Page 82 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 72«
Peste 52 000 kg sfeclă Eforturi
! ■
\ EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU de zahăr la hectar permanente
în ultimii ani, unitatea urmărit asigurarea unei
m pentru creşterea
Acolo unde se împletesc PRODUCŢIEI DE LEGUME. noastră — C.A.P. Hărău—, densităţi minime la recol pentru realizarea • 19,00
In acest an cooperatorii din ca urmare a aplicării cu tare de 82 000 rădăcini la 19.25 Tezei
rile formult
Potrivit
firele, priceperea Orăştie vor produce in uni mai multă rigurozitate a hectar. cu fabrica graficului producţiei fizice râşul Nicolo
specifice,
tehnologiilor
a
bene
încheiat
tate
de
cantitate
întreaga
obţinuit producţii superi ficiară, recoltatul l-am e- — program
răsaduri necesare, econo
şi hărnicia misind astfel aproape oare la cultura sfeclei de fectuat manual, în timp (Urmare din pag. 1) şi acţiune
500 000 lei. Organizîndu-şl zahăr, în 1988 recolta me scurt, evitând diminuarea ră • 19,45
die la hectar depăşind sau deprecierea recoltei stantin Binţinţa.n, din ca lume « 2(
I (Urmare din pag. t) tor maşini moderne, de temeinic activitatea, legu 52 000 kg. Iată principale, prin lăsarea acesteia în drul compartimentului pro
|---------------------------------- mare productivitate". micultorii de aici au termi le măsuri întreprinse în cîmp mai multe zile. iectare. Saltul înregistrat cîntă patrii
r ria Calea, gindurl Irumoa- Am trecut şi prin cele- nat însăminţarea legumelor vederea valorificării efi Obţinînd o recoltă spo pe linie de calitate a ie • 20,25 fnv
cetare, p
i se pe ca re le-am cules leite puncte de lucru din timpurii — varză, conopidă ciente a potenţialului de rită, cultura a avut o efi şit în evidenţă şi la ex
^ din sufletele, din privirea cadrul Jesătoriei de măta şl gulioare — pe suprafaţa care dispunem. cienţă economică ridica poziţia de la Moscova, din 20,45 Rolu
societatea
i şi din cuvintele lor şi le-am se Deva şi om mai zăbo prevăzută - 560 mp. De regulă, în cadrul a- tă, beneficiul înregistrat 1988, unde întreprinderea
J aşezat cu dragoste pe vit puţin la finisaj, acolo solamentului stabilit, am la hectar fiind de peste noastră a expus agregatul 21,05 Cir
\ coala de hirtie şl in ini- unde, pe planşete imense, ■ ACTIVITATE DE EDU plasăm sfecla după cerea 11 000 lei. pentru injecţii suspensii prezenţă ac
| mile noastre, ţesăturile cunosc ultimele CAŢIE RUTIERĂ. Casa pio le păioase. Arătura am e- Fireşte, pe baza expe- coloidiale, realizare de ca politico
21.25 Univi
i Dar pentru că, in cele retuşuri, înainte de a lua nierilor şl şoimilor patriei prestigiu a secţiei mecano- vioţă • 21,
} din urmă, şi aici munca drumul beneficiarilor. Sub Hunedoara a organizat la energetice. Am fost pre • 22,00 înc
\ este de echipă, ca şi rea- coordonarea Inginerei Ma- cinematograful „Modern" o Tribuna specialistului zent la Moscova şi am au gramului.
ţ Uzările sau neim plinirile, ria Creţu, 60 de mîinî in- dezbatere cu tema „Arta zit direct aprecierile făcu
i r'-am notat pent-u inalta demînaiice şi tot atiţia de-a participa la traficul te la standul nostru, la a-
i lor conştiinţă profesională, ochi ageri dau contur fi rutier — o autentică trăsă din agricultură dresa pavilionului româ
\ patriotică şi pe maiştrii nal metrului pătrat de ţe tură de comportament", în nesc în general. itADI
. Gheorghe Limbăşan şi lo- sătură şi ultimul gir al ca colaborare cu biroul circu
ţ sil Bursuc, pe losif Grecu lităţii. Dintre lucrătoarele laţie al miliţiei municipiului. feotuat-o cu plugul cu rienţei dobîndite, sîntem I.P.I.C.C.F, Deva a pă
şi Viorel lorga, pe Gheor cele mai vrednice şi mai scormonitor, la adîncime mobilizaţi ca şi în acest şit cu bine şi în 1989. „Pe SELECŢII
ghe Szilagy, şi ei autori agere de aici am reţinut Concursul privind cunoaşte de 30 cm, punînd accentul an să realizăm cele mai luna ianuarie — sublinia GRAMUL J
programul
pe calitatea lucrării, pe e-
ai succeselor schimbului două nume — Otilia Ioana rea regulilor de circulaţie, vitarea greşurilor. ridicate producţii, aşa cum ză tovarăşuil Marin Da- Răspundem
momentul
chin, contabil şef al uni
„Metafora
poetic
B - fesătorie. „Lucrez in şi Natalia Lupulescu —, dragostei de ţară", semnat ne-a indicat secretarul ge lor; io, 0<
Ştiri; 10,05
această fabrică numai deşi toate sint foarte ca Pentru ridicarea fertili neral al partidului, tova tăţii — ne-am realizat pro. intr-un glii
de doi ani, după absolvi pabile şi conştiincioase. de Anton Ludovic Zefir şi tăţii terenului am încor răşul Nicolae Ceauşescu. ducţia marfă, am depăşit Buletin de
rea şcolii profesionale cu — Mulţumirea noastră filmele documentare la te porat sub arătura de ba în acest scop, pe terenul cu 16 la sută exportul, cu Romănia pi
profilul industrie uşoară, deplină este că, prin gri mă au asigurat reuşita ac ză, la hectar, cîte 120 kg destinat culturii sfeclei de 3,8 la sută producţia netă Muzică uşo
letin de şl
însă adevăratul alfabet al ja partidului şi statului, ţiunii. substanţă activă îngrăşă zahăr, care urmează tot şi cu 5,9 la sută benefi comoara fo
muncii l-am învăţat şi con s-a construit această fa minte pe bază de potasiu, după păioase, avem făcută ciul planificat". Partidul, ii
misiune
tinui să-l învăţ, zi de zi, brică mare, frumoasă şi EB NOI UNITĂTI COMER iar în* primăvară am mai arătura adîncă şi fertiliza — Dintre subunităţi, 13,or ia
CIALE LA CĂLAN. In oraşul aplicat cîte 600 kg îngră rea de bază cu 160 kg sub
aici, la proba severă a modernă, în epoca de îm nou Călan, întreprinderea şăminte complexe la ace stanţă activă potasiu la secţia mecano-energetică Ava, .mie
faptelor, sublinia tinăra pliniri fără precedent în eaşi unitate de suprafaţă. hectar. Pe o parte din su Gojdu continuă să poarte 15,30 Cari
cinste cui
ţesătoare Daniela Cocio- scrisă pentru totdeauna in comercială de stat mixtă in vederea combaterii prafaţă am mai aplicat şi şi în acest an „drapelul" 16.00 Radio
bea. Am îndrăgit de la în istoria patriei drept „Epo din localitate a deschis, re buruienilor, am făcut er- 800 tone îngrăşăminte or de fruntaşă — ne-a spus Coordonate
16,35 Imm
ceput această meserie şi o ca Nicolae Ceauşescu", cent, două noi unităţi. Este bicidarea premergătoare, ganice, cantitate rămasă maistrul Virgil Stana, de imnurile p
practic cu pasiune, iar tre graţie căreia noi sîntem vorba de cofetăria „Aman după care am pregătit pa disponibilă după fertiliză la sectorul prelucrare plăci te; 16,50 Pu
pidaţia maşinilor face deja şi muncim aici, în armo dina“ şi laboratorul de co tul germinativ cu combi rile pentru legumicultura. cale ferată. In acelaşi timp Pentru pal
lena slndi
parte intrinsecă din viaţa nie şi înţelegere, cu înal fetărie-patiserie. Cele două natoriii la adîncimea de Cantităţile respective vor sînt asimilate şi introduse Orele scrii
mea". tul simţ al datoriei, cu unităţi se află la parterul 4—5 cm. Avînd terenul fi completate şi cu îngră î:n fabricaţie noi repere. tr-o oră;
po **c; 23,
/>
Conştiinciozitatea în sentimentul tonic al pa blocului 5 A. bine nivelat şi mărunţit, şăminte pe bază de azot De pildă, la construcţii 23.1 ' Noeti
muncă, autoexigenţă pro triotismului socialist, a ţi în perioada 2—6 aprilie şi fosfor. metalice au intrat în pro 23,55—21,00
fesională, mulţumirea lu nut să adauge Graţiela fi IN SPRIIINUL CELOR am efectuat însămînţatul, Pentru ridicarea nivelu ducţie carcasele destinate ştiri.
crului bine făcut o carac Enache. CE ÎNCHEIE CONTRACTE datorită umidităţii exis lui de cunoştinţe profesio motorului electric de 1250
terizează şi pe Magdalena Şi un post scriptum al CU STATUL. Spre a veni în tente în sol asigurîndu-se nale ale cooperatorilor, la KW, realizat de I.C.M, Re-:
agrozootehnic
Radu, care ne-a spus: preşedintei comitetului sin sprijinul celor ce încheie o bună înrădăcinare a învăţămîntul pe însuşirea şiţa pentru export.
insistat
am
„Sint bucuroasă că pot dicatului din unitate: „A- contracte cu statul pentru plantelor, răsărirea lor u- Am notat cîteva nume
contribui şi eu, prin pro lături de articolele pentru livrarea de porci, coopera niformă. Maşina a fost metodelor înaintate spe de oameni care acţionea DEVA:
dusele pe care le reali export direct — „Lotus" şi tiva de producţie, achiziţii reglată pentru o distanţă cifice culturii sfeclei de ză în sectorul construcţu (Patria);
„Olena" - şi de export şi desfacerea mărfurilor din de 45 cm între rînduri, zahăr, ceea ce ne dă cer metalice: losif Avram, (Arta);
zez, la succesele de an indirect — ,,Golf“ şi „Sil distribuindu-se 220 000 glo- titudinea că în acest an Legenda
samblu ale întreprinderii, Dobra a vindul populaţiei merale la hectar. vom realiza producţii su Gheorghe Dărăban, Pavel ley (Mod<
n
Bucuri
că am cinstea să fac cu va" —, de toate celelalte 100 purcei, achiziţionaţi cu Ca lucrări de întreţine perioare, avînd în vedere Ferenczi, Emil Mărginea nu î B); Mira
omologate pină in prezent
noscut peste hotarele re am efectuat două pra- şi faptul că, dacă va fi şi alţii. Şi o veste de ul PETROŞA
ta Jesătoria de mătase sprijinul consiliului popular
scumpei noastre patrii un Deva, de curind a fost lan comunal. şile manuale şi două me nevoie, dispunem de con timă oră: despre un nou veşti ale
I-n (Pari
meşteşug tradiţional româ sat un nou produs — „Şte canice, cultura fiind men diţii să asigurăm apa ne pirodus asimilat în fabri bcsc deşi
nilor — ţesutul —, chiar da fana" — care s-a bucurat ţinută permanent în stare cesară plantelor. caţie: a fost expediat, de lembrlc);
că noi nu îl facem ma de succes deosebit pe pia curată de buruieni. La curînd, primul set de ra grn) m
LUI
nual, ci cu ajutorul aces- ţa internă". combaterea dăunătorilor LIVIA BREHAR, me servomotor pentru e- doar pen
\ 'i am folosit produsul Sina- inginer şef cluzele de pe Canalul Du ral); VU
ratox. Cu mare atenţie am la C.A.P. Hărău năre—Bucureşti! torul de
fărul);
băieţi gr
PETRU./
celor (T
plasării
S ntr-o economie în statăm că la mulţi deţi intersectarea la intervale ce de la Deva maşina 31 re dispun. mijloacelor de ca DănUiţ Buzgar, asupra că •start (Mi
NINOAS.
ruia merită să mai insis
dezvoltare
plină
şi
nători de parc auto robi
de cîtcva minute a unor
HD 2122 mergea, goală, la
modernizare neccsi- netele risipei sint... defec maşini venind dinspre Cer- flota ţie, după tuburi de Am întâlnit însă şi ca tăm. Deci, vineri, cu o sin. CÂNI: C
■.ăţile cotidiene reclamă o te sau, mai grav, conştient tej spre Deva cu cele a- oxigen. Şi am putea enu zuri de... mici deţinători gură remorcă, făcea curse - I-II (
Lumina
activitate do transporturi deschise. flate pe rută inversă, nici mera toate celelalte ma de autovehicule, care me Săcămaş—Deva şi retur, rii (Sti
— mărfuri şi persoane — Oare numai întîmplarea una folosită la capacitate; şini ale celor trei unităţi reu se plîng de lipsa car pentru a transporta balast. RAŞTIE
intensă, bine organizată, a rînduit aşa lucrurile ca ba, unele, cu totul nejus aparţinînd C.M. Deva, ca buranţilor, dar sînt trimişi Mairţi se întorcea cu re re’.ui (P
cît mai operativă şi efi dintre 39 de mijloace de tificat, bătînd dramul pen re nu se aflau pe drumuri în curse nu prea acope morca goală de la l.M.G. rea Sfii
GEOAG)
cientă. Dacă în privinţa transport controlate asu tru... a stîrni praful. Dar deplin justificat, prin în rite legal. Maşina 1 HD Bîrcea, unde a fost trimis stins (C
ră şi c
primelor calităţi transpor pra destinaţiei curselor e- am văzut şi maşini, mer- cărcătura la capacitate sau 6930, aparţinând C.A.P. De să aducă ceva materiale. Românii
tul auto reuşeşte să satis fcctuate, 16 să aparţină gînd pur şi simplu pe ur destinaţia transportului, va, condusă de Gheorghe A încărcat remorca, dar Pistruia
facă în bună măsură ne unui proprietar general — mele altora, plecate din notate în carneţelul nos- Bornemisa, se deplasa la cînd să plece, nu i s-a recţia (
cesităţile de tot felul, în permis şi a trebuit s-o des_ Uimitoa
ceea ce priveşte eficienţa carce, fiindcă I.P.E.G. nu muşchet
Rocco
sa cît mai ridicată, mai avea repartiţie pentru a- i-n «
sint destule căi de creş in căutarea carburanţilor pierduţi pe... drumurile risipei cele materiale. Sau avea, ră şi r
tere. între ele, una, deloc dar nu s-a găsit, asta nu Români
Agentul
de neglijat, şi după cum e treaba rutieristului, care ŞUI); II
vom vedea, în multe ca Centrala minereurilor De Certej spre Deva în a- tru şi menţionate în foile Dobra „pentru nişte lu a încercat să-şi facă dato sumă !
zuri, un adevărat canal de va —, repartizate unor u- proape acelaşi timp. Iată, de parcurs ale şoferilor crări", cu forme de trans ria, dar n-a avut cum şi
scurgere, o constituie folo nităţi s u b o r d o n a t e i ARO nr. 21 IID 3222, con respectivi. Renunţăm însă, port în regulă. Dar ducea nu e vinovat. Dar tot ne
sirea economicoasă, la ca B.A.D.P.S. (majoritatea), dusă de Ionuţ Păcurar, se în favoarea unei conclu un inspector de bancă, în vinovat e şi cine l-a tri
pacitate şi temeinic justi E.M. Coranda-Certej şi I.M. afla la a treia cursă în zii formulate de maiorul cărcată în spate cu un mis într-o cursă dus-întors
ficată, a mijloacelor de Barza ? Desigur, nu. O U- gol de la Certej la Deva, Mircea Bodean: butoi, un cărucior de mi gol ? Dacă ar fi pus să Penii
transport. Altfel spus — nitate mare, o centrală, după marfă de la baza de — Din constatări în nă, sac cu mozaic şi alte plătească acea cursă, ar fi calc
eliminarea cu desăvîrşire cu multe unităţi dispersa aprovizionare, iar o jumă timp, confirmate şi acum, le. Ce lucrări o fi avînd mai încurca hîrtiile ? mult i
vor căi
a... arderii carburanţilor te în judeţ şi în ţară este tate de oră mal tîrziu fă am ajuns la concluzia că G.A.P. Deva la Dobra ? Credem că cele relatate formă
de pomafiă pe drumuri şi firesc să fie... prezentă pe cea drumul invers, spre marile unităţi deţinătoare întîmplarea a făcut ca sînt edificatoare în pri va sul
şosele ! şosele, natura şi impor Ilia, tot goală, dar cu or de parc auto sînt şi mari marţi să reîntîlnim trac vinţa consolidării unei rat cu
în căutarea carburanţi tanţa domeniului în sine din de serviciu, pentru a risipitori de carburanţi. torul 41 HD 3879 al S.M.A. certitudini că, în pofida late di
domini
lor folosiţi pe... drumurile — extracţia şi prepararea aduce un ferăstrău meca Pentru că dispun, au mo Deva, condus de Gheor nevoii reale de carburanţi, sudic,
risipei am fost prezenţi, minereurilor — fiind prio nic, „,1a bază". în Deva. torină şi o ard, cum se ghe Burleanu, tot cu o sin pe drumuri şi şosele se nimo •
tre 0 :
împreună cu maiorul Mir- ritare şi reclamă, deci, o- în acelaşi interval de vede, cu uşurinţă; aş zice gură remorcă la spate, ard mari cantităţi fără maxi»
bieetiv o intensă activitate timp, de la Certej venea chiar cu indiferenţă. Şi nu cum a fost şi vineri, cînd
cea Bodean, şeful Servi un microbuz, 31 HD 8399, şoferii sînt primii vino-' lucra închiriat de G.I.G.G.L. nici un rost. De aceea, pro de.
ciului circulaţie al Miliţiei de transporturi. pentru a aduce o persoană vaţi. Aţi văzut, toţi ar fi Dar lucrînd cu cîte o sin mitem că pe drumul risi La
Dacă aceste deplasări cu
judeţene, vineri, 17, şi pei carburanţilor vom mai fi în
tot felul de autovehicule la Deva, la o şedinţă. Alt în ordine, nici unul nu se gură remarcă erau şi trac cerul
marţi, 21 februarie a . c , la sînt deplin justificate, ca exemplu, de „organizare" afla în cursă ilegală, dar toarele 41 HD 3500 (tot reveni cu scopul de a in Tempi
cele două capete ale cen organizare şi desfăşurare a transporturilor la auto- multora li s-a „legalizat" S.M.A. Deva — Dumitru fluenţa cît mai mult în cipitaţ
turii de circulaţie de in- economică, în spiritul bu coloana B.A.D.P.S. Auto o deplasare neeconomică, Andruică), 41 IID 2064 chiderea acestor robinete tapovi
tul Vi
trare-ieşire din Deva. în nei chibzuinţe sau, mă basculanta 31 IID 6834 (şo neproductivă. Principalii (C.A.P. Deva — Viorel de scurgere a unei preţi intens
fiecare din rele două zile, car, al respectării unor în fer Marian Octavian) a vinovaţi sînt factorii care Poacă). Şi tot marţi, re oase avuţii a noastră, a 50—70
sudic
în intervale de timp rela datoriri de serviciu — pu plecat la Deva după bile îi conduc, îi comandă în întâlnire şi cu tractorul tuturor. alocui
tiv scurte, am avut ocazia tem trage concluzii din pentru morile de măcina curse, fără a urmări o or 41 HD 1579, aparţinînd ceaţă
s ă consemnăm si să con cîteva exemple. Primul i re a minereurilor, în timp ganizare judicioasă a de- I.P.E.G. Deva, condus de NICOLAE STANCIU chicii