pe anul 1988. Astfel, la Şcrban, şef centru) 0 O a- întruniţi în adunarea nu se apucaseră de prima. nului ia toţi indicatorii pe agricoli individuali, can­ tiee; lei,4
primul trimestru al anu­
materiale refolosibile co­ tenţie deosebită va fi a- generală, cooperatorii din Sînt oameni buni la secţia lui 1989. tităţile de produse alimen­ muzica 1
Bipsiin
lectate s-a obţinut un plus cordată recuperării şi va­ Şoimuş au analizat, în lu­ de mecanizare, pricepuţi tare preluate şi livrate la Ce iriiona
de 7,44 la sută, la mate­ lorificării feroaliajelor (ing. mina sarcinilor şi exigen­ şi harnici. Cei mai mulţi Darea de seamă, prezen­ fondul de stat şi export 17,25 Cin
riale prelucrate — 19,73 Sevestean Iordache, şeful ţelor izvorîte din Expune­ dintre ei s-au aflat în tim­ tată de tovarăşul Alexan­ sînt sub nivelul sarcinilor rul conţi
Litera şi
la sută, au fost reduse cu biroului colectare) 0 Este rea secretarului general al pul campaniilor din zori dru Voiculescu, preşedin­ şi al posibilităţilor reale. 18.00 Ore
3,67 la sută cheltuielile la necesară o rampă de spă­ p a r t i d u l u i , tovarăşul pînă noaptea ia datorie, tele U.J.Coop. Iluncdoara- Astfel, pe întregul an zi într-o
1 000 lei volum colectare lare pentru întreţinerea Nicolae Ceauşescu, la ma­ muncind chiar ş'i dumini­ Deva a reliefat rezultatele 1988, planul a fost înde­ mont po
turnă m
şi, pe această bază, bene­ autovehiculelor (Ioan Ilaş, rele forum al democraţiei ca sau în zilele de sărbă­ pozitive obţinute pe an­ plinit doar la fin, la prin­ 24.00 Roi
ficiul unităţii a fost.depă­ revizor tehnic) 0 Sarcinile din noiembrie 1988, acti­ toare. Dar, din păcate, o samblul unităţii, cit şi pe cipalele produse — păsări,
şit cu 14,16 la sută. din 1989 trebuie să însem­ vitatea desfăşurată în a- parte dintre mecanizatori fiecare C.P.A.D.M. în par­ iepuri, cartofi şi miere —
Din luările la cuvint ne şi un impuls în stilul nuil trecut, rezultatele ob­ mai fac rabat de la căli­ te, a analizat în mod o- neîndeplinind u-şi prevede­
am consemnat o multitu­ biectiv, critic şi autocritic, rile nici una dintre coo­
şi metodele de muncă ale ţinute şi au adoptat mă­ tă tec lucrului. Cum să ai
dine de idei şi propuneri consiliului oamenilor mun­ suri menite să ducă la îm­ producţii mari la hectar neajunsurile care au dus perative. Aceste neroalizări DEVA:
— multe dintre ele deja cii şi biroului său execu­ bunătăţirea întregii munci, dacă nu respecţi adîuci- la nerea]izarea unor im­ se datoresc slabei preocu­ gă torul ui
înfăptuite — prin care ac­ tiv (Ioan Vasile, director). la îndeplinirea şi depăşi­ mea la arat ori densitatea portanţi indicatori de pian. pări şi în unele cazuri a tigător r
HUNEDC
tivitatea pe 1988 a fost Şi pentru a concluziona, rea sarcinilor de plan şi la semănat ? O vină o a.u S-a arătat, astfel, că în lipsei dc răspundere din negrului
mai fructuoasă, iar în 1989 arătăm că din toate dez­ angajamentelor asumate. şi specialiştii, care nu tot­ sectorul producţiei indus­ partea conducerilor majo­ dorn —
se poate ridica la'noi cote baterile şi schimburile de De la bun început tre­ deauna urmăresc dc aproa­ triei mici şi al prestărilor rităţii cooperativelor, a cureşti
Procesul
de calitate şi eficienţă. idei fructuoase care au a- buie să subliniem că nota pe modul în care se exe­ do servicii s-a manifestat lucrătorilor gestionari cu (Placăr
„Faţă de alţi ani — arăta vut loc în adunarea ge­ dominantă a dezbaterilor a cută fiecare lucrare. o preocupare consecventă sarcini directe de achiziţii Noile |.
acti­
Ioan Tornpa, de la centrul nerală, pentru 1989 s-au fost cea autocritică, dc Cu aceeaşi exigenţă au pentru diversificarea creşterea dc la populaţie. rezadei
•Să-ţi vo
pentru
vităţii,
Petroşani — circa 85 la desprins trei căi principa­ analiză responsabilă şi e- fost analizate şi probleme­ — Urmărim decadal — no (7 r
sută din materialele recu­ le de acţiune: realizarea xigentă a împlinirilor, de le din zootehnie, unde u- volumului de producţie pe sublinia tovarăşul Aurel raţie ri<
perate şi trimise benefi­ planului în structură sor­ căutare şi evidenţiere a nitatea n.u şi-a realizat seama valorificării mate­ Doboş, p r e ş e d i n t e l e EUPENI
inului d
ciarilor au fost pregătite, timentală, dezvoltarea re­ cauzelor unor neajunsuri, nici unul din indicatorii riilor prime locale şi a ce­ C.P.A.D.M. Orăştie — rea­ rai); Vt
reţeaua
Aceasta se datorează con­ ţelei proprii de colectare tonul general fiind dat de plan. Au fost aduse as­ lor recuperabile, extinzîndu-se lizarea indicatorilor sorti­ rul de
rul); LC
de
unităţi
diţiilor optime ce ni s-au şi modernizare a tuturor chiar de darea de seamă pre critici conducerii uni­ mentali, în mod deosebit ile pe <
creat prin investiţiile alo- subunităţilor întreprinde­ pe bază de bilanţ prezen­ tăţii, a fermei zootehnice prin punerea în funcţiune la produsele agroalimenta- nerul);
uşor cu
"eate, condiţii ce vor spori rii. tată în faţa adunării. Şi, şi personalului sanitar- a 36 noi unităţi, prin con­ re, în vederea realizării torese);
în continuare prin pune­ pe bună dreptate, coope­ veterinar pentru faptul că solidarea şi modernizarea sarcinilor la export şi pro­ perieulo:
rea în funcţie a noi insta- MARIN NEGOIŢĂ ratorii din Şoimuş aveau în acest sector starea dis­ unui însemnat număr de gramului de autoaprovizio- imicAr
motive să fie nemulţumiţi ciplinară, ordinea şi cură­ secţii în cadrul cooperati­ nare. Cu sprijinul comite­ hune (1
cazuri
A de rezultatele înregistrate ţenia sînt în dese îngriji­ velor din Orăştie, Brad, tului de partid al coope­ Judecăt c
şic);
în anul precedent. Aceasta
necores.punz_ătdare,
rativei,
consiliul
de
con­
întreaga atenţie — realizării ritmice deoarece, în sectorul vege­ torii, nesupravegheaţi în­ Pui, Haţeg, Bretea Româ­ ducere şi-a stabilit un pro. logodnic
Ilia,
Gura-
nă,
Boşorod,
(Minerii
tal, deşi s-au realizat pro­ deaproape, nu-şi îndepli­ sada, Dobra ş a. Dar, cu gram concret de acţiune Tentaţia
a planului de transport ducţii la grîu, orz şi po­ nesc sarcinile zilnic. Pre­ toate eforturile, planul pentru creşterea efective­ tul si i
GEOAG
rumb mai mari decît în vederile la lapte de vacă producţiei industriei mici lor de animale, pe lingă rul de
anii trecuţi, ele nu s-au pentru fondul de stat au cultură
In cadrul lucrărilor adu­ fruntaş în întrecerea so­ ridicat la nivelul planului, fost realizate doar în pro­ pe 1988 nu s-a realizat fiecare unitate do alimen­ tarea 11
nării generale a oameni­ cialistă". ba dimpotrivă, la cartofi cent de 39 la sută, nata­ însă decît în proporţie de taţie publică creînd o mi- ŢEG: 1
lor muncii de la Staţia — Dacă anul trecut, tu­ şi sfeclă de zahăr, ele au litatea la bovine doar în 96,7 la sută. crofermă de animale mat­ (Dacia):
Iugoslav
Simeria-Triaj se sublinia s ra în care îmi desfăşor fost sub realizările ante­ proporţie de 69 la sută. Dacă planul la prestări­ că. da (Ce
„Făcînd un succint bilanţ activitatea a ocupat locul rioare şi mult sub posibi­ La ovine, planul de lină, le de servicii a fost reali­ Toţi ceilalţi participanţi şl creai
al activităţii desfăşurate I pe staţie este o mîndrie, lităţile unităţii. de pildă, s-a realizat sub zat în procent de sută la ia dezbateri s-au angajat mâniei"
rada (i
în anul 1988 trebuie să a- dar şi o mare obligaţie — 50 la sută. în acelaşi timp, sută, nu acelaşi lucra se să ia măsurile ce se im­ I ăduror
rătăm că principalii indi­ spunea Dorin Morar, im­ Referindu-se la aceste numărul mare de ieşiri din poate spune despre reali­ pun pentru încheierea ur­ ieiinUn:
catori de plan au fost în­ piegat de mişcare dispozi- rezultate, Mihai Popa, Pe­ efective prin mortalităţi zarea fondului de stat şi a gentă a contractelor şi
depliniţi în cea mai mare tor. Să nu scăpăm din ve­ tru Groza, David Petrescu, şi sacrificări neeconomice exportului. în mod anali­ convenţiilor cu gospodării­
parte: tone expediate — dere că am avut şi unele Cornel Moga, Ioachim No- evidenţiază faptul că în tic, darea de scamă şi par­ le populaţiei pe anul 1989,
123 la sută, încărcătura evenimente, cîteva dintre jogan, Dorica Luca, Petru sectorul zootehnic trebuie ticipanţii la discuţii — în­ instituirea unui sistem de
statică — 106,7 la sută, ele soldate cu pagube ma­ Moga, Avram Pîrva, Au­ să se acţioneze cu energie lucru care să asigure rea­ Pcntre
staţionarea vagoanelor' la teriale. La fiecare loc de rel Dobîrtă, Loghin Stoica şi fermitate pentru adu­ tre care Traian Pau, pre­ lizarea ritmică a sarcini­ fi cald;
încărcare-descărcare redu­ muncă să întărim şi mai şi alţi vorbitori au căutat cerea lucrurilor pe făgaşul şedintele C.P.A.D.M. Pui, lor de plan, recuperarea Pe ala
precipit
să cu 2 la sută, staţionă­ mult ordinea şi disciplina, să evidenţieze în cadrul normal. Viorica Io,naş, preşedin­ restanţelor din contrac­ de ploi
rile cu manevră şi fără să veghem cu răspundere adunării mai cu seamă tele C.P.A.D.M. .Şoimuş, tele anului precedent şi a fia moi
firesc,
cei
Cum
era
şi
manevră diminuate, iar la asigurarea deplinei si- cauzele subiective, cele. care au vorbit nu s-au li­ Cornel Ştefan (C.P.A.D.M. celor din luna ianuarie, în vestic,
care ţin direct de felul în
nime v
regularitatea circulaţiei -guranţe a circulaţiei. care consiliul de conduce­ mitat doar la a arăta cu B r a d), Partenie Hui scopul creşterii contribu­ tre 0 şi
respectată sută la sută. — Mai multă atenţie să re al unităţii, specialşti degetul spre alţii, ei şi-au (C.P.A.D.M. Ilia), Au­ ţiei la realizarea fondului maxime
: ;
Dar să avem în vedere că acordăm pregătirii profe­ şi brigadierii au organizat recunoscut şi propriile ne­ rel Doboş, preşedintele de stat şi a autoaprovizio- de. Pe
sarcinile acestui an sînt sionale, pentru ca toate activitatea zilnică, au mo­ ajunsuri din activitate. Ba C.P.A.D.M. Orăştie, Pa- nării teritoriale, pentru duce Ci
La n
deosebit de mobilizatoare partizile de manevră să le bilizat oamenii la muncă mai mult, accentul l-au vel Petruş, preşedintele întâmpinarea aniversării fi încli
— arăta în cuvîntul său completăm cu lucrători bi­ şi au urmărit executarea pus pe găsirea celor mal C.P.A.D.M. Vaţa de Jos, măreţului act istoric de la rit. Vo
ţii sub
Iosif Jabotinski, şeful sta­ ne instruiţi — sublinia tuturor lucrărilor din bune căi şi mijloace care IuOius Lăpădătoni, pre­ 23 August 1944 şi a Con­ ţă şi
ţiei. Colectivul nostru va Nicolae Ruşcuţă, şef de lanţul tehnologic în peri­ să ducă la eliminarea în şedintele C.P.A.D.M. To- gresului al XIV-loa al va sufl
trebui să-şi strîngă rîndu- manevră. oadele optime şi do cali­ viitor a stărilor de lucra teşti, Olga Mădăluţă partidului cu importante tonslfic
locale i
rile, să acţioneze în depli­ * — între toate comparti­ tate. Au fost cazuri, cînd necorespunzătoare, la îm­ (C.P.A.D.M. Zam), Todor realizări în întreaga sferă colind
nă ordine şi disciplină. mentele staţiei se cere în­ unii cooperatori executau bunătăţirea întregii acti­ Vasiu, preşedintele Comi­ a activităţii U.J.Coop. pada.
produci
Numai în acest mod Vom tărită colaborarea şi con­ praşila a doua şi chiar a vităţi. Astfel, pornindu-se siei judeţene a Cooperati­ nere d
reuşi să dobîndim un loc lucrarea. Să fim mai re- treia, iar alţii nici măcar de )a sarcinile şi obiecti­ vei dc credit Deva, Floa- ESTERA SÎNA