Page 78 - Drumul_socialismului_1989_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 72:

^r
i
,,
r**VftTUUTT.W' TP A U T * Tt1 FY^ tP tm ETICE
jt. JCw J»^s XLt JL JL%*?«Smi TELE
...... .
k&w>.C£^2V/.’X Xv/A6^//Xv^v/Â'.’w!vWrt
• 19,01
Un spaţiu tle suîlet şi gingăşie — Din inimă, pentru inimă 19,25 Pe
tuirii noi
grare •
grădiniţa de copii Donarea de sînge consti­ La laboratorul din Hu­ S-a apelat la colegii lui de glorioasă
tuie un act profund uman, nedoara — cea mai mare muncă din combina Iul si­ Laureaţi
naţional
prezentat
S-au
Intrăm, însoţiţi de educa­ pentru ca cei mici să se (Daniel); ,;Ştim şi multe: cin- prin care oameni sănătoşi unitate medicală de acest derurgic. oameni, dintre care m" Sei“
mulţi
fel din judeţul nostru —
toarea Maria Măglaş, di­ simtă ocrotiţi ca acasă. Pă­ tece" (Luminiţa); „Am învă­ sar în ajutorul celor ce vin donatori ătît din mu­ na experi
rector al Grădiniţei cu orar rinţii — muncitori, ingineri, ţat poezia „Grădiniţa mea" parcurg momente dificile nicipiul de pe Cerria, cit au fost reţinuţi 26, _ cei • 20,55
prelungit nr. 1 Orăştie, in maiştri, tehnicieni la între­ în viaţă, dăruindu-le o şi din Călan, Haţeg, Orăş­ ce aveau aceeaşi grupă „Zilele şi
incinta spaţioasei unităţi prinderea mecanică şi alte (Călin). Impresii frumoase şansă de însănătoşire. tie şi clin numeroase alte sanguină cu bolnavul. Un tighin". F
din strada Tolstoi. Chiar unităţi - ne ajută in crea­ au despre această a doua Am întîlnit la Hunedoa­ localităţi. Mulţi. dintre a- alt caz: Iiie C. se afla, de diourilor
dacă construcţia nu este rea confortului, la buna casă a tor şi Raluca, Fă- ceştia au devenit „Dona­ asemenea, într-o situaţie mieră pe
nouă, încăperile oferă con­ gospodărire a incintei. nuţa, Simona, toţi copiii pe ra o foarte prodigioasă ac­ tori onorifici". Ştefan Dun. grea. Au sărit în ajutorul dim Spiri
diţii optime desfăşurării ac­ Cu sufletul deschis se o- tivitate în acest domeniu. cheru are 93 de donări, lui 28 de lucrători ai eprn- Borinov,
tivităţii cu copiii. Cele două propie de copii şi asistenta care i-am ascultat, cu emo­ Aici — prin intensa stră­ binatului siderurgic. Un mova, Je
educatoare, Magdalena Pă- Adriana lurcău. Aflasem de­ ţie, cam dau glas celor în­ Aurel Liţică — 87, Con­ Mihail
noiu, cu o experienţă de-o spre această femeie că este văţate sau i-am văzut de- danie depusă de-a lungul stantin DragomiiM'scu — lucrător al C.S. Hunedoara Plotnikov,
viaţă in această frumoasă cu tot sufletul pentru copii, senind ori colorînd propriile anilor de comitetele şi co­ 80. Majoritatea donato­ a fost supus, la Tg. Mureş, sev. Episi
profesie şi ir> acelaşi loc de lor „creaţii". misiile de Cruce Roşie, rilor hunedorerti sînt în­ la o operaţie pe cord. O- Telejuma
muncă şi Liliana Dascăr, a- că se integrează perfect şi de cadrele medicale ş.a. — cadraţi în marele com­
llată aici de opt ani, ne in activitatea instructiv-edu- Imaginea pe care ne-au binat siderurgic şi acest mul avea o grupă sangui­
cativă, nu numai in aceea s-a constituit un puternic nă rară, iar laboratorul
vorbesc cu pasiune despre creat-o aceşti copii în uni­ nucleu de donatori care — fapt este un merit al pro­
munca lor. Activitatea ar- de ocrotire şi asistenţă me- formele lor albastre, cu pagandei desfăşurate pe din Hunedoara nu deţinea JCAI
tistico-plastică' la grupa mij­ d'cală. De aceea am dorit chipurile luminate de bucu­ periodic, cei mai mulţi această linie de organiza­ în stoc a.şa ceva. S-a ape­
locie a avut azi ca temă s-o cunoaştem. dintre ei — sau ocazional, ţiile de partid, de masă şi lat operativ la fişierul
SEtKCŢ
„La săniuş", „Chiar dacă riile aliate in acest spaţiu vin la Laboratorul de co­ obşteşti. CRAMIlr.
de suflet şi educaţie, este foarte bine puss la punct
zăpada n-a mai reapărut lectare şi conservare a sîn- Zilnic vin la laborator.ul ce există aici, fiind depis­ programul
— este de părere educatoa­ Copiii — bucuria imaginea unor copii fericiţi, gelui din cadrul policlini­ de specialitate între 50—G0 Răspunde
lor ; io,
rea grupei mijlocii - copiii vieţii, tinereţea şi înconjuraţi cu dragoste şi de oameni în medie, iar taţi donatorii potriviţi. Ei ştiri; io,i
îşi amintesc cu drag de jo­ vigoarea naţiunii gingăşie, a micuţilor care cii — condus de mulţi ani au fost rugaţi să vină în zători ! ;
curile iernii şi le redau cu ne-au amintit iar că toţi şi cu pasiune de dr. Zol- sora şefă Viorica Iosof, ajutorul celui operat. S-au dc ştiri;
bucurie". tan Ekel — şi dăruiesc... asistentele Dorica Boharu, noastră;
copiii lumii doresc şi au ne­ prezentat toţi, fără excep­ uşoară ;
' Pereţii incăperilor, „tape­ viaţă din viaţa lor. In pre­ Maria Veteleanu, Veroni- ţie, deşi unii nici nu-1 cu­ de ştiri;
taţi" cu desene din basme, — Atita vreme cit lucrăm voie de linişte, că dragostea zent, numărul donatorilor ca Badea şi celelalte co­ colului x
cu cusături, mulţimea de intr-o asemenea unitate — de patrie este supremul sen­ lege ale lor se preocupă noşteau pc cel suferind. doco c
rc|,
j-ucării din clase, aspectul ne explică — este firesc sd timent pe care-l încearcă la a ajuns la peste 19G0 şi Sîngele a fost expediat ce, ,vo
îngrijit al incăperilor, activi­ dovedim dragoste, dăruire, irageda lor virstă. este în continuă creştere. ca recoltarea sîngelui să urgent ia Tg. Mureş, iar Din con
tăţile instructive organizate sd avem multă bunăvoinţă In 1938 s-au colectat 3 500 se desfăşoare cît mai ra­ peste o vreme omul în cau­ lui; 13,00
15,00 Al
cu copiii sint tot atitea măr­ şi răbdare cu aceşti micuţi. ESTERA SiNA litri de sînge. pid şi în condiţii de de­ dio-Tv. ;
turii 'ale preocupării colecti­ La rindul meu sint mamă a plină sterilitate. De altfel, ză s-a întors acasă sănă­ „Valurile
vului grădiniţei şi unităţii doi copii. Creindu-le bună tos. Ccorgc i
patronatoare - întreprinde­ dispoziţie, atmosferă propi­ în unitate se păstrează o Astfel de cazuri con­ liuni); i
rea mecanică Orăştie - ce pentru invăţat reuşesc să curăţenie şi o ordine de­ semnate în arhiva labora­ române;
nat;
10,1
pentru ca micuţii „şoimi" să mi-i apropii. Cu sensibili­ săvârşite. torului de colectare şi con­ dio; 10,4
plece de aici cu atributele tatea şi tactul pe care tre­ Mulţi dintre donatorii i-intec;
unui caracter frumos: cin­ buie să le manifeste orice Hunedoarei vin să-şi dă­ servare a sîngelui din Hu­ ŞO ' j I
economii
stea, dragostea de muncă, mamă, trebuie să ne ocu­ ruiască periodic o parte din nedoara sînt numeroase. şi te cîn
respectul faţă de cei mari Ele reprezintă —■ ca şi do­ program
păm şi aici, la fel ca şi în sîngele lor. Sînt şi cazuri
— Dacă nu iubeşti copiii, familie, de copiii noştri, narea de sînge în gene­ Orele Sf
nu poţi deslăşura oceaslo cînd se apelează la dona­ ral —- pilduitoare exem­ într-o oi
poetic;
activitate — accentuează e- astfel ca părinţii să fie mul­ tori ocazionali. Iată unul muzical;'
ducatoarea Maria Măglaş. ţumiţi. Cred că aceasta poa­ dintre aceştia : Dumitru Z. ple ale întrajutorării uma­ letin de
Aş adăuga că personalul te li cea mai mare satisfac­ se afla în grav pericol ia ne — caracteristică defi­
administrativ, respectiv Dori­ ţie a muncii noastre. spitalul din Hunedoara şi nitorie a societăţii noas­
na Trepteş, bucătăreasa Ma­ Cum „văd" copiii grădini­ avea acută nevoie dc o tre.
rfa Moiş, îngrijitoarea Ana ţa tor ? „imi place aici sd
mare cantitate de sînge. TRA1AN BONDOR
Guţu, lenjereasa Elena La- învăţ poezii şi mă joc" (Flo­ DEVA
zăr depun strădanie pentru rentina); „Aici am multe W.V.V.W.V.W.V.VAV.V, .V.VAV.V.V.W.W.V/.V (Patria)
(Arta);
asigurarea condiţiilor opti­ prietene" (Carmen); „Azi Logcndt
me de viaţă in grădiniţă, am lucrat cu betisoarele" Iov \i<
„Ce-i al nostru e şi ai meu. In
B), .,ii
PETRO;
Ce-i al meu e numai al meu!“ veşti a
l-ll (F
PRIETENII bcsc d<
Aspect cot Ici ii* ii în La­
iembrie
SE CAUTĂ boratorul do recoltare V* Deşi majoritatea cetăţe­ Posibilităţi a avut şi are : grului
SI SE GĂSESC conservare a sinyelui din nilor judeţului înţelege că, în 1986 — două vaci cu l.UPKN
doar p
Hunedoara. bucurîndu-se de o seamă lapte, în 1987 — două, în ral); V
I Am primit la redac­ de avantaje create de ci­ 1988 — una. Animalele, torul c
ţie o scrisoare cafe Foto N. GHEORGHIU vilizaţia socialistă şi re­ este lesne de înţeles, nu farul);
mea di
conţinea o rugăminte partizate generos în teri­ puteau fi păşunate pe cei (Mineri
interesantă. Viorel A- toriu, au în acelaşi timp o 23 de ari de teren pe ca- intenţii
dâmuţ din Bucureşti ne seamă de obligaţii, se mai 11 R A
ruga să-l sprijinim spre găseşte cîte unul care so­ re-i au în folosinţă perso­ (Stcauii
BARZA
a-şi găsi un prieten din coteşte că ce-i al întregii nală. Erau păşunate în pentru
I anii celui de-al II-lea I societăţi e şi al lui, dar păşunea consiliului popu­ OKAŞl
rol ui i
război mondial, cama­ ce-i al lui e numai al lui. lar contra taxă pe cap- de rea St
rad de arme, despre Cam aşa pare să gîn- animal. GEOAC
care bănuia că s-ar afla t Clar ca lumina zilei dească şi Petru Lădar, din Să recapitulăm. Socie­ ful de
cultură
în judeţul nostru. Am Uroi, — sat aparţinător tatea i-a asigurat lui P.L. tarea
solicitat şi noi, pentru Rufele spălate se usucă, vorbă cu Petru Roman, n-avea scurgere şi, cum oraşului Simeria. şi surorii sale loc de mun­ ŢEG:
îndeplinirea acestei ru­ de obicei, în încăperi spe­ încadrat la întreprinderea unii întindeau rufele fără că retribuit, îi facilitează (Dacia;
împreu.
Gospodărindu-se
găminţi, sprijinul Mili­ cia) destinate acestui scop, de lianţi din Chişcădaga. să le stoarcă suficient, apa nă cu sora şi mama sa şi accesul la toate elemente­ Iugoslt
tiuituri
ţiei municipiului Hu­ de care dispun aproape — Da, vecinul de la se strecura prin pardosea­ deţinmd în folosinţă 23 le civilizaţiei pe care so­ tarea
nedoara. Cu respect fa­ toate blocurile de locuin­ şaptesprezece a pus yală lă şi ajungea într-o came­ cialismul le-a adus în via­ MERI/
ţă de rugămintea unui ţe. O astfel de încăpere pe uşa uscătoriei. Asta nu-i ră a apartamentului de de- de ari de teren, Petru Lă­ ţa satului; îl sprijină, prin ŞUI);
asumă
om, cu dorinţa de a are şi scara B a blocului rău, căci se evită sustra­ clesupt. Vecinul de la a- dar creşte animale: vite
ajuta la restabilirea li­ 19 A de pe strada Liliacu­ gerile. partamentul 17 a interve­ mari, oi, porci. Toată lau­ intermediul proprietăţii co­
nei legături de priete­ lui din Deva, în legătură — Şi oamenii ceilalţi de nit la G.I.G.C.L., care a da pentru aceasta. Şi el mune, să crească animale
s nie, organul de miliţie eu care am primit recent pe scară unde-.şi pun hai­ instalat un sifon de scur­ şi sora lui desfăşoară ac­ realizînd în felul acesta
ne-a comunicat că prie­ o scrisoare la redacţie. Au­ nele la uscat? gere în uscătorie. A pus tivitate retribuită în uni­ venituri suplimentare pen­
tenul lui V.A. din Bu­ torul depeşei respective — apoi yală la uşă şi îe-a tru el şi familie. La toate
\ cureşti locuieşte intr-a­ care este nesemnată, dar spus celorlalţi locatari să-şi tăţi socialiste. De la ma­ acestea el răspunde cu re­ Peni
devăr în Hunedoara, \ adresată în numele tutu­ Pornind de la facă fiecare cheie. Cei mai gazinul sătesc cumpără fi in
\ nr. 3, ap. 12, şi se nu­ că, de prin luna august a o scrisoare sosită mulţi şi-au făcut. anonimu­ mărfuri, inclusiv industrializate, fuzul. categoric de a con­ tul v
produse
strada
L.
I.
Caragiale
ror locatarilor — ne scrie
cursul
alimentare
bunăstarea
co­
tribui
la
scrisoarea
In
meşte Iosif Popa. Şi anului trecut, uscătoria nu Ia redacţie lui corespondent se mai în măsura în care poate lectivă* Nu este vorba de noros
cind
ploi £
astfel, cei doi prieteni s se poate folosi deoarece spunea că in uscătorie s-o facă orice locuitor ai egoism aici ? rilo li
\ s-au regăsit. a \ unul dintre locatari, adi­ — în uscătoric. Căci a- este mizerie, că aici sînt satului. Pînă aici toate Obligaţia fiecărui locui­ prinse
depozitate tot felul de ve­
\ că Petru Murăraşu de la
Am scris aceste cîlo-
iar cr
va rînduri pentru apartamentul 17 a pus vem cheie. chituri. Am intrat în încă­ bune şi frumoase. tor al satelor de a cultiva şi 9
Sunăm la un alt aparta­
sublinia ce înseamnă \ yală pc uşă. Cum astfel de ment şi discutăm cu Emil perea respectivă. Uscătoria Solicitat ca orice gospo­ pămîntul, a creşte anima­ pe aii
\ adevărata prietenie prietenie situaţii am mai întîlnit, Munteanu, responsabilul este curată, bine întreţi­ dar crescător de animale le şi a contribui la fondul fi scl
Ea
din­
nută, semn că toţi cei de
am considerat util să ne
oameni,
tre
să contracteze cu statul o
care a rezistat timpului deplasăm la faţa locului dc scară. pe scară o folosesc cu gri­ de stat şi de autoaprovi- va - fl
i \
\ şi distanţei pentru că şi să vedem concret care — Au fost discuţii în le­ jă. Şi bine fac, căci este cantitate de lapte cores- zionare — stipulată de alt. Trecăl
cipitai
supe­ \
s ea a fost trainică şi s-a este starea de fapt a lu­ gătură cu uscătoria ? — un loc de folosinţă comu­ p un 7. ăt oa re posibilităţilor, fel în lege — este în ace­ punct
întrebat
l-am
tativ.
pe
interlo­
găsit,'
într-a-
Am
crurilor.
nă 1 Murdăria ora în cu­
pe
bazat
valori
s rioare etice ale • carac­ \ devăr, uşa uscătoriei, si­ cutor. getul celui caro a vă­ P.L., a refuzat categoric, laşi timp una patriotică intens
50 kn
astfel
ieşind
rindul
sterului omenesc. tuată la ultimul etaj, în­ — Nu, nici pomeneală zut negru acolo unde to­ consătenilor săi din intr-un şi etică. Nu poate nimeni Izolat
1 \ chisă. Sunăm la aparta­ Să vedeţi cum s-au petre­ tul era clar ca lumina pretinde de la societate
mentul nr. 11 şi stăm de cut lucrurile. Uscătoria zilei, mod care nu-1 onorează. mai mult decît ii dă.