Page 77 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 77
PROLETARI DIN TOATE ŢARILEOT
IjUOtŢUt HUNEDOARA
La invitaţia tovarăşului Seyyed Aii Khamenei un Un grup de pionieri a
Nicolae Ceauşescu, pre călduros bun venit în ţa oferit buchete de flori'
şedintele Republicii Socia ra noastră. Cei doi pre p r e ş e d i n t e l u i Nicolae
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAilLRUMEBOARA At P C liste România, miercuri, a şedinţi şi-au strîns mîini- Ceauşescu şi preşedintelui
Si /II C 0 !\i S I LI U L U I P 0 p i L A R J U D E T E Ă E T E A N sosit în Capitală, intr-o vi le cu prietenie. ceremo Seyyed Aii Khamenei. primirii
Aii
Seyyed
zită
oficială,
continuarea
în
Solemnitatea
Khamenei, preşedintele Re niei, o gardă militară a- înaltului oaspete s-a în
publicii Islamice Iran. liniată pe aeroport a pre cheiat cu defilarea gărzii
Ceremonia sosirii a avut de onoare;
Anul XII, nr. 9 725 JOI, 23 FEBRUARIE 1989 loc pe aeroportul O tape ni. zentat onorul. Au fost in P r e ş e d i n ţ i i Nicolae
Pe frontispiciul .aerogării se tonate imnurile de stat a- Ceauşescu şi Seyyed AU
le
Iran
Islamice
Republicii
aflau portretul preşedin Khamenei au părăsit apoi
telui Nicolae Ceauşescu şi şi Republicii Socialiste Ro
al preşedintelui Seyyed Aii mânia, în timp ce, în aeroportul, în d reptî n d u-se
Khamenei, încadrate de semn de salut, au fost tra spre reşedinţa rezervată
drapelele de stat ale Ro se 21 de salve de artile înaltului oaspete.
mâniei şi Iranului. rie. La reşedinţă cei doi
La coborîrea din avion, Cei doi preşedinţi au preşedinţi s-au întreţinut
tovarăşul Nicolae Ceauşescu trecut în revistă garda de într-o atmosferă cordială,
a adresat preşedintelui onoare. prietenească.
INTILISSIRE LA PALATUL CONSILIULUI DE STAT
Preşedintele Republicii ţelegere a • preocupărilor Sub semnul dorinţei co
Socialiste România, tova celor două ţări şi popoare, mune de a conferi un con
ţinut tot mai bogat con
a posibilităţilor de dezvol
Nicolae
Ceauşescu,
valoare noi zăcăminte răşul întllmt, miercuri, la tare, în continuare, a re lucrării dintre România şi
s-a
Iran,
Nicolae
preşedintele
Palatul Consiliului de Stat ; laţiilor româno-iraniene. invi Ceauşescu şi preşedintele
pentru
Mulţumind
Republicii
de minereuri cu preşedintele Seyyed Aii taţia de a vizita România, Seyyed Aii Khamenei au
Iran,
Islamice
Khamenei. preşedintele Seyyed Aii avut un prim schimb de
Khamenei a exprimat sa păreri referitor la stadiul
Preşedintele Nicolae
Redacţia: în magistra plexe în galeria' de cerce gistrala Expunere de la tisfacţia de a se întîlni şi şi perspectivele dezvoltă-
la. Expunere a secretarului tare, ca .şi la Hondol-Bă- înaltul forum democratic Ceauşescu a salutat vizita a avea convorbiri cu pre pe "diverse planuri, a
-.general al partidului, to iaga, de altfel. Toate lu din noiembrie anul trecut. pe care preşedintele Re şedintele . Republicii Socia '*r dintre România
varăşul. Nicolae 'Ceauşescu, crările începute continuă Ioan Munteanu, maistru publicii Islamice Iran o liste România, de a sta şi Iran, , în interesul am-
la marele forum democra în ritm susţinut". miner, grupa Brădăţel: întreprinde în România, bili împreună noi măsuri belor p po poare, al cauzei
tic 'din noiembrie anul Ing. Daniel Munthiu, ad „Am început bine munca apreciind că aceasta va pentru extinderea ra por păcii şi şi colaborării inter-
trecut, se sublinia : „Va junct şef de brigadă eu în luna ianuarie, deşi am contribui la mai buna în tar ilo r i ra n iano - r om â n e.
trebui să asigurăm dezvol probleme geologice: „Creş arvuit de înfruntat unele
tarea puternică a bazei terile de punere în valoa greutăţi. Cunoaştem bine
proprii de materii prime re şi de noi rezerve pe importanţa obiectivului la
şi materiale". în lumina care le-am descoperit a- care m.uncim şi depunem
acestei ‘teze vă solicităm nud trecut sînt de mare eforturi pentru a-1 finaliza
să precizaţi ce măsuri în însemnătate pentru. dez- La termen. Este hotărîrea
treprindeţi, cum acţionaţi noastră, a minerilor, a tu
concret pentru a înde turor celor care avem în
plini obiectivele stabilite ? răspundere terminarea cât
In-g. Lăscuţ Costa, ad Dezbatere mai grabnică a lucrărilor
junct şef de brigadă cu de la Brădăţel.
probleme miniere: „Aş organizată la In-g. Ionel-Constantin
vt-ea să .precizez că anui Brigada geologică Ster, şef de brigadă: „Atît
1988 a fost şi pentru noi în activitatea de foraj, cît
un an bogat în împliniri. complexă Veţel şi în cea minieră ne re
Fără să apelez ’a cifre pot vin anul. acesta sarcini cu
spune că prin cercetările totul deosebite. Multe din
şi descoperirile noastre am volbarea tot mai puternică tre lucrările începute cu
asigurat anul trecut pu a bazei de materii prime ani în urmă trebuie fina
nerea în exploatare a u- lizate şi predate beneficia
nor noi zăcăminte de mi a ţării. Colectivul nostru rilor spre exploatare,
nereuri complexe polime- de geologi, din rîndurile lucrările d foraj, la ga
e
taffioe. unităţilor miniere căruia se disting Dan Va lerii şi suitori, la puţurile
din zonă pentru cel puţin ier Munteanu, Ioan Pănă- de exploatare este necesar
doi ani. zan, Nicolae Pogana- ac
Redacţia : Concret, ce ţionează în vederea găsirii
11
lucrări au fost executate, de noi zăcăminte minera GR I. NEGREA Fabrica de încălţăminte „Corvlnu! din Hunedoara. Formaţia fruntaşă illn atelierul
ce Lucrări continuă în ve le utile. Avem anul acesta (Continuare în pag. ti 3-a) tras-tălpult-finisat este cea condusă de maistrul Viorica Clurba.
derea descoperirii de noi şi în perspectivă un bogat
bogăţii ? plan de acţiune, emanat
L. C.: „La Măgura-Făe- din hotărîrile Congresului
■ rag. s-au' încheiat lucrările al XIII-lea şi Conferinţei
de săpare a puţului, a ga Naţionale ale partidului, / Dezvoltarea avuţiei obşteşti — la temelia
leriilor şi suitorilor de cer din orientările şi sarcini
cetare; la Bocşn-Sucârîmb le subliniate de tovarăşul
se desfăşoară operaţii com Nleolae Ceauşescu în ma consolidării cooperativei agricole
Asemenea evoluţiei tu- agricole, ajutindu-le să tone cereale, aproape 540 logii la plantele de cul
iuror unităţilor agricole pună tot mai bine in va tone cartofi, 1 550 hi lapte tură şi în zootehnie con
cooperatiste, CA.P. •Batir loare potenţialul lor pro şi alte produse. stituie suportul trainic a/1
a înregistrat o serie de itfi- ductiv, să-şi dezvolte baza An de an, convinşi că creşterii producţiilor şi am
plinki pe drumul consoli de producţie şi să contri izvorul tuturor împlinirilor plificării la aproape 15
dării avuţiei -obşteşti, ca buie in măsură tot mal îl constituie dezvoltarea milioane lei a producţiei
temelie trainică a dezvol mare la realizarea fondu avuţiei obşteşti, coopera agricole globale anuale.
tării continue -a unităţii şi lui de stat, ceea ce a in torii din Bcrtiz au pus ac Deşi o bună parte din for-
a ridicării nivelului de fluenţat nemijlocit şi mo centul pe sporirea fondu ţa de muncă din Bat iz,
trai al cooperatorilor. Nu dul de viaţă al ţăranilor rilor fixe productive. La Sintămăria de Piatră şl
meroşi cooperatori, care cooperatori. sfirşituf anului trecut va Sincrai este încadrată in
s-au numărat printre pri Comparaţiile cu anii de loarea fondurilor fixe ale unităţi industriale, toţi lo
mii înscrişi în cooperativă, cuitorii satelor vin perma
■cum sînt Aron Bărboni,
nent in sprijinul coopera
Oiiver Musolini, Petru Mâr- torilor, avînd angajate su
eoni, Matei Muntean, Emil prafeţe in acord global.
Ardelean şi alţii, acum Un puternic stimulent pen
pensionari, ce lucrează la începutul cooperativi tru participarea la muncă
permanent cu tragere de zării pun în evidenţă sal cooperativei însuma aproa îl reprezintă şi noile mă
inimă în zootehnie sau în pe 7 milioane lei. Pe lingă suri adoptate de Comite
sectorul vegetal, acolo tul deosebit înregistrat de alte obiective, o atenţie tul Politic Executiv al C.C.
unde este nevoie de con unitate la fiecare indica deosebită s-a acordat ri al P.C.R., privind majora
tribuţia lor, îşi amintesc şi tor de plan, cel mai sem dicării ponderii sectorului rea cantităţilor de griu,
recompun cu amănunte ac nificativ fapt fiind creşte zootehnic in ansamblul porumb şi legume destina
tivitatea desfăşurată de la rea producţiilor medii la producţiei agricole globa te retribuirii in natură, ca
Înfiinţarea unităţii. Munca, toate culturile şi in secto le. In prezent unitatea de re asigură şi pentru mem
în lipsa mijloacelor meca rul zootehnic, care au spo ţine peste 1000 bovine, a- brii C.A.P. Batiz posibili
nizate, era destul de grea, rit, ca urmare a extinde vind adăposturi moderni
iar rezultatele mode-ste. rii mecanizării, chimizării zate şi o bună bază teh tatea de a obţine mai
multe produse pentru con
Oamenii au fost însă în şi irigaţiilor, de 5-8 sau nico-materială, care-i per sum şi furaje, de o face
crezători in politica agra chiar de mai multe ori. mite să-şi sporească con noi şi însemnaţi paşi pe
ră înţeleaptă a partidului, Astfel a fost posibil ca nu tribuţia la fondul de stal calea ridicării bunăstării
GUcorghe şl Marcel Hodor, tată şl fiu, acum tovarăşi de care a acordat un Însem mai in anul trecut aceas şi de a uto aprovizion a re te lor materiale şi spirituale.
muncă la centrul de reparaţii al S.M.A. Deva, muncesc nat sprijin material, tehnic, tă unitate să livreze la ritorială.
umăr la umăr la asigurarea unor reparaţii de calitate la
motoarele pentru tractoare. şi financiar cooperativelor fondul de stat peste 1000 Aplicarea noilor tehno NICOLAE TlRCOB
