Page 85 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 85
|s)[pj|0)
PROLETARI DIN TOATE TÂRIlE/UNiŢI-VĂ i Vizita oficială în fara noastră
a preşedintelui Republicii Islamice Iran,
l&l
Seyyed Aii Khamenei
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
S O C I A L I S M U L încheiat, de la Stat, convorbiri ştiinţific şi în alte dome şi a conlucrării dintre Ro
a
tic,
cîf
după-amiază
Vineri
tehnico-
s-au
relaţiilor
bilaterale
economic,
Palatul
Consi
liului
mânia şi Iran pe plan in
nii de activitate — este în
ternaţional
în
şi
eforturile
le oficiale dintre preşedin
tele Republicii Socialiste interesul ambelor ţări cauzei pentru colaborare şi pace,
popoare,
serveşte
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C România, tovarăşul Nicolae generale a progresului şi pentru soluţionarea 'con
Ceauşescu, şi preşedintele păcii in lume. structivă a marilor pro
si al c o n s i l i u l u i p o p u l a r j u d e ţ e a n Republicii Islamice Iran, La încheierea convorbi bleme care confruntă o-
Seyyed Aii Khamenei. rilor, cei doi preşedinţi menirea.
Cei doi preşedinţi au şi-au exprimat satisfacţia Rezultatele vizitei ofi
continuat schimbul de pă faţă de rezultatele vizitei, ciale în ţara noastră, la
Anul XLI, nr. 9 727 SIMBĂTĂ, 25 FEBRUARIE 1989 4 pagini - 50 faanî reri în probleme privind de înţelegerile convenite i n v i t a ţ i a preşedintelui
dezvoltarea relaţiilor ro- cu acest prilej, precum şi Nicolae Ceauşescu, a pre
mâno-iraniene. S-a eviden dorinţa de a continua dia şedintelui Seyyed Aii Kha
ţiat faptul că extinderea logul la nivel înalt in ve menei, sînt consemnate în-
tr-un
comunicat,
In lumina sarcinilor şi orientărilor formulate şi în viitor a conlucrării derea examinării a noi căi va da publicităţii. care se
bilaterale — pe plan poli
şi posibilităţi de extindere
VW/W.WAV.V.V.V.W.V.W.AVV.W.V.Va%V.V.V;.*.V/.V.V.V.V/kYAVA%
,
de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
Acţiuni permanente pentru conservarea
şi îmbogăţirea patrimoniului forestier
— Tovarăşe inginer să subliniez, este destul de mînţării şi creşterii copa
Gheorghe Tomoioagă, in diversă. cilor. în anul 1983 au fost
spector şef al Inspectora — Care sînt principale regenerate prin plantări
tului silvic judeţean Hu le sarcini ce revin silvicul de puieţi 1 584 ha, iar pe
nedoara, cunoaştem ce torilor liunedorcni şi cum cale naturală 733 ha, de-
bogăţie înseamnă păduri au fost ele realizate în a- păşindu-se sarcinile de
le pentru ţară, precum ş» nul trecut ? plan cu 11,4 la sută. De
atenţia pe care conduce — Una din sarcinile de asemenea, au mai fost e-
rea partidului şi statului bază este menţinerea inte fectuate plantări pe 53 de
o acoidă conservării şi grităţii fondului forestier ha terenuri degradate, pre
dezvoltării fondului fores şi silvo-pastoral la nivelul luate de ocoalele silvice,
tier naţional. In spiritul actual şi chiar sporirea su pe 87 de ha terenuri ale
ideilor, tezelor şi orientă prafeţei lui în viitor prin consiliilor populare şi uni
rilor cuprinse în magis reîmpădurirea unor supra tăţilor agricole de stat şl
trala Expunere a secreta feţe de teren cu procese cooperatiste, precum şi pe
rului general al parti avansate de degradare şi 112 km de aliniamente de
dului, tovarăşul Nicolae eroziune. După cum pro drumuri. în total au fost întreprinderea „Marmura" Simeria. I’rLn respectarea strictă a dimensiunilor de tăiere
Ceauşescu, la marele fo babil mulţi ştiu, în ex plantaţi. In campaniile din n marmurei, muncitorul Ion r’ăcălcţ contribuie la realizarea unor lucrări de calitate
şi la înscrierea în normele de consum. -Şeful de echipă Vaier Dara urmăreşte realizarea
rum democratic din no ploatarea masei lemnoase primăvara şi toamna anu acestor parametri la flecare punct de lucru.
iembrie 1988, sarcini im lui 1988. peste 8,5 milioa
portante revin şi silvicul ne de puieţi de diverse
torilor. Vă rugăm să ne specii, prioritate acordîn-
spuneţi ce reprezintă pă Inspectoratul dtt-se celor autohtone, va Cantităţile de fier vechi recuperate
durile în economia şi via silvic judeţean loroase ca: fagul, bradul,
ţa judeţului nostru, cum stejarul, paltinul, cireşul pot şi trebuie să crească!
se acţionează pentru buna ş.a.
gospodărire şi îmbogăţirea trebuie să se respecte prin însă menţinerea integri
acestui patrimoniu, pentru cipiul de a nu se tăia mai tăţii fondului forestier se Metalele refolosibile con. doara aproape 35 000 tone — Mai întîi trebuie pre
judicioasa exploatare a re mult decit poate da pă face şt prin acţiuni de stituie o însemnată sursă — ne spunea tovarăşul A- cizat că în toate unităţile
zervelor fondului silvic ? durea, menţinând u-se un pază şi protecţie. adică de 'materii prime pentru drian Mihuţ, şeful centru economice sînt constituite
— Voi sublinia de la în permanent echilibru între prin vegherea respectării siderurgie. Prin reintrodu lui. Am rămas ou cîteva comisii formate din cadre
cepui Că sarcinile ce ne tăieri şi c peşteri. Acolo regulilor tehnice de ex cerea lor în circuitul pro tone sub planul anual. în de răspundere, care au
revin, cuprinse şi în Pro unde, din diferite motive, ploatare a pădurilor de ductiv se obţine oţel nou, sarcini precise în domeniul
gramul naţional de con acest, echilibru s-a dete către lucrătorii de la economisindu-se pe lingă celor trei „R". Prin lucră
servare şi dezvoltare a riorai s-a luat măsura re I.P.E.T. şi prin urmărirea materia primă propriu- torii recuperatori, prezenţi
fondului forestier în peri ducerii tăierilor. Astfel, modulul în care se valo zisă şi energie electrica, permanent în aceste uni
oada 1976—2010, sânt pre Legea nr. 2/1987 prevede rifică masa lemnoasă tă- gaze naturale etc. Aşadar, tăţi, ţinem zilnic evidenţa
cise, din ele desprinzîn- ea şi în judeţul nostru să iaită. Trebuie să subliniez problema recuperării fie cantităţilor colectate şi ex
du-se, fireşte, şi prevede se reducă tăierile princi că legea a reglementat rului vechi trebuie trata pediate şi cerem sprijin,
rile planurilor anuale. Da pale pe raza a patru ocoa clar problema exploatării tă cu răspunderea cuveni atunci cînd este cazul,
că arătăm că inspectoratul le silvice. Deci, nouă ne şi valorificării oricărui tă în fiecare unitate eco consiliilor oamenilor mun
nostru silvic gospodăreşte revine, în primul rîmd, material lemnos, care se nomică, de fiecare dintre cii, comitetelor sindicate
o suprafaţă de 316 923 ha sarcina de a regenera pa face numai după marca noi. lor, ale U.T.C., comisiilor
de pădure, reprezentând trimoniul silvic, prin îm rea de către organele sil La Centrul de recupe de femei, O.D.U.S Pentru
46 la sută din suprafaţa pădurirea şi reîmpăduri vice, indiferent de deţină rare, colectare, achiziţio populaţie avem pe raza
judeţului (deţinem locul rea terenurilor goale exis tor. Totuşi, mai înregis nare şi desfacere a mate noastră de activitate —
trei pe ţară în ce priveş tente în fondul forestier trăm situaţii cînd acest rialelor refolosibile din schimb, la fontă am asigu zonele Hunedoara şi Călan
te mărimea fondului fo (suprafeţele exploatate de lucru nu se respectă şi de Hunedoara — aflat Ia doi rat 70 000 tone, cu peste — 16 puncte de colectare.
restier) şi mai adminis I.F.E.T., taluze de dru cele mal multe ori, prin paşi de oţelăriile Siemens- 20 000 tone în plus faţă de Cu sprijinul deputaţilor,
trează încă 67 000 ha de muri, poieni etc.). Aceste necunoaşterea legii, per Martin şi e l e c t r i c e — prevederi. al asociaţiilor de locatari,
pajişti şi păşuni alpine, se regenerări se fac prin soane particulare şi chiar ne-am interesat mai întîi — Cum v-aţl organizat sub îndrumarea şi condu
înţelege că lucrătorilor din plantări de puieţi şi pe ce cantităţi de metale au activitatea pentru a putea cerea organelor şi organi-
cele 17 ocoale silvice ale caile naturală, sarcina Interviu consemnat de fost recuperate şi trimise depista, colecta şi trimite
unităţii noastre le revin noastră fiind, în acest al M1RCEA LEPĂDATU spre retopire în anul 1988. oţeiăriiilor tot mai mari GH. I, NEGREA
sarcini deosebite în activi doilea caz, să asigurăm — La fier vechi am co cantităţi de metale refolo
tatea zilnică, care, doresc condiţiile necesare însă- (Continuare in pag. a 3-a) lectat şi livrat C.S. Hune sibile ? (Continuare în pag. a 3-a)
m tm m
.......... ALE EPOai NICOLAE lEAUŞESGU 8
... —.
DOBRA — argument al progresului
neîntrerupt al satelor hunedorene
Dobra — una dintre co de la marele act istoric de şi un brevet al „Ordinu
munale situate pe malul la 23 August 1944, ciad va lui Muncii" clasa a lll-a.
sting al Mureşului — re avea loc cel de-al XlV-Jea Rezultatele anului 1988
prezintă un argument te Congres al partidului, în sînt pe măsura celor obţi
meinic pentru drumul par vitrina cu trofee ale hăr nute in 1987, pentru care
curs de localităţile rurale niciei a fost aşezat al comunei i s-a decernat
ale judeţului nostru in anii doilea „Ordin al Muncii" preţioasa distincţie. S-au
socialismului şi cu deose clasa a doua, obţinut de obţinut peste 1 500 tone
bire in perioada de la Dobra în întrecerea socia grîu, aproape 1050 tone
Congresul al IX-lea al listă pe ţară, între comu porumb, 346 tone carne.
partidului, anii fertilei şl ne, Aşadar, colecţia de I
glorioasei „Epoci Nicolae însemne ale hărniciei do- ION CIOCLEI, I
Ceauşescu", brenilar cuprinde acum TRAIAN BONDOR
Acum, cînd se împlinesc două brevete ale „Ordi
patru decenii şi jumătate nului Muncii“ clasa a ll-a (Continuare în pag. a 3-a)
