Page 81 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 81
Vizita oficială în tara noastră
a preşedintelui Republicii Islamice Iran,
fel
Aii Khamenei
Convorbiri oficiale
La Palatul Consiliului de continuare, pentru o dez ţionale. O atenţie deosebi
Stat au a>vut loc, joi, con voltare şi mai susţinută a tă a fost acordată proble
— vorbiri oficiale între Socia conomic, tehnico-ştiinţific melor privind primul rînd
colaborării — pe plan e-
pre
înfăptuirea
Republicii
în
dezarmării,
şedintele
liste România, tovarăşul şi în alte domenii —, pen a cele' nucleare, soluţio
Nicolae Ceauşescu, şi pre tru intensificarea şi diver narea pe cale paşnică, prin
şedintele Republicii Isla sificarea schimburilor co tratative, a stărilor de în
mice Iran, Seyyed Aii Kha. merciale, pornindu-se de cordare şi conflict exis
Anul XLI, nr. 9 726 VINERI, 24 FEBRUARIE 1989 4 pagini - 50 bani menei. la potenţialul economic a] tente în diferite regiuni
In timpul convorbirilor celor două ţări, de la ex ale globului, lichidarea
s-a procedat la un schimb perienţa acumulată în rea subdezvoltării şi edifica
de păreri privind stadiul lizarea în comun a unor rea unei noi ordini econo
obiective industriale. mice mondiale, instaurarea
^d^iy^alrcmdnâlttlui actual şi perspectivele relaţiilor Cei doi preşedinţi au ho_ în lume a unui climat de
dintre România şi Iran. în
acest cadru s-a relevat că tărit, ca, pe durata vizitei, destindere, colaborare şi
■ # ♦; membrii celor două dele pace.
raporturile româno-iranie.
ne înregistrează un curs gaţii, pe grupe de lucru, In. timpul convorbirilor
pozitiv, pe baza principii să examineze căi şi moda a fost pusă în evidenţă do
exemplar, la toţi indicatorii lor deplinei egalităţi în lităţi concrete în vederea rinţa celor două state de
drepturi, respectului inde extinderii conlucrării ro- a conlucra tot mai strîns
pendenţei şi suveranităţii mâno-lraniene, potrivit în pe arena mondială pentru
la
naţionale,
neamestecului
Eforturi permanente pentru în treburile interne şl a- ţelegerilor convenite la ni a-şi aduce în contribuţia tu
vel înalt.
rezolvarea,
interesul
vantajului reiiproc. Toto Au fost abordate, de a- turor popoarelor, a marilor
probleme
realizarea producţiei fizice dată, s-a subliniat că este semonea, unele probleme neităţii. ale contempora
actuale ale vieţii interna
necesar să sc acţioneze, în
Una dintre sarcinile e- al unităţii — activitatea ţei economice. Pe această
seniţiale ale fiecărei uni desfăşurată de colectivul bază am obţinut, în 1988. Vizitarea unor obiective social-edilitare
tăţi economice, în etapa nostru de muncă, sub con următoarele sporuri faţă
actuală, o constituie reali ducerea nemijlocită a co de 1987: ia producţia mar din Capitală
zarea şi depăşirea planu muniştilor, a fost puternic fă — 5 la sută, producti
lui de producţie, a anga impulsionată de Tezele din vitatea muncii — aproape Preşedintele Republicii Pre.şedintele iranian a fost Islamice iran a parcurs cu
jamentelor asumate în în aprilie, precum şi de idei 12 la sută, producţia netă Islamice Iran, Seyyed Aii informat, totodată, despre metroul traseul pînă în
trecerea socialistă. Rcfc- le şi orientările formulate — 6 la sută, iar beneficii Khamenci, a vizitat, joi desfăşurarea programului Piaţa Aviatorilor, prilej de
rindu-se la aceste cerinţe, de secretarul general al le au orescut cu peste 11 dimineaţa, obiective soci de lucrări privind realiza a cunoaşte aspecte privind
secretarul general aî parti partidului în magistrala milioane lei. De fapt, în al-edilitare şi cartiere de rea canalului Bucureşti— construcţia şi soluţiile a-
dului, tovarăşul Nicolae Expunere din noiembrie făptuirea consecventă a tu locuinţe din Capitală. Dunăre, care va asigura o doptate pentru realizarea
turor
adopta
programelor
Ceauşescu, in Expunerea anu! trecut. Eforturile de te a adus întreprinderea Oaspetele a fost infor legătură directă, pe apă, cu forţe proprii a metrou
la şedinţa comună a Ple puse s-au concretizat în pe primul loc în întrece mat în legătură cu modul între Capitală şi Marea lui bucureştean.
narei C.C. al P.C.R., a or depăşirea sarcinilor fizice rea socialistă desfăşurată în care se înfăptuieşte Neagră. Pe parcursul vizitei, pre-
ganismelor democratice şi şi a principalilor indica anul trecut în judeţul vastul program de dezvol A fost vizitat, de aseme .şedintale Seyyed Aii Kha-
organizaţiilor de masă şi tori economico-financiarî. nostru. Ia subramura con tare şi modernizare a Ca nea, Bulevardul Victoria nemei a exprimat cuvinte
obşteşti, din 28—30 noiem Astfel, producţia marfă a strucţii de maşini. Socialismului. Distinsului
fost • depăşită cu 0,8 la su pitalei, iniţiat de preşedin de apreciere la adresa pro.
brie 1988. a arătat: „Este Dintre s u b u n i t ă ţ i l e Oaspete i-au fost prezen
necesar să acţionăm cu tă, exportul — cu 5.6 Ia I.P.I.C.C.F. Deva, primul tele Republicii, tovarăşul tate Casa Republicii şi al gramului de dezvoltare ur
sută, producţia netă — 1.6
toată hotărîrea pentru a loc în realizarea sarcinilor Nicolae Ceauşescu. te construcţii ale comple banistică şi edilitară a Ca
realiza în cele mai bune la sută, producţia marfă de plan îl ocupă secţia me- Au fost prezentate lucră, xului arhitectonic ce se pitalei ţării noastre, a re
vîndută şi încasată cu 0,1
condiţii planul pe acest an la sută ş.a. Aceste depă cano-energetieă. ..în anul ri'le desfăşurate în ultimii înalţă în această zonă a marcabilelor realizări ale
şi planurile pe 1989—1990, şiri au fost obţinute în trecut — ne-a informat to ani de amenajare comple Bucureştiului şi care ilus arhitecţilor şi constructo
astfel îneît să asigurăm deosebi pe seama creşterii varăşul inginer Ioan Cor- xă a rîului Dîmboviţa, trează amploarea lucrărilor rilor, a eforturilor depuse
îndeplinirea integrală a doş, şeful secţiei — ne-am
productivităţii muncii cu care se înscriu în ansam din centrul Capitalei. pentru continua înfrumu
prevederilor actualului cin 11,7 la sută". depăşit planul cu 1,7 la
cinal, a hotărîrilor Con — Care este situaţia în suită, iar cheltuielile au blul de măsunâ vizînd mo Din Piaţa Universităţii, seţare a celui mai mare o-
gresului al XlII-lea şi ale făptuirii celorlalte progra fost realizate în proporţie dernizarea Buouroştiului. preşedintele Republicii raş al ţării.
Conferinţei Naţionale". me adoptate în întreprin de 99,8 la sută".
Am poposit recent ia In. dere ? — Grija pentru îndepli Dineu oficial
treprinderea de producţie — S-a acţionat cu bune nirea sarcinilor fizico s-a y
industrială pentru con rezultate pentru îmbună împletit strîns cu preocu în onoarea înaltului oasiete iranian
strucţii căi ferate Deva, tăţirea calităţii, realizarea pările pentru creşterea
pentru a urmări cum sînt tuturor măsurilor cuprin nivelului tehnic şi calita Preşedintele Republicii
înfăptuite aceste obiective. se în programul de orga tiv al produselor — ne-a Socialiste România, tova şedintolui Iran, Republicii Isla Nicolae Ceauşescu şi pre
declarat sub inginerul Co<n-
Aii Kha
mice
Seyyed
Aii
şedintele Seyyed
„In anul 1988 — ne-a de nizare şi modernizare a răşul Nicolae Ceauşescu, Khamenei. menei au rostit cuvîntări
clarat tovarăşul inginer producţiei, folosirea depli MARtN NEGOIŢA a oferit, joi. la Palatul In timpuil dineului, des care au fost urmărite cu
Andrei Ctmpean, secreta nă a capacităţilor de pro Consiliului de Stat, un di făşurat într-o ambianţă viu interes şi subliniate cu
rul comitetului de partid ducţie, creşterea eficien (Continuare in pag. a 2-a) neu oficial în onoarea pre- c o r d i a l ă , preşedintele aplauze.
Acolo unde se împletesc firele, priceperea şi hărnicia
\ Cind am ajuns la Ţesă lui de la Ţesâtoria de mă ducţiei. „Schimbul B este Eu ştiu din experienţă şi
tor ia de mătase Deva, la tase Deva, amabilul nos anul dintre nucleele de ba caut să le conving pe lu
acea oră a după-amiezii, tru ghid prin frumoasa Şt ză ale întreprinderii, ne crătoarele mai tinere că
schimbul B începuse de moderna întreprindere. spune, care s-a consoli pentru a obţine calitate
mult lucrul, războaiele de Am poposit mai intii in dat din mers, in procesul este neapărat necesar
ţesut erau in toiul bătăi secţia ţesătorie, un imens muncii, dobindind o bună să-ţi placă meseria, s-o
lor, din miinile harnice spaţiu alb, luminat de tu experienţă profesională. iubeşti cu adevărat, să pui
I lor lucrătoare ieşiseră deja buri fluorescente, unde ca Cele 15 zone sint coordo suflet in ceea ce faci. Cu
nate de cite un ajutor de
denţa mecanică a maşini
atit mai mult că articolele
multe sute de metri de
ţesătură fină. Pentru cine lor de ţesut — lingă care maistru, un reglor şi o fi- pe care le realizăm aici,
nu ştie, trebuie să spunem lucrătoare tinere sint nu răreasă, insă fiecare lu in Ţesătoria de mătase
I câ Ţesâtoria de mătase mai ochi şi urechi, şi miini crătoare poartă răspunde Deva, vorbesc frumos de
I Deva im plineşte, în acest spre nai, prin calitatea lor,
an, un deceniu şi jumăta nu doar in ţară, dar şi
te de existenţă, fiind una EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU mult dincolo de hotare
dintre multele ctitorii ale le ei".
„Epocii Nicolae Ceauşescu" indemînatice — ne convin rea individuală pentru Şi se poate spune că
in judeţul nostru. „Este o ge că ritmul productiv propria activitate, pentru asemenea ginduri frumoa
mare mindrie pentru noi este neîntrerupt, că fluxul calitatea produsului reali se le însoţesc permanent
1 ca întreprinderea să împli de îmbinare a culorilor, zat". „Altfel nici nu se în munca lor pe majori
I nească această vîrstă fra priceperii şl hărniciei are poate, apreciază controlorul tatea lucrătoarelor din
I gedă in anul celei, de a ca rezultat concret, ceas tehnic de calitate Lia Uşvat, schimbul B, dintre care au
iost evidenţiate Elena Mir-
45-a aniversări a măreţu
organizaţiei
secretarul
de ceas, ţesătura fină, e-
de
I lui act isteric de la 23 Au legantă, care, nu peste bază a schimbului B, mulţi cescu, Daniela Stanciu,
\ gust 1944 şi al Congresu mult timp, ia drumul be ani aflată zi de zi în faţa Angela Murg, Marfa Zam-
firescu, Emilia Rusa, Irina
lui al XlV-lea al partidu
lui, evenimente politice pe neficiarilor din ţară sau războiului de ţesut, timp Beloş, Silvia Vedinaş, Ma-
\ care dorim să le intim pi. de peste hotare. in care a „croit" sute de Ţesători» de mătase Deva. i.ocui I în întrecerea socia
metri patraţi de ţesătură,
RITA TURC,
Maistrul Ion Marinicâ,
I năm cu rezultate dintre şeful de schimb, ne dă a- despre care s-a vorbit fru corespondent listă pc secţia ţesătorie a fost dobîndit de muncitoarea Ma-
cele
arăta
bune",
mai
I Graţiela Enache, preşedin mănunte despre organiza mos în fabrică, in afara ria Olar, produsele ieşite din mîinilc ei fiind destinate ex
portului. Alături, maistrul principal Ioan Handar verifică
tele comitetului sindicatu rea şi desfăşurarea pro- porţii acesteia, in lume. (Continuare in pag. o 2-aî permanent menţinerea parametrilor calitativi.
